„Femeia din Orient Express”, de Lindsay Jayne Ashford
Editura Nemira, București, 2018
Traducere din limba engleză: Mihaela Sofonea
Femeia din Orient Express este propunerea Editurii Nemira pentru fanii Agathei Christie și nu numai. Nu numai, pentru că eu nefiind neapărat o împătimită a genului, am citit cu multă plăcere cartea scrisă de Lindsay Jayne Ashford. Pentru fanii cărților Agathei Christie cartea este de mare interes pentru că împletește multe elemente din realitate cu un strop de ficțiune. Și mai mare mi-a fost bucuria când Nemira, Marie Claire și Oriflame au inclus în programul Clubului de lectură Damen Tango o discuție pornind de la această carte, eveniment despre care am scris acum ceva timp pe Filme-cărți.ro.
Cartea “Femeia din Orient Express” redă o călătorie curajoasă pe care Agatha Christie o inițiază ca femeie proaspăt divorțată. Ea pornește la drum, în Orient Express, cu destinația Bagdad și cu scopul de a pune deoparte amintiri legate o despărțire dureroasă și de a face loc unor experiențe noi.
Pe parcursul călătoriei cu trenul, povestea capătă mai mult sens cu ajutorul personajelor care se alătură călătoriei Agathei și care o vor însoți până la final – Nancy și Katherine. Tot ele sunt cele care romanțează un pic povestea și adaugă intrigă romanului, pentru că fiecare personaj feminin are un mister al său: Nancy avea o relație cu un bărbat căsătorit, Katherine urma să se căsătorească, însă nu era entuziasmată de acest fapt, motiv pentru care nici nu vorbea despre aspectul acesta cu nimeni. Katharine este aici personajul magnet, care pare că menține tot timpul atenția asupra ei și asupra acțiunilor sale. Toate personajele au tridimensionalitate și sunt foarte ușor de urmărit, sunt foarte bine construite de autoare și atrag atenția asupra lor prin micile detalii inserate.
Pe de altă parte, suntem în fața unei cărți de călătorie, care aduce în ochii cititorului imagini de toate felurile – descrierile orașelor în care poate doar prin lectură poți călători, dar și călătorii culinare pantagruelice sau miresme pe care poți să ți le imaginezi doar citind cu atenție. Când am participat la clubul de lectură de care aminteam mai sus, mă gândeam la faptul că romanul Femeia din Orient Express are foarte multe elemente din filmul Mănâncă, roagă-te, iubește (Eat, pray, love) (putem să excludem partea de roagă-te) – respectiv asemănări privind călătoria către sine a personajelor principale sau “delicioasele” imagini culinare descrise foarte plăcut de autoare.
Deliciul culinar adus în fața ochilor de autoare, descrierile, combinațiile, aromele sunt cel care desăvârșesc volumul, care îi adaugă savoare. De exemplu, episodul în care povestește despre înghețată:
“După mai multe chinuri, Agatha se opri la cioccolato fondente, însoțită de dulce de leche – o combinație năstrușnică, dar divină pentru cineva care adora frișca. Max alese ceva numit crema dei Dogi, a cărei aromă seamăna cu tarta de sirop de zahăr, cu o picătură de marsala.” (pag. 58)
La fel, scenele din Damasc ne activează toate simțurile:
“În timp ce cămilele înaintau prin piața de mirodenii, aerul se umplea cu mirosuri tot mai exotice. Pe caldarâm erau așezați saci de cardamom, turmenic și scorțișoară, lângă coșuri cu nuci și fructe de ienupăr. De cârlige atârnau funii de usturoi și mentă proaspătă, deasupra unor boluri cu tămâie și lămâi uscate. De ambele părți ale străzii, pereții răsunau de glasurile arabilor care își strigau mărfurile, tocmindu-se la preț și salutând trecătorii. Agatha simți că îi lasă gura apă când trecură pe lângă o tarabă pe care se frigea carne pe o frigăruie, desupra unui foc cu cărbuni. Vânzătorul tăia felii din ea și le așeza pe mici bucăți triunghiulare de pâine, apoi turna un sos roșu – (…) kebab cu cireșe – fac un sos cu scoțișoară și fistic, care este delicios.” (pag. 116 -117)
Cred că sunt mai multe feluri prin care te poți raporta la acest roman – fie că îl citești ca pe un roman de călătorie, fie ești un împătimit al cărților Agathei Christie, fie ți se pare un roman cu mult curaj și îți place partea aventuroasă a poveștii, cert este că Femeia din Orient Express se citește de plăcere, aduce în fața cititorului locuri și lucruri foarte interesante și oferă un prilej bun de destindere. Nu în ultimul rând, aș menționa că romanul Femeia din Orient Express este unul despre curaj, despre punct și de la capăt, despre pot să merg mai departe, dar am nevoie de un timp pentru mine.
În final, aș lansa o invitație la un exercițiu foarte plăcut și, cred eu, interesant – cu o hartă în față și citind, în paralel cartea să urmărim efectiv traseul pe care personajele îl urmează în călătoria lor.
