”Marea Spovedanie a brokerului fugar”, de Cristian Sima
Editura Integral, 2015
Motto: “Nici pipa lui Magritte nu este o pipă, nici acest text nu este o critică literară.”
O recenzie de Cindrel Lupe
Mai întâi, de ce Marea Spovedanie? În niciun caz nu ca să atragă cititori credincioşi, după modelul iconiţelor cu Arsenie sau predicilor părintelui Calistrat. Doar pentru că, stricto senso, spovedania cuprinde şi autobiografia, şi autocritica, şi autoanaliza, şi comentariile colaterale despre mediu şi anturaj, şi dorinţa de împăcare cu sine. Iar cartea le are pe toate.
Se dovedeşte faptul că un orator/discursiv înnăscut nu trebuie să facă eforturi deosebite pentru a fi şi un bun scriitor. Lectura volumului devine captivantă de la primele rânduri, prin claritate şi concizie, eleganta frazei şi lipsa reziduurilor fals-stilistice. Cristian Sima scrie tot aşa cum vorbeşte, pasionat, captivant şi urban. Se şi repetă uneori, când vrea să ţinem minte neapărat, un detaliu important pentru el.
El, autorul e prezent, desigur, deoarece cartea e autobiografică şi totodată o spovedanie, ceeace nu se poate întâmpla decât cu penitentul de faţă. Şi totuşi, ne trezim cu secvenţe/capitole – reuşitele preluări din discuţiile pe Facebook – în care îl aşteptăm pe Godot/Sima şi până la urmă ne mulţumim doar cu Moş Crăciun. Adică personajul obscur – sub pseudonim, preluat tot din internet, real în viaţă şi istorie, fictiv în Facebook, leit-motivul care ne readuce la realitate şi ne confirmă că nimic din conţinutul Spovedaniei nu e o glumă.
Cristian Sima nu glumeşte cu viaţa lui, în care din copilărie şi până la maturitate i s-a impus şi apoi şi-a impus să fie disciplinat, perseverent şi sistematic, de la învăţatul pianului şi a limbilor străine în copilărie, până la cultivarea memoriei, structurarea culturală şi ştiinţifică, organizarea metodică în maturitate. Elev, student, cadru universitar, doctor în matematici, creator de întreprinderi, broker călător, stabil sau fugar, iată o carte de vizită cu multe referinţe.
Volumul e o combinaţie între un spectacol secvenţial, un decupaj de producţie de comics, un scenariu de film thriller, ambianţa variază de la un capitol la altul iar capitolele sunt în general scurte, o calitate care organizează agreabil lectura.
Alternanţa e asigurată prin succesiunea de capitole monocorde – relatări autobiografice sau secvenţiale despre evenimente notabile şi persoane idem – cu dialoguri abundente, reluate din conversaţii private sau din grupul de socializare, în care această întreprindere s-a pus pe roate.
Cartea lui Cristian Sima e o avere. E plină de bani. Banii din buzunarele româneşti şi din conturile elveţiene ale noilor fii luminoşi şi îndrumători ai noului popor roman. Banii din afacerile europene, cipriote, dubaiote şi africane, ale noilor tycooni de Cornu, Slobozia, Galaţi şi Ploieşti.
Autorul, deşi meloman desăvârşit, nu ne cântă aria lui Mefisto, “Le veau d’or…”, ci ne prezintă doar interpreţii ei actuali. Distribuţia e enormă iar orchestrele – multiple.
Nu e cazul să detaliem aşa ceva, ineditul şi surpriza sunt jumătate din farmecul cărţii.
Ar mai fi de spus ceva. Mă aşteptam ca volumul să concureze cu succes bârfele suculente din “opera prima” a generalului Pacepa. Nu este cazul, nici pe departe. Niciuna dintre relatările sau aluziile la persoane nu este o bârfă jignitoare, ci o concluzie decentă, indiferent de sentimentele autorului faţă de interlocutorul pomenit. În plus, se poate constata eleganţa cu care sunt tratate unele dintre personaje, care în situaţiile reale şi recente NU au avut deloc obiectivitatea şi eleganţa comentariilor lor, privitoare la autor.
Cristian Sima ne promite cel puţin încă un volum de spovedanii. Deoarece am avut apreciabila ocazie să cunosc, de aproape, vreo doi ani din perioadele ce vor fi abordate, sunt desigur nerăbdător să văd sublimarea literară a concretului.
Şi, mai ales, aş dori să se realizeze scopul iniţial al acestor texte, cel de a face societatea românească să reacţioneze util în fata turpitudinii şi corupţiei instalate în România post-decembristă.
Montpellier – 20/10/2015
