”Povestea banilor”, de Charles Wheelan
Editura Humanitas, Colecția Istorie, București, 2020
Traducere din engleză de Simona Drelciuc
Profesor american de economie și politici publice, Charles Wheelan își structurează, cum era și normal, volumul ”Povestea banilor” în jurul economiei americane, a felului în care aceasta și-a construit și și-a apărut moneda, a modalităților prin care a supraviețuit marilor crize economice. Poate și de aceea, titlul mi s-a părut un mic înșelător (în original, ”Naked Money: A Revealing Look at What It Is and Why It Matters”), pentru că nu este povestea istorică a banilor (sau a evoluției acestora), centrul și referințele sunt toate cu privire la sistemul american, ci volumul este un manual destul de tehnic despre economie, monedă, bani și instrumente financiare.
”Povestea banilor” este structurată în două părți mari, fiecare de aproape 200 de pagini: ”Ce sunt banii” este partea mai tehnică, cea în care suntem învățați definiții și teorii, în care vom descoperi ce înseamnă cu adevărat inflația și deflația, cum evoluează crizele și ce influență au creditele în apariția acestora, totul despre prețuri, rate de schimb sau etalonul destul de controversat al aurului; în schimb, ”De ce sunt importanți” poate fi considerată partea în care teoreticul lasă locul practicii și, pe ansamblul instrumentelor financiare din prima parte, vom înțelege mai bine felul în care moneda a evoluat și a influențat lumea din ultimii 100 de ani. Așa că sunt aduse în prim-plan exemple concrete despre care doar am auzit și pe care acum le descifrăm: cazul curios al Japoniei – țara care a stangnat economic timp de două decenii prin deflație auto-impusă, moneda euro, marile crize economice (1928 și 2008). Totul, așadar, în jurul banilor.
„Banii reprezintă un instrument pe care îl folosim pentru a efectua tranzacții: saci de sare pe vremea romanilor; pungi de macrou în închisoare; Bitcoin dacă vrem să cumpărăm droguri sau arme pe internet; și, bineînțeles, dolari, euro, yeni și alte monede oficiale pentru orice altceva ne dorim.” (pag. 17)
”Dacă poți schimba ceva pe bunuri și servicii, acel ceva înseamnă bani. Dacă nu, nu.” (pag. 30)
Accentul se pune pe băncile centrale, cele care emit monedă și cele care reglează piețele financiare atunci când sunt probleme pe piață. Acestea au devenit unele dintre cele mai importante instituții financiare ale lumii, care sunt mereu cu ochii pe semnalele pieții, pe inflație, deflație sau hiperinflație. Mergând mai departe, vom descoperi tratate cu mare atenție și cele două mari crize economice prin care a trecut lumea în ultimii o sută de ani: în cea pornită în 1928, banca centrală americană sau Rezerva Federală nu a luat măsuri economice benefice sau, cel puțin, nu a luat de la început, iar criza s-a răspândit în toată lumea și a avut efecte negative o perioadă de timp; în schimb, în 2008, acțiunile au fost imediate și, în ciuda efectului devastator pe termen scurt, consecințele au fost destul de rapid aplanate.
Charles Wheelan a realizat că scrie o carte adresată în mare parte specialiștilor sau celor care vor să se specializeze în domeniul economic. Nu avea cum să facă altfel, pentru că economia este un domeniu destul de complex și dificil de înțeles și de explicat, mai ales când vorbim despre scara macro. În același timp însă, el a dorit să facă un manual de cultură generală, un instrument de popularizare acestei științe și singurul mod în care putea să o facă era să pigmenteze textul cu suficient umor (nu îndeajuns, din punctul meu de vedere) și cu exemple ”populare”, care să cucerească publicul, presărate prin text. Sub aceste auspicii, am reușit să duc la capăt acest manual destul de tehnic, căutând informații inedite, dar relevante, și amuzându-mă alături de autor.
Câteva exemple:
- Nu numai banii își pierd din valoare, ci și mărimile, așa cum au identificat cei de la The Economist. Astfel, o pereche de pantaloni mărimea 14 (mărime britanică) este acum în medie, cu aproape 10 centimetri mai mare decât în anii 1970. De ce: ”Companiile de modă par să creadă că femeile vor fi mai dispuse să cheltuiască dacă se pot strecura ușor într-o haină cu o mărime mai mică.” (pag. 54);
- Foarte interesant este și indicele Big Mac (”un ghid-chiflă al valutelor”), care stabilește atipic felul în care monedele din lume sunt supra- sau subevaluate. (pag. 142-143);
- În 1933, atunci când publicația New York Daily News a sponsorizat un meci de box la Madison Square Garden, criza numerarului era atât de acută, încât organizatorii au oferit bilete în schimbul a orice ar fi putut să valoreze în jur de 50 de cenți, inclusiv bujii, cămăși de noapte, crenvurști, biblii, puzzle-uri și ”pantaloni scurți de golf” (pag. 229);
- Una dintre puținele cărți care s-au vândut mai bine în Portugalia decât Fifty Shades of Grey a fost Why We Should Leave the Euro (pag. 289);
- Banii de piatră care se foloseau în insula Yap din Oceanul Pacific au atras mereu atenția exploratorilor, dar și economiștilor. Este vorba de discuri uriașe de piatră găurite la mijloc, numite rai, utilizate la anumite tranzacții, din care unele aveau un diametru de peste trei metri și mii de kilograme. Atunci când e necesar, aceste rai sunt mutate de colo-colo, prin rostogolire cu o prăjină introdusă în gaura de mijloc. În plus, calcarul din care se fabrică moneda e extras din insula Palau (400 km depărtare), iar moneda era utilizată chiar dacă ea se scufunda de la bordul plutei cu care era transportată (pag. 311-312).
Rolul unei cărți precum ”Povestea banilor” este de ne introduce și a ne explica pe îndelete rolul banilor și al instituțiilor în lume, iar volumul lui Charles Wheelan reușește să o facă cu prisosință: noi, nespecialiștii, vom descoperi aici informații noi, vom înțelege unele procese și ne vom îmbogăți cultura generală cu privire la Marea criză economică, moneda euro, inflația și deflația sau felul în care am supraviețuit crizei mondiale din 2008. Vă las, în încheiere, cu una dintre concluziile autorului:
”Toți se bucură când aud de ochelari Google sau de mașinile care se conduc singure, însă, din punctul de vedere al inovației, una dintre cele mai importante măsuri pe care le putem lua pentru a promova dezvoltarea și stabilitatea economică în secolul XXI este să perfecționăm în continuare felul în care funcționează sistemul bancar central.” (pag. 330)
Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas/Libris.ro/Elefant.ro.
(Sursă fotografii: LibHumanitas.ro, Medium.com)
