Madame Mallory și micul bucătar indian, de Richard C. Morais

”Madame Mallory și micul bucătar indian”, de Richard C. Morais

Editura Humanitas Fiction, Colecție Raftul Denisei, București, 2014
Traducere din engleză și note de Ioana Vîlcu

Moto: „Deoarece imaginea cu găinile care se îndreptau spre tăiere mi-a adus aminte că de multe ori în viață nu putem vedea ce ne așteaptă după colț și că, în acele momente, când nu știm pe unde s-o luăm, trebuie, mai mult ca niciodată, să ne păstrăm cumpătul cu vitejie și să punem cu hotărâre un picior în fața celuilalt în timp ce ne îndreptăm orbește în întuneric.”

O carte construită special pentru toți gurmanzii, categorie în care mă încadrez, desigur. Dar nu e numai asta: este o carte extrem de agreabilă, care te poartă pe două continente, te îmbie în mirosul amețitor al bucatelor picante indiene pentru a trece apoi rapid la eleganta bucătărie franceză, te pasează aproape inocent prin problemele politice ale musulmanilor din India modernă, dar și la exilul multor indieni prin răcoroasa, la propriu și la figurat, Anglie, te duce fără să simți prin aromele iubirii adolescentine pentru a se sfârși în strictețea acordării stelelor Michelin de către inspectorii incognito ai faimosului ghid.

Micul bucătar indian, Hassan Haji, pare a fi construit pentru a se consacra familiei, pare destinat lucrului în bucătărie. De la locuințele insalubre din periferia Mumbai-ului, el stă și privește zilnic cum tatăl său (un indian aparent nespălat și gras, coleric și întotdeauna pus pe harță pentru a-și apăra familia) își construiește microimperiul gastronomic, chiar cu câțiva ani înainte ca India să devină independentă, cu puțin timp înainte ca musulmanii din India să fie trimiși obligatoriu spre nou-înființata Pakistan. Mirosurile se întrepătrund, aromele mâncării indiene te fac să salivezi când citești, chiar dacă curățenia nu este, să spunem, exemplară. Bunica, tatăl, bucătarul, ospătarii, toți sunt o mare familie și pentru Hassan, chiar dornic de joacă și de veselia copilăriei, viitorul pare simplu:

”Una dintre activitățile mele preferate din timpul vacanțelor era să-l însoțesc pe Bappu în peregrinările lui matinale prin piața Crawford din Bombay. Mergeam pentru că îmi cumpăra jalebi – un fel de covrigei din aluat prăjiți în mult ulei și apoi scufundați într-un sirop dulce. Dar am ajuns, fără să-mi dau silința, să deprind o abilitate foarte de preț pentru un maestru bucătar – arta de a alege produsele proaspete.”

Chiar dacă micile și marile evenimente ale vieții forțează familia sa să se refugieze mai întâi la Londra și apoi, după un periplu lung prin Europa, în Franța, în orășelul Lumiere, situat în apropierea Alpilor, soarta pare hotărâtă pentru Hassan: va deveni un mare bucătar. Tatăl său nu a uitat ce a lăsat în urmă, restaurantul din Mumbai, incendiat de agitatorii hinduși, nu a uitat că în acel incendiu a pierit soția sa și mama lui Hassan, așa că principalul scop al vieții sale, nemărturisit însă, este construirea unui nou imperiu gastronomic, fie el chiar și în Franța. Este momentul în care lui Hassan i se întâmplă cele mai importante lucruri din viața sa: în primul rând, el este cel care devine bucătarul noului restaurant indian; în al doilea rând, o întâlnește pe Madame Mallory, cea care deține și este în același timp chef-ul unui restaurant elegant franțuzesc, aflat chiar peste drum și cu care noul restaurant indian devine concurent. La sânge, chiar.

Aventura continuă: Madame Mallory este atât o scorpie atunci când vine vorba de propriile interese, dar și un om cald și binevoitor (în sufletul său, niciodată la suprafață) atunci când e să recunoască valoarea și să o promoveze. Mâncarea lui Hassan nu este complicată, este construită după tiparele indiene, dar este extrem de gustoasă, iar Madame, la singura sa degustare din restaurantul familiei Haji, de la prima îmbucătură, simte potențialul tânărului indian, un adevărat talent culinar și nu se oprește până nu îl convinge pe tatăl acestuia (după o ”savuroasă” grevă a foamei) să îl trimită pe Hassan spre adevărata ucenicie, cea în bucătăria franțuzească. Călătoria inițiatică a ”micului bucătar indian” abia acum începe:

”A doua zi, mătușa și Mehtab m-au ajutat să-mi fac bagajul și am traversat strada. Acea călătorie de treizeci de metri, în care am trecut cu valiza de carton în mână de pe-o parte a unui bulevard din Lumiere pe cealaltă, a fost încărcată de emoție. Înaintea mea se aflau salcia plângătoare peste care părea că fusese cernut zahăr, ferestrele cu armături de plumb și perdelele de dantelă, pensiunea elegantă unde până și scările strâmbe de lemn erau încărcate de nobile tradiții franceze. Și acolo, pe scările de piatră de la Le Saule Pleureur, cu șorțuri albe, se aflau taciturna Madame Mallory și bunul monsieur Leblanc, un cuplu vârstnic care își aștepta cu mâinile întinse fiul de-abia adoptat.”

Hassan învață la Madame Mallory totul despre bucătărie, iar noi, cititorii, suntem introduși într-un adevărat reality show despre ceea ce se întâmplă în spatele ușilor restaurantelor de renume, într-o cursă continuă pentru îmbunătățire și perfecționare, pentru a dobândi una dintre cele mai mari distincții pentru un chef/restaurant din Franța și poate chiar din lume: cele trei stele Michelin. Drumul lui este de-acum stabilit, plecând din orășelul aflat totuși departe de critica de restaurant spre Parisul boem și plin de restaurante faimoase, devenind unul dintre cei mai buni bucătari din țară. Desigur, nu e vorba numai de bucătărie: avem drama exilatului din propria țară, care reușește să aibă succes numai prin forțele proprii; avem câteva povești de dragoste tinerească, pe care Hassan le tratează imatur și insensibil; avem o adevărată poveste a prieteniei dintre doi oameni maturi, care durează până după moarte; avem pilda învățăcelului și a maestrului, antagonismul dintre ei, pentru ca, la final, cel mai tânăr să realizeze că singura cale spre succes este ascultarea, aprofundarea și disciplina.

Așa cum spuneam, ”Madame Mallory și micul bucătar indian” este o carte extrem de agreabilă, undeva la granița dintre ”Slumdog Millionaire”, ”Ratatouille” (cum se spune pe coperta a patra) și ”Viața lui Pi”, care merită citită, măcar ca lectură de vacanță (eu deja am pus ochii pe ceva restaurante indieni, dar și pe filmul ce va apărea în curând, ”Război în bucătărie”).

Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas Fiction/Elefant.ro/E-book.