„Ce s-ar fi întâmplat dacă…? Istorie virtuală”, de Niall Ferguson (coordonator)
Editura Polirom, Iași, 2022 (ediția a II-a)
Traducere din engleză de Cătălin Drăcșineanu
Imaginarea unor scenarii istorice contrafactuale constituie neîndoios un demers controversat. Numeroși oameni de știință – filozofi ori istorici – au contestat, adesea cu multă vehemență, relevanța acestora, considerându-le doar niște jocuri de societate. Edward Palmer Thompson le-a catalogat drept ”bazaconii non-istorice”, iar Michael Oakeshott le-a pus o etichetă la fel de dură, numindu-le ”o extravaganță a imaginației”.
Istoricul britanic Niall Ferguson, coordonatorul acestui volum, are o cu totul altă abordare: cititorul este cel ce trebuie să aprecieze ”dacă deznodământul real este de preferat multiplelor alternative nematerializate, dar plauzibile”. Este evident că istoria ar fi putut avea un curs diferit dacă anumite evenimente importante, care s-au desfășurat pe muchie de cuțit, s-ar fi petrecut altfel. Iar istoria virtuală nu este doar foarte spectaculoasă, ci și plină de învățăminte, inclusiv din perspectiva înțelegerii motivelor pentru care lumea arată în prezent așa cum arată.
Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat Revoluția Americană? Dar dacă Germania ar fi invadat Marea Britanie în mai 1940? Ori dacă ar fi fost evitat Războiul Rece? Sau dacă nu s-ar fi prăbușit comunismul? La astfel de întrebări incitante răspund Niall Ferguson și alți opt reputați istorici în paginile acestui volum captivant. Așa cum se arată și în amplul eseu introductiv elaborat de Ferguson, fiecare capitol al cărții se întemeiază pe presupuneri plauzibile, nicidecum fanteziste. Ipotezele contrafactuale au la bază judecăți despre probabilitate.
Uneori, deznodământul unor evenimente istorice nu a fost imaginat de nimeni până ce nu a avut loc efectiv. Contemporanii evenimentelor respective se așteptau la alte finalități ale acestora, pe deplin posibile. În aceste condiții, de ce nu am aborda comparativ ce s-a întâmplat cu ce s-ar fi putut la fel de bine întâmpla, dar pur și simplu nu a fost să fie? După cum atât de plastic remarca André Maurois, ”în fiecare moment, oricât de scurt vi s-ar părea, șirul evenimentelor se bifurcă precum tulpina unui copac care dă naștere unor ramuri gemene”.
Unul dintre cele mai provocatoare capitole ale volumului este cel în care este imaginat anul 1989 fără Gorbaciov. Căderea comunismului ni se pare acum a fi fost inevitabilă, dar dacă Uniunea Sovietică ar fi avut un alt lider sau dacă Mihail Gorbaciov ar fi optat pentru o altă abordare, s-ar mai fi produs oare atât de brusc prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală si de Est? Mark Almond, autorul acestui capitol, evidentiază faptul că Gorbaciov, izolat de realitate, ridicat in slăvi de către liderii occidentali și depășit de evenimentele provocate chiar de reformele sale, a crezut în propria sa propagandă, o eroare pe care predecesori ai săi „adesea etichetați drept niste țărani senili” nu au comis-o.
Nu trebuie pierdut din vedere nici că, in 1989, la Casa Albă nu se mai afla anticomunistul convins Ronald Reagan, ci George Bush, care a acționat într-o manieră ce a arătat limpede că „deschiderea focului impotriva demonstrantilor anitcomuniști nu avea să-i afecteze politica internațională.” Relevantă din această perspectivă este trimiterea la Beijing a consilierilor săi, în iulie 1989, pentru a asigura conducerea Chinei comuniste că masacrul din Piața Tiananmen nu va prejudicia relațiile comerciale sino-americane. În acest context, ar fi fost oare Occidentul foarte afectat de „câteva gloanțe rătăcite prin Berlinul de Est sau Leipzig”? Puțin probabil… Dacă Zidul nu ar fi fost dărâmat, o bună parte a elitei politice și intelectuale din Occident ar fi rămas încă multă vreme indiferentă la eșecurile comunismului.
Nu voi stărui asupra altor capitole ale volumului coordonat de Niall Ferguson, dar țin să subliniez că întregul volum oferă publicului șansa de a desluși mai bine mersul deloc linear al istoriei, explorând cu luciditate alternative plauzibile ale unor evoluții importante din trecutul mai îndepărtat sau mai recent al omenirii.
