Integrala prozei scurte, de Truman Capote
Editura Polirom, Colectia Biblioteca Polirom. Proza XX, Iasi, 2012
Traducere din limba engleza de Constantin Popescu
In atat de scurta sa viata (spun aceasta din punctul meu de vedere al depasirii deja a anilor traiti de scriitor), Truman Capote a reusit sa lase posteritatii inegalabile bijuterii sclipind in idei si imagini. Cititorul are posibilitatea si placerea de a-i decripta sensurile scriiturii, circuland cu mintea deschisa atat prin romanele sale binecunoscute: „Other Voices, Other Rooms”, „Breakfast at Tiffany’s”, „In Cold Blood”, cat si prin povestirile reunite in volumul „The Complete Stories”.
Douazeci de proze scurte scrise intre anii 1943 – 1982, in care se evidentiaza cu predilectie universul copilariei si al adolescentei, lumea mare si complexa a celor mici. Copilul atat de adult in simtire si gandire, dar si adultul atat de profund copil in colturile cele mai curate ale sufletului sau. Copilul si adultul ramasi ancorati in traditionalismul provinciei americane, evoluand in pas cu tehnicile timpului de mijloc al secolului 20, dar profund marcati de atmosfera intens fantastica, mistica si romantica a tinuturilor Alabamei sau Louisianei. De fapt, toate temele tratate in aceste povestiri sunt rasfrangeri ale experientei personale ale scriitorului, hranite de o imaginatie bogata calchiata pe examinarea intima a realitatii inconjuratoare.
Dorinte si invidii ascunse irump in „Vizonul Doamnei Munson” (1944), in „Clondirul cu arginti” (1949) cititorul face cunostinta cu pustiul de doisprezece ani Appleseed si sora lui Middy – care in atmosfera fantastatica a Craciunului unui orasel mic, rastoarna irealul si imposbilul intr-o realitate si un posibil devenite legenda. De altfel, sarbatorile mari, precum Craciunul sau americanul Thanksgiving Day, sunt resimtite profund de copilul ce a fost Capote si talmacite in povestirile „Oaspetele de Ziua Recunostiintei” (1949), sau „O amintire de Craciun” (1956), sau „Un Craciun la New Orleans” (1982). Cuibul cald al familiei nefamilie, intretinut de varstnica-prietena-verisoara-indepartata, ii cladeste pustiului o copilarie bazata pe valorile perene ale umanitatii si ii lasa acestuia amintiri nesterse de trecerea anilor, in ciuda incercarilor vietii.
„Vremea prajiturilor cu fructe” a verisoarei Sook, anuntand apropierea Craciunului, ramane de-a pururi – si dupa disparitia „prietenei-verisoare”, vremea comunicarii si a iubirii impartasite. „Iata de ce acum, in aceasta dimineata de decembrie, in timp ce ma plimb pe terenul de joaca al scolii, caut tot timpul cu privirea pe cer, ca si cum m-as astepta sa vad doua zmeie ratacite, inaltandu-se grabite spre rai, ca doua inimi.” Iata de ce copilul aflat sub obladuirea „domnisoarei Sook” nu va uita niciodata „micul dejun” – valoare de baza a educatiei, atmosferei si intimitatii unui camin. „Aceste mici dejunuri servite prompt la ora cinci si jumatate dimineata, iti umflau cu regularitate burta. Pana si azi pastrez o pofta nostalgica pentru acele mese din zori, constand in sunca si pui la tava, cotlete de porc, peste prajit, veverita coapta (cand era in sezon), oua prajite, mamaliga cu sos de carne, fasole, verdeturi si turte de malai, biscuiti, prajituri, clatite cu dulceata, miere din faguri, marmelada si jeleuri facute in casa, lapte dulce, lapte batut, cafea cu aroma de cicoare, fierbinte ca iadul.” „Fireste ca exista Mos Craciun” ii spune Sook micului Buddy, in fiecare om exista cate un Mos Craciun pe care copiii invata sa il descopere si sa il primeasca.
Truman Capote creaza in paginile povestirilor sale un univers incantator al copilariei, bogat descris de la nivelul pustilor, prin ochii, mintea si sufletul lor.
Reversul acestui deliciu cald al lecturii il reprezinta povestirile de atmosfera supranaturala, de-a dreptul cosmareasca. Pentru ca adesea, copilaria este populata de umbre negre, de intrebari nerostite, de lacrimi neindeajuns de picurate si acumularea lor in timp ajunge sa rabufneasca la maturitate in forme autozdruncinante, in alunecari ale psihicului, in dedublari copil-varstnic, in „ciudatenii anormale” intr-o lume a „normalilor”.
Finisate in detalii de mare finete se remarca in acest sens povestirile „Miriam”, „Domnul Durere”, „Arborele noptii” si misterioasa „Domnisoara Bobbit” pe care „a calcat-o autobuzul de la ora sase”, trezind intreaga comunitate la o realitate cruda si nedreapta, caci ce este dat sa se intample – se intampla si omul se supune.
Permanent insa, si paralel cu relatarile pline de culoare, senzatii, detalii si pitoresc, Truman Capote dezvolta o empatie plina de umor fin pentru personajele sale, pe care le intelege, le iubeste si chiar le ocroteste de pericolul neuitarii.
In povestirea „Soimul fara cap” exista aceasta fraza emblematica: „Cand se afla in sala (de cinema) si privea secventele alb-negru, se simtea ca intr-o biserica, sufletul ii parea mai usor, ca aunci cand te destainui confesorului” .
Emblematica pentru ca Truman Capote are un extraordinar simt cinematografic al scrierii acestor povestiri, ca de altfel si a romanelor sale, care in parte au fost transpuse in filme pentru marele ecran sau pentru televiziune. Pentru ca noi, cititorii, in sala de cinema, sa avem sufletul mai usor.
De exemplu romanele: Breakfast at Tiffany’s (1961-castiga 2 premii OSCAR); In Cold Blood (1967-4 nominalizari la OSCAR si reluat ca miniserie TV in 1996 sub regia lui Johnatan Kaplan); Other Voices, Other Rooms (1995); The Grass Harpe (1995). Sau povestirile Miriam si Among the Path to Eden (in Truman Capote’s Trilogy – adaptare TV 1969); Truman Capote’s A Christmas Memory – adaptare TV 1997 cu Patty Dyke in rolul verisoarei Sook; The Thanksgiving Visitor – adaptare TV 1969 cu Geraldine Page.
Va recomand din tot sufletul sa il cititi pe Truman Capote – daca nu ati facut-o pana acum, pentru ca sa aveti marele beneficiu de a va apropia un prieten (literar) pe viata. Desi T.C. a spus la un moment dat: „Friendship is a pretty full-time occupation if you really are friendly with somebody. You can’t have too many friends because then you’re just not really friends”.
Sa nu uitati si oscarizatul film Capote – 2005!
Si cateva informatii biografice, dar sunt multe alte surse pe internet, care va vor ajuta sa-l cunoasteti pe acest scriitor in complexitatea psihologica a traiectoriei sale prin viata, prin literatura si prin epoca.
