”În întuneric”, de Mark Billingham
In the Dark
Editura Litera, Bucuresti, 2012
Traducere din limba engleza Cristina Tache si Gabriel Draghici
Pentru un impatimit al thrillerului de calitate, aprecierile marilor publicatii, postate pe coperta a patra a volumului sunt garantie solida si un indemn cert catre lectura.
The Guardian ne spune “Un thriller socant si extrem de bine scris”. The Times vine cu replica “O lectura alerta, plina de spirit.” Sunday Telegraph noteaza “O variatie plina de inventivitate pe tema crimelor in serie”. Iar Time Out il pozitioneaza indubitabil pe autor “La fel de bun ca maestrii thrillerului britanic Ian Rankin si Val McDermid” Si aici mi-as permite sa-l adaug si pe Lee Child!!!
Astfel ca am ales sa citesc aceasta carte, cu rezultatul unei mari satisfactii pentru mintea mea care incearca mereu sa desluseasca – din firul narativ si din creionarea psihologica a personajelor – acel capat de ghem care sa duca catre elucidarea semnelor de intrebare: De ce? Cine? Cum? 🙂
Autorul acestui roman, Mark Philip David Billingham are o personalitate bogat dezvoltata si consultand sursele de pe internet veti afla ca se afirma puternic si cu succes atat in literatura, cat si ca scearist TV, dar si ca actor si comic. Deja a castigat premii precum Theakston’s Old Peculier Crime Novel of the Year Award (pentru Death Message – 2009) si a fost nominalizat in 2009 pentru Crime Writers Association Gold Dagger. In 2011 Billingham a fost inclus in Crime Thriller Awards Hall Of Fame la ITV3. Toate acestea le puteti urmari si pe situl sau oficial si pe http://www.markbillingham.co.uk/.
Pentru mine personal este clar ca britanicii au stil inconfundabil de a scrie romane politiste si in acelasi timp, de a pune pe ecran thrillere bine regizate si interpretate. Iar Londra reprezinta o scena ideala pentru derularea actiunilor de gen. De la maestrii clasici precum Conan Doyle si Agatha Christie, la contemporanii englezi, poate doar francezii conte Villiers de l’isle Adam si i americanul Edgar Alan Poe pot atinge stacheta pozitionata la mare inaltime a romanului – thriller.
In acest roman, numit cu dubla intelegere a titlului In The Dark, din nou Londra este terenul de desfasurare a caracterelor, pornirilor si psihologiilor personajelor. In zonele “intunecate” ale Londrei, acolo unde uneori “minciuna este a doua natura”, dar si in zonele “intunecate” ale omului. Un puzzle care pare de nerezolvat, un labirint ale carui carari par a nu duce in final nicaieri, un ghem incalcit de minciuni si de adevaruri greu de recunoscut … O moarte dureroasa si absurda a partenerului de viata al politistei Helen Weeks declanseaza in aceasta tanara aflata pe ultima suta de metri inainte de aducerea pe lume a copilului lor, toate resursele fizice si mentale pentru aflarea adevarului. Ofiterul Paul Hopwood fusese oare corupt? Meseria de politist nu este nici pe departe una usoara, sau comoda, sau lipsita de pericole sau de tentatii … Uneori “faptul ca erai bun in meserie nu era nici pe departe suficient, nici macar pentru cei ambitiosi. Era nevoie de chemare si era nevoie de stapanire de sine, dar si de particica aia din tine careia chiar nu-i pasa cine stie ce. Si era nevoie sa minti, asa cum respiri”.
“Lovit si ucis de un autovehicul, in timp ce astepta intr-o statie de autobuz pe Kingsland Road, in Hackney”, Paul devine pentru Helen motivatia unei anchete personale, ca un soi de autopsie politista, sociala, psihologica. “Suferinta si lupta”. Un mod de a intelege lucrurile, analizand fiecare personaj implicat, fiecare fata la vedere si fiecare fata ascunsa, fiecare ordine conventionala si fiecare dezordine cu grija invaluita in tacere.
In toata aceasta lupta plina de suferinta, Helen intalneste o multime de personaje, din lumea apropiata ei, din lumea pegrei londoneze, “lupi si leoparzi”, tineri corupti pe pragul vietii – “miei care behaie pentru viata lor, cu lupul la usa”, batrani puterzi de viciu … un tablou urias, complex si viu al lumii in care traim, al societatii contemporane care ataca sau se apara. Helen Weeks vrea sa stie adevarul. Poate este o deformatie a meseriei ei, poate este iubirea care a legat-o de omul ucis in strada, poate este nevoia normala de a sti adevarul despre omul care ti-a fost alaturi, cu care voiai sa-ti petreci viata si care este tatal copilului tau.
“Cu mult timp in urma, cand era tanara si nestiutoare, iesise sa bea ceva cu o sugativa batrana de la Brigada Criminalistica, cu prea multi ani de serviciu la activ. Cu cateva halbe la bord, acesta incepuse sa vorbeasca despre aspectele concrete, despre ciudatenia faptului de-a te confrunta cu moartea violenta. Helen nu uitase niciodata. <Este un fapt, noi nu ajungem sa-i cunoastem pe acesti oameni decat dupa moartea lor; dupa ce bietii nenorociti au fost impuscati sau injunghiati, sau ce mai vrei. Nici macar nu stim cum aratau, nu cu adevarat. Nici expresiile fetelor, nici cum mergeau sau vorbeau, nici cum erau. Uneori, descoperim tot felul de mizerii, scormonind prin detalii neinsemnate. Ajungem sa stim cum erau in realitate, chiar si atunci cand nu cautam asta. Si uneori, asa se intampla si cu cel cu care traiau>”.
Actiunea este ordonata si condusa de catre Mark Bilinghton cu mare inteligenta si stiinta a ritmului si a twisturilor, astfel incat, daca in debutul romanului cititorul este putin naucit de numarul mare de personaje si de actiunile lor in aparenta independenta, curand-curand, acelasi cititor primeste in mana cheile justificative-psihologice pentru incadrarea fiecarei pagini, fiecarui personaj si fiecarui capitol in schema aproape matematica a artitecturii thrillerului. De mare importanta in deslusirea povestii este personajul Frank Linell (intovarsit de Clive), cel care “reface ceva … “, cel care are nevoie de “o credinta nestramutata in ceva” si acel ceva este prietenia si recunostinta.
Pentru Helen Weeks deslusirea adevarului vine odata cu aparitia pe lume a copilului. Acum Helen stia ca “se va descurca cu toate lucrurile alea. (…).Stia ca va trebui sa traiasca mai departe cu vinovatia si amintirile dureroase. Chestiile alea isi gasisera un camin, se adapostisera in interiorul ei. Ca un ciob de sticla care patrunde in talpa piciorului.”
Revin la cele declarate in preambul si va indemn sa cititi acest “In the Dark”, o mica bijuterie a genului politist urban contemporan, complex, inteligent si plin de caldura, de accente critice, dar si intelegere umana.
