”Fură ca un artist: 10 lucruri pe care nu ți le-a spus nimeni despre cum să fii creativ”, de Austin Kleon
Editura Paralela 45, Pitești, 2012
Traducere din limba engleză de Ileana Ioniță-Iancu
Un proverb românesc spune că meseria se fură, nu se învaţă. Iată, deci, un furt îngăduit – ba chiar încurajat! – de înţelepciunea populară. Dar arta? Cum devii artist, presupunând că nu te naşti artist? Mai poţi crea ceva 100% original azi, când pare că tot ce era de scris/pictat/compus s-a scris/pictat/compus deja? Pablo Picasso a fost laconic: “Arta este hoţie”. Salvador Dali s-a dovedit mai generos în exprimare: “Cei care nu vor să imite nimic nu produc nimic”.
Austin Kleon ne oferă un ghid foarte original şi relaxat al primilor paşi în creaţia artistică. Bogată în exemple şi citate inspirate şi inspiratoare, dar şi în ilustraţii amuzante şi relevante, care susţin mesajele autorului, cartea are ca punct de plecare tocmai ideea curajoasă că a-ţi propune să fii complet original de la bun început poate fi contraproductiv, generând adesea un blocaj extrem de puternic în calea elaborării unui act artistic. În fond, “învăţăm să scriem copiind alfabetul. Muzicienii învaţă să cânte făcând solfegii. Pictorii învaţă să picteze reproducând capodoperele. Nu uita – până şi Beatleşii au început ca o trupă de cover-uri.” Procesul creativ porneşte aproape obligatoriu astfel, dar continuă cu etapa transformării sau adaptării a ceea ce este iniţial “furat” de la alţii.
De fapt, oricât de paradoxal ar suna, “creativitatea înseamnă selecţie”, după cum se intitulează cel de-al zecelea şi ultimul capitolaş al cărţii lui Austin Kleon. Nu e nevoie să inventezi cuvinte sau culori noi, ajunge să le alegi pe cele potrivite pentru ceea ce vrei să transmiţi. Merită spus că Kleon a scris prima sa carte, volumul de poezii “Newspaper Blackout”, prin ştergerea cu un marker (blackout) a cuvintelor de prisos din articole de ziar (newspaper).
Poţi crea din ceea ce există deja mai degrabă decât din nimic. Iar să laşi deoparte ce e de lăsat deoparte se poate dovedi la fel de important ca a adăuga ce e de adăugat! Venind vorba de adăugiri, eu aş completa exemplele oferite de autor pentru a ilustra această aserţiune cu unul provenit dintr-o altfel de artă – fotbalul: selecţionerul echipei naţionale nu este mai puţin antrenor decât antrenorii echipelor de club, cu toate că treaba primului e să-i aleagă pe cei mai buni şi mai în formă dintre jucătorii pregătiţi de cei din urmă…
Deşi este foarte romantic să crezi că arta se face cu talent înainte de orice altceva, Kleon subliniază că realitatea e alta, mult mai prozaică: în plus faţă de bruma de talent sine qua non, este strict necesară o cantitate mare de muncă, perseverenţă şi planificare. Sau, cu vorbele lui Kleon, ”acumularea lentă a unor frânturi de eforturi”. Dar cel mai bine a spus-o Flaubert: “Fii banal şi ordonat în viaţă, ca să poţi fi violent şi original în operă!”
Pentru a închide cercul furtului artistic, dacă vei reuşi să creezi o operă de artă valoroasă, aceasta va deveni, absolut inevitabil, subiect de furt pentru unii dintre cei care o vor aprecia. Va însemna că ai oferit lumii ceva demn de a fi preluat şi dus mai departe…
1 comment