Fereastra serviciilor secrete, de Aurel I. Rogojan

Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale, de Aurel I. Rogojan

Editura Compania, Bucureşti, 2011

Aurel I. Rogojan a lucrat aproape 40 de ani în domeniul contraspionajului din România. Acum retras, publică o  lucrare amplă de geopolitică, centrată pe România.

Cartea este scrisă într-o manieră subiectivă, dar foarte bine argumentată, susţinută cu documente istorice şi oficiale, precum şi cu o impresionantă revistă a presei.

Sunt multe lucruri de scris despre această carte şi sunt lucruri bune. Cartea este o experienţă. Trecând prin ea, faci o călătorie în timp, din perioada celui de-al doilea război mondial până în prezent. Sentinţe de tribunale, trădări, acţiuni sub acoperire, măceluri şi explozii îţi trec prin faţa ochilor, dar nu ca într-un thriller, ci prin ochiul îndurerat al unui patriot.

Din toate documentarele pe care le-am văzut şi cărţile pe care le-am citit despre Revoluţie, aceasta este una din puţinele lucrări româneşti despre care cred că explică suficient de clar ce s-a întâmplat de fapt în timpul Revoluţiei din 1989. Alături (nu deasupra) as mai pune doar:

• documentarul Videogramme eine Revolution, de Andrei Ujică (1992)
• cartea Spionii ruşi, de la Stalin la Putin de domnul X şi Patrick Pesnot, (2010)
• cartea 1989. Prăbuşirea imperiului societic, de Victor Sebesteyen (2009)

Ultimele două au apărut în română la editura Litera şi se găsesc în limbile originale cam pe toate site-urile Amazon. De asemenea, cartea cred că merge bine în completarea lucrării lui Marius Oprea, Banalitatea răului. Chiar dacă Oprea îl incriminează pe Rogojan cu privire la dosarele unor personalităţi, Rogojan se disculpă cu dovezi în cuprinsul acestui volum. Multe din activităţile specifice Securităţii sunt exemplificate aici, astfel încât oricare cititor să aibă o imagine realistă.

Activitatea de contraspionaj este una din care orice spion poate servi ţara sa cu patriotism, chiar dacă se află sub conducerea unei autorităţi dictatoriale şi a unui regim opresiv. De fapt, după cum argumentează autorul, rezultatele contraspionajului românesc au fost cu atât mai pregnante în perioada comunistă, de la sfârşitul anilor ’40  până la sfârşitul anilor ’80. Imediat după Revoluţie, s-a trecut la „dezasamblarea” fostei Securităţi şi la concedierea masivă a celor care au contribuit la bunele rezultate ale serviciului de informaţii. Foştii „securişti” au devenit, în mare parte, mercenari care se folosesc de cunoştinţele şi abilităţile lor pentru a se îmbogăţi, împreună cu politicienii pe care îi susţin. Prădarea şi trădarea ţării s-a făcut într-o manieră orchestrată şi cu bună ştiinţă pe toate fronturile, aducând România de astăzi în pragul dezmembrării.

Cartea generalului Rogojan îmi pare un strigăt demn în neantul istoriei, o mărturie de conştiinţă şi o demonstraţie de patriotism. Atitudinea sa tranşantă, realistă şi fermă se îmbină cu speranţa unui luptător care încă mai crede într-un potenţial revers al istoriei.

Screierea sa este condensată şi îmbină mai multe stiluri/registre. De fapt, acesta este poate unul din punctele mai slabe ale cărţii: este o sumă de subiecte care nu au multe fire comune. De la trădătorii şi spionii jalnici Tismăneanu şi Patapievici, trece la conducerea incompetentă a lui Virgil Măgureanu ca primul şef SRI, apoi la revoluţia din 1989, cazul Pacepa, şcoala de la Păltiniş, extremismul revizionist ungar şi încheie cu jocul de spionaj dintre Iugoslavia şi România. Chiar dacă subiecte „fierbinţi” care au atras atenţia presei în ultimii 20 de ani sunt tratate în detaliu, profesional, nu primim decât numai câţiva „copaci” dintr-o pădure, aleşi parcă la întâmplare. Toate acestea puteau constitui cărţi separate şi cu toate acestea, autorul le adună între aceleaşi coperţi într-un volum bogat în conţinut şi valoare istorică, dar prost structurat.

La aceasta, aş mai adăuga defectul de formă că nu este specificată sursa tuturor citatelor din presă, iar la capitolul „referinţe” şi „note de subsol” cartea stă destul de prost. Totuşi, având în vedere faptul că autorul scrie mai curând din experienţa în domeniul spionajului, acest defect nu prejudiciază grav volumul, în opinia mea, ci invită la o documentare mai temeinică: a autorului, în cazul în care doreşte să mai publice, şi a cititorilor, care doresc să verifice prezumţiile autorului care nu sunt acoperite cu documente. Cu siguranţă, cărţile care vor fi scrise peste 20 sau peste 40 de ani ne vor devoala mai multe din secretele treuctului, când toţi cei care au acum de pierdut vor fi morţi sau prea bătrâni ca să mai conteze.

Autorul ştie ce să dezvăluie în aşa fel încât să ofere informaţie de valoare, fără să îşi pericliteze viaţa sau mari reputaţii, şi tocmai de aceea, reprezintă un exemplu în plus, subtil, dar relevant, despre cum poţi să spui multe fără să dai nume, despre cum poţi să acuzi fără să arăţi prea multe degete (cele care sunt îndreptate deja se ştiu, au răsuflat în presă), aşa că cine ştie ce dezvăluiri extraordinare nu sunt făcute, iar lucrarea nici nu pretinde şi nu-şi propune asta. Reuşeşte, în schimb, să fie una din acele puţine cărţi care îţi explică ţie, spectatorului fascinat de jocurile geopolitice, înţelegerea ceva mai bună a unui sistem.

Aş putea spune chiar că volumul are o valoare terapeutică, pentru că odată înţelese adevărurile şi realităţile pe care le descrie, rămâi cu propriile tristeţi, dezamăgiri, furii şi neputinţe, pe care ajungi să le accepţi, fie că înţelegi ce este de făcut, fie că te resemnezi. La urma urmei, vocea conştiinţei de român nu stă în a şterge cu buretele ce spune lumea rău, ci în primul rând ar trebui să îndemne la paza graniţelor. Atâta vreme cât acestea nu sunt subit modificate prin ocupaţie militară sau vreun tratat politic, cetăţenii par să ignore semnalele care sunt date din Ungaria, din Serbia şi din Rusia, preocupându-se mai mult de vieţi mărunte. Conştiinţa civică pare adormită, de la cetăţenii de rând la politicieni, ceea ce nu face decât să dea apă la moară spionilor din alte ţări şi trădătorilor din România.

Aşadar, această mică lecţie selectivă de istorie contemporană are darul de a ne pune pe fiecare dintre noi pe gânduri, evitând să ne ascundem după degete. Multe din textele pe care ni le spunem sau le auzim despre situaţia din România sunt pur şi simplu irelevante. Putem citi o mulţime de alte cărţi în care ne imaginăm că avem răspunsuri când de fapt sunt doar vorbe goale (exemple: Dan Puric – Cine suntem; Călin Georgescu –  Pentru un ideal comun).

Desigur, atunci când este vorba de o carte al cărei preţ se apropie de 100 de lei, avem tendinţa să amânăm, să ne întrebăm: „oare nu ar merge să cumpărăm câteva cărţi mai mici pe acelaşi subiect?”. În legătură cu asta, am câteva răspunsuri:

Preţul cărţii, raportat la volumul de muncă, la calitatea grafică a cărţii şi la valoarea documentaţiei, este mult prea mic.

• De fapt, după cum am mai scris, Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale chiar este mai multe cărţi, care au fost reunite, din motive de autor ştiute, sub aceleaşi coperţi.
• Personal, nu cunosc multe cărţi care să fi apărut la edituri comerciale, care să comparabile măcar cu această lucrare
• Cartea este una de istorie, pe care o cumperi ca să îţi rămână în familie, să o dai la copii şi la nepoţi, ca să ştie ce a fost odată cu o ţară care se numea România
• Calitatea costă. Ştiu, nu e tocmai DEX, dar să fim serioşi. Cine este interesat, cumpără.
• Această carte vă va economisi mulţi bani, deoarece sunt şansele să vă ridice ştachetele cu privire la ce anume cumpăraţi din acest domeniu. Astfel, veţi economisi bani pe care altfel i-aţi fi dat aiurea pe cărţi mai slabe.
• Cartea este una actuală, conţine inclusiv documente din ultimii 5 ani, vă va ajuta să înţelegeţi mai bine ştirile şi mai ales multe din falsele ştiri…

Nu mai aşteptaţi târguri de carte, asemenea lucrări nu rămân multă vreme pe piaţă. Cumpăraţi-o acum, cât încă mai este în vânzare. Într-o bună zi, vă veţi felicita pentru decizia luată. Nu în orice zi dai peste o asemenea oglindă…

Puteți cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Compania.