„Haide, zboară odată”, de Etgar Keret
Editura Humanitas Fiction, Colecția Raftul Denisei, București, 2021
Traducere din ebraică de Ioana Petridean
”O poveste nu funcționează ca o vrajă sau transă hipnotică, o poveste este în primul rând o cale de a împărtăși cu ceilalți ce simți, lucruri intime, uneori chiar stânjenitoare, care…”
Acestea sunt cele mai potrivite cuvinte ale autorului, pentru a ne face cunoscut crezul său literar și pentru a ne introduce în lumea prin care suntem trecători și mai mereu neștiutori. Un îndemn de a ne depăși limitele și un sfat de a privi altfel în noi, la ceilalți și în jurul nostru.
Și iată un mesaj de la Etgar Keret:
Iată și câteva date sumare, din cele aflate pe coperta trei a volumului: ”ETGAR KERET s-a născut pe 20 august 1967, la Tel Aviv, în familia unor evrei supraviețuitori ai Holocaustului. Este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori israelieni contemporani, scenarist, regizor și autor de benzi desenate”. Scrierile sale – best-selleruri – se bucură de multe, multe, multe aprecieri pe tot mapamondul… premii, articole elogioase… iar întrebarea este: de ce?
Pentru că Etgar Keret scrie despre viață și moarte și cum le poți trăi pe fiecare din ele, despre iubire trăită în singurătate sau împărtășită, despre întâlniri și despărțiri, despre obsesia morții, despre abandon și luptă, despre încredere și trădare, despre bani și rolul lor în viața oamenilor, despre societate și valorile de bază ale acesteia, despre relațiile interumane, despre femeie și bărbat, despre familie, despre copii, despre scriitor – talent și muncă, despre trecut-prezent-și-viitor și… Personajele sale trec adesea prin situații normale care se transformă într-o realitate improbabilă cu valențe ce le conferă o aura mistică. Dar fiecare dintre aceste personaje și conjuncturile în care le plasează autorul, construiesc o morală care captează cititorul și îl fac să se recunoască în pagina scrisă.
Scriitura lui Etgar Keret este extrem de atractivă, impregnată de tușe distopice, de o usoară aromă kafkiană ba chiar dürrenmattiană, cu accente puternice de absurd uneori și pigmentată mai mereu de un umor și autoironie tipic iudeo-israeliană, căci fără simțul umorului… unde ar fi ajuns poporul lui Moise. Însă mereu, un ochi zâmbește/un ochi e trist!
Citind povestirile lui Keret am rămas cu gândul la două dintre ele, ”Scara” și ”GooDeed”. Dar și a treia povestire – ”Tabula rasa”- zguduitoare pentru dezghiocarea semnificației din final.
”Scara” – Dumnezeu a murit – Dumnezeu i-a părăsit pe oameni – Îngerii ar trebui să fie fericiți – însă din păcate, Tzvi vede această fericire ca ”molatică, decolorată și tocită” și totuși trebuie să ”învețe tocmai privitul în zare. Cum să nu se concentreze asupra lucrurilor materiale și cum, sub nicio formă, să nu ajungă în punctul în care să înceapă să compare viața fizică pe care a trait-o, cu existența eterică actuală. De asemenea, trebuia să zâmbească mai mult. Nu zâmbete false. Îngerii sunt incapabili de falsitate. Trebuia pur și simplu să găsească zâmbetul dinlăuntrul său”.
Scara a fost aceea care l-a condus în final pe Tzvi la înțelegerea faptului că Raiul este de fapt pe pământ și cu fiecare treaptă pe care o cobora, de fapt urca către raiul său, acolo unde va regăsi ”mirosurile care îl așteptau acolo jos: miros de transpirație, miros de haine curate, miros de lemn mucegăit. Poate chiar mirosul înecăcios al unei prăjituri lăsate prea mult timp în cuptor. MIROSUL A ORICE”.
O lectură emoționantă acest volum de povestiri despre fiecare dintre noi – despre condiția umană – din care nu avem scăpare.
Etgar Keret chiar ne transmite aceste cuvinte privind povestirile din volumul de față: ”sper să le citiți!”
Traducerea volumului de față este realizată de către Ioana Petridean, o tânără care excelează în cunoașterea limbii ebraice și a realităților Israelului contemporan.
Acest link vă conduce către sesiunea online de lansare a volumului la Ed. Humanitas Fiction.
Și acest link vă conduce către interviul realizat de către Ari Shapiro cu Etgar Keret.
Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas Fiction/Libris.ro/Cartepedia.ro.
(Sursă fotografii: LibHumanitas.ro, Wikipedia, Okian.ro)
