„Relax, Dammit! Ghid de utilizare în epoca anxietății”, de Timothy Caulfield
Editura Creator, Brașov, 2020
Traducere Ana-Maria Gonțea
O lumină nouă asupra ”alegerilor”.
Cu un Moto imperativ al volumului, ”Științei/ Ține-te bine”, autorul ne poftește în demersul său printr-o ”Introducere” numită ”Hotărâri peste hotărâri”, pentru că viața noastră este un șir de hotărâri și ”Numărul hotărârilor pe care le luăm în fiecare zi este ridicol”. Mii… despre orice pas pe care îl facem… minut de minut, oră de oră… unele serioase, altele chiar neserioase și distractive. Procesul perpetuu decizional induce stresul și îi amplifică nivelul.
Timothy Caulfield ne prezintă cele trei paradoxuri sociale nocive, care cumulate ”îngreunează procesul decizional și, mai ales, acesta devine infinit mai stresant”.
Primul este ”Paradoxul erei cunoașterii” – și aici nu trebuie să neglijăm fenomenul ”fake news”, al ”teoriile conspirației, informațiilor alternative și bulelor de confirmare pe rețelele sociale”. Foarte important, pentru că, observăm zilnic și pe pielea noastră că ”datele false < s-au transmis semnificativ mai departe, mai profund și mai amplu decât cele adevărate>, probabil pentru că minciunile sunt pur și simplu mai interesante decât adevărul”. Urmează ”Paradoxul riscurilor mai mici” (cultura fricii.… sub toate formele și contradicțiile). Și culmea, urmează ”Paradoxul perfecțiunii”, ”versiunea modernă a dreptului la viață, libertate și căutarea fericirii din cuvintele lui Thomas Jefferson”.
Acum este momentul să vă spun că Timothy Caulfield nu este un oarecare autor de fascicule de ”știință popularizată” (cunoașteți termenul rulat cu mulți ani în urmă) – nici vorbă, el are o formație profesională de nivel înalt și o specializare stringent necesară societății moderne. El ”face parte din catedra canadiană de cercetare în drept și politici din domeniul sănătății, Profesor la Facultatea de Drept și la Școala de Sănătate Publică și director de cercetare al Health Law Institute de la Universitatea din Alberta. Cercetările sale interdisciplinare pe teme precum celulele stem, genetica, etica cercetării, reprezentările publice ale științei și problemele politicii de sănătate i-au permis să publice peste 350 de articole academice. A câștigat numeroase premii academice și de scriere și este membru al Royal Society of Canada, al Fundației Trudeau și al Academiei Canadiene de Științe ale Sănătății” (Coperta 2 a volumului).
Pentru a ne face să îi înțelegem lecțiile, autorul și-a organizat materialul cât se poate de ingenios și original. Trei Capitole: Dimineață / După-amiază / Seară, fiecare dintre acestea fiind dezvoltate în subcapitole detaliate pe ore și minute, de la deșteptarea în zori, până la somnul de noapte. Timing-uri specifice activităților umane; activități explicate prin analizarea obiceiurilor transmise din generație în generație, a preconcepțiilor, a cronotipurilor specifice, a rutinelor proprii, a psihologiilor individuale, a fakenews-urilor, a asalturilor tehnologiilor moderne, a industriei de medicamente, a manipulărilor de tot felul.
”Un ghid zilnic informat științific pentru a trăi cu mai puțin stres și o sănătate mai bună”.
Toate comentariile autorului sunt prezentate cititorului din fotoliul în care acesta stă degajat, dar extrem de atent la tot ce înseamnă om, nevoile, fricile, speranțele acestuia, rutina sa zilnică. Autorul este personajul care te surprinde, cititorule, în momentele zilei, în dinamismul trăirilor, al întrebărilor, al îndoielilor tale și ție îți pune la îndemână materiale și studii de nivel academic, la subiect, în ideea că tu, cititorule, poți – la alegere – să te documentezi corect, sau să o ții langa, pe a ta, în matca ta din care nu vrei să ieși. Pentru ca, la finalul fiecărui subcapitol, cu un umor debordant, dar și plin de bun simț, să te gratuleze și cu o concluzie plină de spirit.
Un spirit scânteietor și în abordarea și tratarea subiectelor la ordinea zile, precum ”Urcați-vă pe cântar” sau ”Colacul de la toaleta publică” sau ”Un pui de somn” sau ”E-mail” sau ”Capacul de la toaletă lăsat jos sau ridicat?” sau ”Verificați-vă telefonul din nou” sau ”Săpun”… și iată un fragment din lecția despre importanța săpunului, care „dacă este utilizat în mod corespunzător, este un instrument simplu și extrem de eficient de sănătate publică. Într-adevăr, există acum Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini (15 octombrie), promovată de organizații din întreaga lume (…) Săpunul și apa funcționează prin eliminarea germenilor prin spălare, iar nu prin uciderea lor”. Și autorul pune – cu mult umor – problema utilizării aceluiași săpun într-o familie, sau într-un apartament comun, sau într-o cameră comună: ”Dar dacă săpunul este murdar? Săpunul poate avea germeni? Este o scenă faimoasă din emisiunea TV <Friends>, unde Joey și Chandler se ceartă ca între colegi de cameră pe această temă. Joey: <De ce nu putem folosi aceeași periuță de dinți, dar putem folosi același săpun?> Chandler: <Pentru că săpunul este săpun. Se autocurăță.> Joey: <Bine, bine, următoarea dată când faci duș, gândește-te la ultimul lucru pe care îl spăl eu și la primul lucru pe care îl speli tu>”.
Trebuie să remarc că mai în fiecare dintre subcapitolele savuroase ale cărții sale, autorul dă și adevărate informații sau lecții de istorie. Istorie a utilizării pentru prima data a pastei de dinți, în jurul anului 5000 î.e.n. de către egipteni, istorie a primelor periuțe de dinți – ”cu păr obținut de pe gâturile porcilor” – care au apărut în China în jurul anului 1600 e.n. ”Una dintre primele încercări sistematice de colectare de date despre greutatea oamenilor a fost asumată de medicul și profesorul italian Santorio Santorio (1561-1636), un coleg de-ai lui Galileo și cel considerat tatăl fiziologiei”. Istoria lenjeriei intime, copioasă prin exemplele oferite.
Informații privind beneficiul substanțial al fluorizării apei comunitare asupra sănătății. Problema laptelui ca aliment indispensabil… sau nu!
Citind, recitind, zambind, hohotind sau gândind, am avut o revelație 😉 . Mi-am dat seama că trebuie să cazez acest volum al lui Timothy Caulfield pe raftul unde se lăfâie cărțile lui Bill Bryson. Ambii au un umor nebun și știu să îl folosească întru înțelegerea unro lucruri foarte serioase.
Tare rău mi-a părut când am ajuns la ultimele rânduri ale cărții lui Caufield. Dar i-am urmat sfatul din încheiere:
”Relaxați-vă! Și opriți-vă telefonul acela blestemat!
Acum la somn.”
53 de pagini de ”Referințe bibliografice și note” închid acest volum pe care vi-l recomand-recomand-recomand! Vi-l recomand și pentru concluziile profesorului Kelly M. Greenhill, profesor la Universitatea Tufts și la Scoala Harvard Kennedy pentru știință și afaceri internaționale – referitoare la tendințele sociale care merg mult în direcția explicării motivului pentru care această epocă este una a dezinformării. Iată această listă, însă analiza lui Timothy Caulfield va trebui să o citiți direct din carte:
- ”Niveluri ridicate de anxietate publică generalizată
- Niveluri istorice de încredere scăzută
- Nivelurile ridicate ale discursului public politizat
- Apariția unor tehnologii de comunicare perturbatoare
- Apariția unor noi deținători de informații
- Prezența multor actori dispuși să circule pe bază de exagerare
- Înarmați-vă cu instrumente care vă vor ajuta să recunoașteți dezinformarea
- Nu lăsați frica să vă conducă viața
- Căutați în corpul dovezilor și recunoașteți că știința est adesea incertă
- Nu vă lăsați păcăliți de iluzia diferenței
- Concentrați-vă pe elementele fundamentale și ignorați < zgomotul în materie de bunăstare >
- În cele din urmă nu ignorați știința care vă ajută să vă relaxați!”
Din nou: ”Relaxați-vă! Și opriți-vă telefonul acela blestemat! Acum la somn.”
Ascultați-l pe profesorul Timothy Caulfield – în două înregistrări despre ”RELAX, DAMMIT!”:
Puteți cumpăra cartea: Libris.ro.
(Sursă fotografii: Carturesti.ro, Penguin Books Toronto, Toronto Star)
