„Despre adevăr”, de George Orwell
Editura Polirom, Iași, 2019
Traducere din limba engleză de Ioana Aneci
Prefaţă de Teodor Baconschi
De George Orwell am auzit prima oară, cred, pe la 16 ani, la orele de literatură universală și, evident, a reprezentat în acel moment o incursiune în spațiul utopic al romanului „Ferma animalelor”. Pe atunci, fiind cumva departe de analiza realităților geo-politice și îmbibată cumva de teoremele scolastice, alimentate de manualele școlare, n-am acordat o atenție cuvenit nici autorului, nici cărții. În definitiv, era ceva normal pentru o adolescentă care își vedea de bacalaureat și examene? Ajunsă la maturitate, când te trezești prinsă în menghina raporturilor de cauză-efect, când ajungi să vezi viața într-o cromatică a responsabilităților diurne și a obligațiilor zilnice, Orwell devine dintr-un autor utopic într-un veritabil oracol, pe care trebuie să-l înțelegi în adâncimea reflecțiilor sale.
Volumul „Despre adevăr”, tradus impecabil de Ioana Aneci la editura Polirom, în 2019, demarează cu o prefață extrem de interesată, semnată de Teodor Baconschi, în care se pun bazele perceperii corecte a textelor semnate de faimosul autor american. Întreaga carte este o culegere de scurte eseuri, articole ziaristice apărute în presa vremii, fragmente de cronici și recenzii literare, dar și bucăți din cele mai renumite lucrări semnate de Orwell.
Linia sau firul roșu al narațiunii este central pe înțelegerea variabilului adevăr în care funcționăm și viețuim. Fiecare pasaj merge pe ideea de percepere a valorii distructive pe care o are propaganda, pe mașinațiunile la care apelează diverși autori arogați unui regim ideologic și politic mai mult sau mai puțin prietenos. În fiecare fragment se resimte aversiunea profundă a autorului față de regimurile totalitare, pe care le cataloghează drept un rău mascat în bune intenții.
„Una dintre cele mai facile distracții din lume este discreditarea democrației.”
„Nu există motive întemeiate pentru a crede că se poate realiza vreodată o schimbare cu adevărat fundamentală în mod pașnic.„
Apropo, înțelegerea dimensiunii în care a creat Orwell, a realităților istorice în care a trăit (totuși, anii săi de viață au cuprins ambele deflagrații mondiale), face din lectura acestui volum o inedită incursiune în dedesubturile unor societății care au fost mai mult sau mai puțin disfuncționale. Da, anume acest cuvânt ar putea reflecta discrepanțele sociale pe care le invocă autorul, colaborarea defectuoasă dintre societatea civilă și putere, dar și etimologia și fenomenologia tiraniei. Din paginile acestei cărți eseistice și ziaristice transcend cele mai mari frici ale autorului: manipulare, obsesie, control. De facto, acest volum confirmă anterioarele fobii transpuse în „Ferma animalelor” sau în „1984”.
„Nici un guvern nu poate arăta și nu arată nici cel mai mic respect pentru <drepturile> democratice atunci când este amenințat serios – decât dacă intenționează să se lase răsturnat.”
Orwell, nu mă tem să o afirm, este un oracol, un clarvăzător al acelor timpuri, care ne aduce în față o retrospectivă la rece a problemelor pe care ni le aduce trecutul, prezentul și viitorul. „Despre adevăr” este un tribut adus veridicității, dar într-un spectru extrem de sumbru, dacă vreți, pe alocuri terifiant. Ascuțimea și agerimea lui Orwell scot la iveală cele mai dificile și problematice segmente de analiză, punând cititorul în fața unor judecăți de valoare extrem de dificile. În egală măsură, acesta nu se teme să dea de pământ cu toate convingerile noastre uzuale. Nu iartă apartenența și coloritul presei scrise, nu scuză diseminarea mesajelor propagandistice de către figurile notorii ale vremii. Dimpotrivă, condamnă vehement orice abordare superficială a unor teme fragile, sensibile, de care depinde buna noastră conviețuire.
Reiterez, George Orwell nu este un autor comod, nu e genul pe care să-l citești rapid și pe diagonală. Acest lucru ar fi o eroare de neiertat, un păcat chiar, deoarece fiecare părticică trebuie gândită, meditată și dezbătută, de ce nu?, pentru a îndeplini scopul primordial: găsirea adevărului. Pentru a-i observa talentul analitic incontestabil este de ajuns să citești câteva pasaje (m-am abținut cu greu să nu divizez fiecare pagină în mici citate):
„Libertatea de expresie este de neimaginat. Toate celelalte libertăți sunt permise. Ești liber să fii bețiv, trântor, laș, lasciv, ești liber să muști pe la spate; dar nu ești liber să gândești cu propria-ți minte.”
„Fiecare persoană din ziua de azi care gândește e încremenită de frică.„
Volumul „Despre adevăr” este un tribut adus gândirii raționale, pe care Orwell l-a oferit „într-o vreme în care mulți erau convinși că istoria consacrase minciuna”.
