”Dicționar geografic universal”, de Anatol Eremia
Editura Litera, Colecția ”Dicționarul elevului deștept”, București, 2014
Pe langa Atlasul istoric ilustrat, in biblioteca oricui ar trebui sa existe si acest Dictionar geografic universal de Anatol Eremia, lucrare aparuta la Editura Litera (2014) in cadrul colectiei „Dictionarul elevului destept” (si cine nu considera ca in scoala a fost macar destul de destept, daca nu cel mai destept din clasa?), carte care cuprinde un inventar de nu mai putin de 2.700 de notiuni si numara 180 de harti amanuntite, in principal al statelor explicate. „La elaborarea intregului dictionar au servit ca surse de informare si de documentare lucrari de specialitate, studii stiintifice, enciclopedii, dictionare geografce, anuare statistice, buletine informative si materiale publicate sub egida ONU.” Credem ca si acest gen de lucrare poate avea la final si o bibliografie, nu doar o simpla fraza, bibliografie care ar trebui sa includa sute de surse, dar probabil, considerentele editoriale au primat fata de cele legate de onestitatea redactarii unei astfel de lucrari mustind de informatii (preluate de undeva).
Primul termen explicat este Aachen: „Oras in V. Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). 260,7 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimica, textila, constructoare de masini). Statiune balneo-climaterica. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768-800), imparat roman (800-814). Catedrala (sec. VIII). Muzee.” Informatii succinte, la obiect. Ultimul (destul de apropiat de primul), Zwolle: ”Oras in Olanda, centru adm. al provinciei Overijssel, port pe raul Ijssel 120,3 mii loc. (2011) Nod de comunicatii (feroviar, rutier). Intreprinderi ale industriei usoare si alimentare. Centru comercial (piata pentru cereale si animale). Monumente arhitectonice: catedrala gotica (sec. XIII-XV) primarie (sec. XV) edificii urbane (sec. XVIII-XIX) Muzeu.”
De ce un astfel de volum este binevenit fie pe biroul nostru, fie pe noptiera noastra sau, de ce nu, in masina? Pentru ca ne imbogateste orizontul spiritual, ajutandu-ne sa situam topografic (topos= provine din limba greaca și inseamna „loc”) o groaza de lucruri. Stirile de la televizor pot fi doar un zgomot de fundal, dar daca suntem atenti le putem intelege si localiza. Meciurile de fotbal din cadrul Cupei Africii la fotbal reprezinta o alta ocazie in care am folosit acest instrument, observand situarea geografica a Guineei Ecuatoriale, mica tara gazda, dar si confruntarile line intre, de exemplu, Coasta de Fildes si Ghana sau Congo si RD Congo. Citesti o carte de literatura universala si ai impresia ca nu ai nevoie de harta, dar te inseli caci orice actiune este plasata intr-un anumit loc. Nu-ti poti imagina descrierile literare fara o buna pozitionare geografica. De aceea, aceasta carte, un adevarat instrument care poate inlocui Google cu succes, este captivanta si interesanta.
Ea se poate deschide la intamplare pentru a citi informatii despre niste locuri pe care probabil nu le vom vedea niciodata. Cum fac eu acum: „Jabalaput, oras in partea centrala a Indiei, situat pe raul Narbada, 1,267 mil. Loc (2011-probabil ca pana acum au depasit 2 mil.-n.m) Nod de comunicatii. Centru industrial (expl. de bauxita, metalurgie, constructii de maisni, produse chimice, textile, confectii, cherestea, produse alimentare, de sticla si ceramica) comercial (lemn, mobila) si cultural (universitate, muzee).”
O carte de luat in vacanta. O carte de oferit scolarului de-a V-a sau a VI-a. Insa pana atunci o rasfoiesc eu.
