Wherever Green is Worn. The Story of the Irish Diaspora
“Oriunde se poarta verde. Povestea diasporei irlandeze”
Editura: Hutchinson, Arrow Books, 2002
Puteti cumpara cartea acum, de pe Okian.ro.
Având în vedere că acest site se ocupă şi de filme (ba mai mult, filmele sunt pe primul loc în denumirea lui, cărţile pe al doilea iar .ro pe al treilea) interesantă ni se pare trecerea în revistă a prezenţei irlandeze la Hollywood aşa cum apare în volumul lui Tim Pat Coogan Wherever Green is Worn. The Story of the Irish Diaspora.
Autorul remarcă faptul că din start relaţia dintre Hollywood şi Irlanda a fost un problematică pentru că interesele care dominau Hollywood-ul distorsionau realitatea din Irlanda. Ştim bine că Hollywood-ului îi plăceau situaţiile maniheistice. Până în anii 1990 subiectul Irlanda a fost supus distorsiunilor şi cenzurii căci a fost un subiect delicat având în vedere istoria violentă dintre irlandezii catolici li protestanţii din Ulster susţinuţi de guvernele de la Londra. America întreţinea după al doilea război mondial relaţii speciale cu Marea Britanie.
“Distorsiunea a atins un nivel ridicat odată cu filmul Patriot Game avându-l în rolul principal pe Harrison Ford”. Am văzut filmul şi ne aducem aminte doar cum un criminal terorist, evident membru al IRA, face tot posibilul să ucidă famila unui american inocent, puternic, un fiu drept între cei drepţi care se amestecase din greşeală în acţiunile criminalului IRA. Schematismul filmului nu este până la urma surprinzător. Pentru cei care nu au văzut filmul trebuie specificat că nu, Harrison Ford nu a jucat rolul criminalului IRA cum am putea fi tentaţi. De altfel, Harrison Ford care are si el, la rândul său doza de sânge irlandez, a mai jucat intr-un film cu subiect delicat, de data aceasta puţin mai nuanţat : The Devil’s Own (1997) în care Harrison Ford interpretează rolul unui politisit new-yorkez de origine irlandeză care oferă adăpost unui tânăr irlandez, proaspăt sosit din Irlanda aparent în căutarea unui loc de muncă. Voluntarul IRA, rol interpretat magistral de Brad Pitt (unul dintre cele mai bune roluri ale sale căci este atât de simplu să ai doar roluri de mare salvator al Planetei, neînfricat între neînfricaţi, cavaler al dreptăţii şi salvator al balenelor), care fusese implicat în multe acroşaje împotriva Armatei Britanice în Ulster şi a serviciilor de securitate britanice ( primele secvenţe reconstituie cu acurateţe scene de lupta din Ulster) nu traversase Oceanul Atlantic pentru a se angaja în construcţii aşa cum o făceau cei mai mulţi bărbaţi irlandezi ci pentru a achiziţiona rachete Stinger pentru…a doborî elicopterele britanice.
Dacă SUA au putut livra acele rachete mortale mujahedinilor afgani în nobila lor lupă împotriva ocupantului sovietic nu acelaşi lucru puteau să-l facă cu voluntarii IRA chiar dacă şi ei, la rândul lor, luptau împotriva unei forţe de ocupaţie, de sorginte imperială, cea britanică. În mod just şi previzibil, Harrison Ford, poliţistul cel bun află adevărata identitate a musafirului său care reuşeşte să transbordeze preţioasa încărcătura pe o modesta navă de pescuit insa nu ajunge sa se bucure prea mult de reuşita operaţiunii sale căci este surprins de Harrison Ford si împuşcat din greşeala, in timpul confruntării care se doreşte a fi o subtilă aluzie la războiul civil de acasă. Nu se ştie cum, acest film i-a scăpat lui Tim Pat Coogan chiar daca data apariţiei cărţii sale este ulterioara realizării si lansării filmului in cauza. Acelaşi lucru se întâmpla de altfel si cu filmul Michael Collins pe care nici nu-l menţionează poate in ideea ca regizorul era irlandez, el fiind produs in Irlanda.
Subiectul Irlanda a fost unul foarte sensibil, unul dintre regizorii Hollywood-ului, Sydney Olcott fiind dat afara după producerea filmului The Bold Emmet, Ireland’s Patriot. In plus, Hollywoodul era atent si la deciziile si codul instituţiei britanice care analiza ce filme pot fi difuzate, The British Board of Film Censors (BBFC) care nu permitea ca soldaţii englezi sa fie infatisati in posturi delicate precum impuscand civili cum era cazul in Irlanda. In plus britanicii doreau ca nici o umbra sa nu fie aruncata asupra dominaţiei lor asupra Irlandei. In cazul in care se producea un film sensibil el risca sa nu poată pătrunde pe piaţa şi în cinematografele britanice fapt care ar fi adus prejudicii financiare considerabile.
Lista numelor actorilor irlandezi de la Hollywood este impresionanat si-i cuprinde pe Liam Neeson, Pierce Brosnan, Patrick Bergin, Gabriel Byrne, Kenneth Branagh, Stephan Rea dar si noua stea, Collin Farell. Alti mari actori americani, staruri mondiale au ceva sange irlandez (o bunica, un parinte etc.): Tom Cruise, Sharon Stone, Harrison Ford, John Travolta, Meg Ryan, Daniel Day Lewis care traieste in Irlanda unde are o casa avand atat cetatenia britanica cat si pe cea irlandeza, Mel Gibson (australian), Jack Nicholson, Mia Farrow, Sean Penn (Sean este un prenume gaelic fiind varianta celtica a lui John) si Marlon Brando. Acesta din urma a turnat filmul Divine Rapture in 1995 in Irlanda de care s-a indragostit iremediabil, cerand ulterior si obtinand cetatenia irlandeza. In momentul primei aterizari in insula de smarald, Brando a declarat ce a simtit “Ireland is like a steel dart going through my heart.”
Cariera regizorului John Ford (care pretindea ca numele sau este Sean Aloysius O’Feeney), născut din părinţi irlandezi emigraţi din comitatul Galway în 1894 este edificatoare pentru geniul irlandez. Ford a câştigat cinci premii Oscar in calitate de regizor. Unul din tinerele talente pe care John Ford le-a descoperit, slefuit si pus in valoare se afla si un anume Marian Morisson cu descendenta irlandeza. Masinaria Hollywood-ului a decis ca Martin Morrison nu este totusi un nume de star de cinema si l-a rebotezat John Wayne. Inutil de mentionat lunga serie de filme western in care Wayne a jucat si cu care se identifica perfect. Ceea ce se ştie mai puţin despre Ford este faptul că a fost un nationalist republican fervent. Tatal lui a contribuit financiar la cauza unei Irlande libere in timpul razboiului de independenta (1919-21) chiar si Ford a venit in Irlanda in anul 1921 doar pentru a fi rapid expulzat de britanici caci Ford si-a vizitat o ruda aflata in ilegalitate, pe fuga (on the run), membru al IRA, aprovizionandu-l cu bani si whiskey. Pentru restul vietii sale John Ford a ramas un donator al IRA.
Semnificativa prezenta a irlandezilor la Hollywood este o alta dovada a spiritului intreprinzator, usor adaptabil si talentului artistic al acetsui popor sau a descendentilor irlandezi.
