„Manifestele sufragetelor”
Editura Vellant, Colecția Idei Esențiale, București, 2023
Traducătoare: Deniz Otay
Lumea noastră nu este deloc un loc prietenos femeilor. Și nu, nu este vorba aici despre un radicalism feminist sau despre a milita pentru niște exemple trase de păr. Este mai degrabă vorba despre o serie de contradicții, de paradoxuri pe care femeile le trăiesc zi de zi. Pentru a le înțelege mai bine, am decis să caut câteva statistici, mai ales că matematica este un limbaj destul de veridic, în special pentru adepții tradiționalismului.
Potrivit unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 30% dintre femeile din întreaga lume au suferit violență fizică sau sexuală din partea unui partener intim. Un sondaj realizat de Centrul de Cercetare Pew, în 2017, a constatat că 44% dintre femeile din Statele Unite au suferit cel puțin o formă de discriminare de gen.
Într-un studiu despre hărțuirea online, realizat de același Centrul de Cercetare Pew, s-a constatat că femeile au mai multe șanse decât bărbații să sufere de hărțuire online, 21% dintre femei raportând că au fost hărțuite sexual în mediul virtual, comparativ cu 9% dintre bărbați. Potrivit unui raport al Națiunilor Unite, femeile din întreaga lume sunt semnificativ subreprezentate în funcții de conducere politică, deținând doar 23% din mandatele parlamentare la nivel global.
De ce v-am creionat acest tablou destul de sumbru? Pentru că astăzi vreau să vorbim despre o carte pe care o găsesc de-a dreptul esențială, intitulată „Manifestele sufragete”, volum tradus de Deniz Otay pentru Editura Vellant, în colecția Idei Esențiale.
„Manifestele sufragetelor” este o colecție de scrieri ale activistelor pentru votul femeilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Cartea conține manifeste, discursuri, scrisori și alte documente care au fost esențiale în mișcarea de emancipate electorală și în lupta pentru dreptul de vot al femeilor.
Pentru contextualizare, țin să menționez că sufragetele erau un grup de femei care militau pentru egalitatea politică și socială pentru femei, inclusiv pentru dreptul de vot. S-au confruntat cu o opoziție și rezistență semnificativă, inclusiv violență și închisoare, dar eforturile și implicarea lor neobosită au deschis calea pentru votul femeilor și alte schimbări sociale și politice importante.
Printre cele mai importante sufragete, unele cu publicații care se conțin în prezentul volum, altele care au întovărășit misiunea generală, se numără:
- Emmeline Pankhurst – activistă britanică care a fondat Uniunea Socială și Politică a Femeilor (WSPU), o organizație care a folosit tactici militante pentru a obținedreptul la vot.
- Alice Paul – sufragistă americană care a fondat Partidul Național al Femeilor și a condus campania pentru al XIX-lea amendament la Constituția Statelor Unite, care a acordat femeilor dreptul de vot.
- Sojourner Truth – sufragist și aboliționist afro-american care a luptat pentru drepturile femeilor și sfârșitul sclaviei în Statele Unite.
- Ida B. Wells – jurnalistă afro-americană și activistă pentru drepturile civile care a militat pentru dreptul de vot al femeilor și sfârșitul linșajului în Statele Unite.
- Lucy Stone – sufragistă și aboliționistă americană care a ajutat la înființarea Asociației Americane pentru Dreptul Femeilor.
- Christabel Pankhurst – sufragistăă britanică și lider al WSPU, cunoscută pentru discursurile sale puternice și tacticile militante.
Ideile acestor mari gânditoare și revoluționare nu au fost îndreptate doar spre năruirea lumii patriarhale în care își duceau veacul, ci mai ales spre o nouă viziune asupra rolului proactiv pe care o femeie îl poate avea. Mi se pare convingător acest pasaj:
„Mamele națiunii sunt, într-o anumită măsură, responsabile pentru lumea în care își aduc copii; ele nu sunt niște animale de prăsilă.(…) Toate legile care vizează educația, salubritatea, mâncarea, băutura, locuința, problemele sociale și relațiile sexuale le vizează în mod direct pe mamele și soțiile care trebuie să li se supună, motiv pentru care ele ar trebui să aibă un cuvânt de spus, la fel ca orice bărbat, cu privire la aceste chestiuni”.
Marele meu regret este că această carte și colecția din care face parte va dispărea de pe rafturi, în urma unui scandal care, bingo!, a fost provocat tot de un bărbat. Fără a mă referi la cancanul iscat, pot să-mi exprim doar solidaritatea cu traducătoarea Deniz Otay, care a primit un enorm val de misoginism și replici sexiste în mediul online.
Paradoxal sau nu, iată că și la 100 de ani de la lupta sufragetelor mai e loc de atacuri misogine la adresa unei femei.
