„Cronicile întoarcerii în timp” (volumul 1), de Caroline Lawrence
Editura Paralela 45, Pitești, 2021
Traducere din limba engleză și note de Roxana Tocilescu
În ultimii ani, am tot întâlnit acest punct de plecare – întoarcerea în timp – în mai multe dintre cărțile pentru copii și adolescenți citite și pot spune că este o alegere bună pentru copiii pasionați de lectură, una inspirată, binevenită și inepuizabilă, mai ales dacă întreg conținutul cărții este bine construit și realizat. Amintesc în acest sens excelenta serie realizată de Simona Antonescu la Editura Nemi, „Istoria povestită copiilor”.
Și scriitoarea britanică Caroline Lawrence recurge la același artificiu, iar reușita sa este la fel de interesantă și atractivă, mai ales că întoarcerea în timp este realizată într-un loc și într-o epocă despre care știm prea puține, Londra antică, după cucerirea romană. Eroul său este Alex Papas, un băiat preadolescentin de doar 12 ani, cu origini grecești și foarte isteț, pasionat de istorie și de limbile moarte, greaca și latina (și care știe, desigur, engleza și greaca modernă), și care este selecționat de un magnat să se întoarcă în timp.
De ce? Pentru că, de curând, în Londra modernă, s-a descoperit un mormânt al unei fete cu ochi albaștri, având alături de ea un cuțit de fildeș în formă de leopard, care a trezit imediat mirarea arheologilor și al oamenilor bogați. Unul dintre aceștia din urmă a devenit obsedat de această fată și a vrut să cunoască mai multe despre ea și cum indiciile erau foarte puține, a construit un portal de întoarcere în timp, pe care puteau călători doar copiii preadolescenți, iar cel de-al doilea ales (după un incident curios cu primul ales) a fost chiar Alex Papas, datorită inteligenței sale, care urma să fie răsplătit generos pentru călătoria în timp și pentru descoperirea adevărului despre acea fată. Condițiile de teleportare erau însă dure și obligatorii:
„Unu: pleci gol și tot gol te întorci. Doi: bea, nu mânca. Trei: cât mai puține interacțiuni cu putință.” (pag. 32)
Alex acceptă și pleacă în Londinium, Londra romană, având trei zile la dispoziție pentru a o găsi pe acea fată într-un oraș întins, pestriț și foarte diferit față de prezent, ba chiar și față de ceea ce știau arheologii și cercetătorii. În mod normal, era o călătorie solitară, dar un coleg năstrușnic și deloc simpatic sare după el și aventurile lor sunt privite acum la dublu. Colegul este Dinu Bălan, un român ajuns la Londra cu părinții care muncesc din greu, care are probleme de integrare și tocmai de aceea pare violent și nebunatic, care este sărac, așa că îi fură zilnic lui Alex punga de chipsuri în loc de mic dejun și care mănâncă în fiecare seară, acasă, mămăligă. Un băiat care poate fi privit ca rebelul clasei, dar pe care îl simpatizezi instantaneu după ce îl cunoști mai bine, pentru sinceritatea și prietenia sa.
Cum este Londra antică? Total diferită și de prezent, și de filmele sau cărțile de ficțiune care o tratează: o lume murdară și dură, o lume plină de boli și de suferințe, în care doar cei mai bogați au o condiție bună, feriți de noroaie și de incertitudinea supraviețuirii, dar în care până și ei nu se pot feri de epidemii sau de lipsa de igienă. Câteva cadre sunt elocvente: nimeni nu se spală pe dinți, iar cariile și gurile mirositoare sunt regula, inclusiv în rândul celor bogați; cei doi eroi veniți din alte timpuri, cu tenurile lor netede și părul bogat, sunt priviți ca fiind asemănători zeităților. Plus:
„Martin nu mă atenționase că latina oamenilor e aproape neinteligibilă.
Nu mi-a spus că străzile sunt ca niște râuri de mocirlă presărate cu pietriș.
Nu mi-a spus că londonezii de pe vremea romanilor sunt ciuruiți de boli.
Mi-a deschis oameni purtând togi și conducând care de triumf, dar nu văzusem nici o singură togă sau un singur car. (…)
Apoi, mai era făcătura aia de strângere de mână romană.
Cea care apare în toate filmele.
În acel moment mi-am dat seama cum stau cu adevărat lucrurile:
Martin avea toate informațiile din filme.” (pag. 115)
În această lume „colorată”, întâmplările, aventurile și evenimentele se succed cu repeziciune, pentru că timpul este scurt și scopul este greu accesibil. Așa că trecem prin necropole de tot felul, prin luptele cu gladiatorii, prin momente dure în care sclavii sunt loviți și jigniți, prin mici momente de emoție și primele semne ale iubirii adevărate. Doi copii într-o lume nebună, în care trebuie să reziste. Plus că habar nu au ce îi așteaptă acasă și dacă nu cumva micile lor interacțiuni cu cei din vechime nu au schimbat ordinea lumii, dacă nu cumva Donald Trump nu va mai fi niciodată președintele SUA.
Primul volum din seria ”Cronicile întoarcerii în timp” este, așadar, un volum special, plin de informații istorice inedite, despre o aventură palpitantă într-un trecut în care se vorbește latină și greacă, un volum care nu dezamăgește nici un moment nici copiii, nici adolescenții. Ba eu spun că nu dezamăgește nici măcar adulții, așa cum nu a făcut-o nici cu mine.
Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45.
(Sursă fotografii: EdituraParalela45.ro, https://www.downehouse.net/roman-mysteries-with-caroline-lawrence/)
