”Ascensiunea banilor. O istorie financiară a lumii”, de Niall Ferguson
Editura Polirom, Colecția Historia, Iași, 2016
Traducere din engleză de Alfred Neagu și Junona Tutunea
Cartea reputatului istoric scoțian Niall Ferguson poate fi considerată o demonstrație deopotrivă cuprinzătoare și captivantă a rolului esențial jucat de bani în evoluția societății omenești. Banii – sub formă de metal prețios, promisiune de preschimbare într-un metal sau promisiune pur și simplu – au modelat civilizațiile și au facilitat dezvoltarea economic a statelor lumii.
Explorând istoria mileniilor de prezență a banilor în viața oamenilor, autorul reușește să răspundă la întrebările cu care se deschide cartea:
“Lovele, peșin, purcoi, gologani, tribut, bătrâne, material, lichidități, mardei, resurse: puteți să le spuneți cum vreți, banii contează. […] Dar de fapt ce sunt banii? Sunt un munte de argint, așa cum credeau conchistadorii? Sau poate că ajunge să fie niște tăblițe de lut sau niște bucăți de hârtie tipărită? Cum am ajuns să trăim într-o lume în care cea mai mare parte a banilor sunt invizibili, doar niște cifre pe monitorul unui calculator? De unde au apărut banii ăștia? Și unde se duc cu toții?”
Niall Ferguson pune în evidență și faptul că ascensiunea banilor nu a fost – și nici nu avea cum să fie – una liniară. Dimpotrivă, traiectoria lor a cunoscut numeroase suișuri și coborâșuri, accelerări și pierderi de ritm, bucle și distorsiuni. Pentru toate există explicații evidente sau subtile și toate au avut implicații majore asupra mersului economiilor naționale. De foarte multe ori, banii au determinat războaie, dar tot banii au fost cei care au făcut să se cadă la pace!
Este adevărat că numărul celor care au promovat ideea unei lumi fără bani este considerabil: comuniști, anarhiști, fundamentaliști religioși, hippioți… Dar, după cum foarte bine remarcă autorul, nici măcar un stat comunist precum Coreea de Nord “nu a găsit cu cale că este util să se lipsească de bani”. De fapt, sărăcia nu este rezultatul exploatării unor oameni de către niște finanțiști veroși, ci, de multe ori, consecința absenței unor instituții financiare capabile să ofere cetățenilor oportunitatea de a se împrumuta sau de a economisi!
Un merit major al lui Ferguson este acela că îi oferă cititorului posibilitatea nu doar să acumuleze informații privind evoluția și impactul banilor de-a lungul timpului, ci și să reflecteze singur asupra acestora. Desigur, cei care asociază crearea sau deținerea banilor cu răul absolut nu vor fi deloc încântați de acest volum. Dar pentru cei cu adevărat interesați în înțelegerea locului și rolului banilor în această lume, cartea merită parcursă, mai ales că acordă un spațiu larg și evoluțiilor recente, inclusiv crizei financiare globale care a izbucnit cu câțiva ani în urmă.
