Recenzii filme si carti

(500) Days of Summer (2009)
Regia: Marc Webb
Actori: Joseph Gordon-Levitt, Zooey Deschanel

Nu putem incepe recenzia decat cu ceea ce este scris pe afis, dar care este mesajul intregului film: “This is not a love story, this is a story about love”. Si pe parcurs, desi sunt momente in care suntem dezamagiti ca nu este o poveste de dragoste, ne dam seama ca semnificatia iubirii este mai importanta, chiar daca ea nu apare decat arareori intre personajele pe care le simpatizam. Si asta pentru ca barbatul este indragostit de o persoana care nu crede ca iubirea exista, ci este doar un miraj si o fantasma indusa subconstient. Citeste continuarea »

This Property is Condemned (1966) – Calea ferata
Regia: Sidney Pollack
Actori: Natalie Wood, Robert Redford, Charles Bronson

Dintre frumoasele actrite americane ale perioadei de dupa razboi, Natalie Wood este printre singurele pe care le-am placut fara conditii, nu numai datorita infatisarii, dar si datorita interesantelor roluri pe care le-a jucat. Iar in filmul de fata, da dovada talentului sau, impreuna cu Robert Redford, alaturi de care formeaza un cuplu incantator. Desi joaca rolul unei femei usoare, care nu evita niciun efort care poate fi considerat indecent, cu unicul scop de a scapa de catunul in care se afla pentru a ajunge in marele oras. Citeste continuarea »

The Nanny Diaries (2007) – Jurnalul unei dadace
Regia: Shari Springer Berman, Robert Pulcini
Actori: Scarlett Johansson, Chris Evans, Laura Linney, Paul Giamatti, Alicia Keys

Am vazut filmul acum aproape doi ani si reiau aici considerentele de atunci ca raspuns la articolul Deliei despre cartea cu acelasi nume: “E bine din cand in cand sa vezi si o comedie romantica. Chiar daca nu este un film care sa te multumesca pe deplin, este relaxant si merita sa fie urmarit intr-o dupa-amiaza de sambata sau de duminica, alaturi de familie si cu o punga de floricele in brate. Citeste continuarea »

Beneficiind de o multime de actori binecunoscuti publicului larg, dar in acelasi timp si foarte talentati, filmul este un eseu asupra vietii si impotriva sindromului singuratatii. Totul “asezonat” cu un decor favorabil, si anume un magazin de muzica rock, care da bine unei categorii de privitori, mai cu seama cand il vedem si chiar auzim cantand si pe simpaticul Jack Black.

Si cu acesta inauguram seria filmelor de Craciun americane, suntem siguri ca vor urma suficiente in perioada urmatoare ca sa ne putem plictisi in voie. Filmul este de anul trecut, nu stiu cum a trecut prin fata mea, imi place de Reese si m-am decis sa il vad intr-o seara linistita, in cadrul familiei. O combinatie a farmecului sarbatorii de Craciun, cu o comedie romantica avand o miza fortata si multe, dar multe, familii dezbinate.

La recomandarea unei prietene din blogosfera literara, am cautat sa vad acest film, considerat, pe drept cuvant, una dintre cele mai bune comedii romantice ale anului. Iata ingredientele: Luati o femeie stapana pe sine, frumoasa si inteligenta, de cariera, obsedata de control si autocontrol, care si-a stabilit singura scopurile in viata, atat in privinta partii profesionale, cat si a barbatului ideal: doctor, amabil, frumos, inteligent, gata oricand sa o ajute.

Seria filmelor usurele din ultima perioada a continuat cu acest Spread, asupra caruia s-a facut mare reclama si tam-tam, undeva prin vara acestui an. L-am amanat si bine am facut, dar venindu-i randul, am incercat totusi sa fiu atent la ceea ce se desfasura pe ecran. Si am gasit putina comedie, desi s-a dorit asta, putin romantism, lucru pe care poate nici nu si l-a propus. In schimb, relatii trase de par, dar, in lumea moderna si grabita, complet plauzibile, si mult-mult sex. Citeste continuarea »

Sentimentele mele cu privire la filme diferite depind de momentul in care le vizionez. La nebunia care s-a instaurat in viata mea, la oboseala zilnica, un film usurel, care sa ma faca sa zambeasca, sa visez si sa nu gandesc prea mult, este binevenit, de aceea, poate, cinefilii “de cariera” vor stramba din nas cand vor vedea impresiile si, mai ales, nota. Dar, sa visam!

Trebuie sa fie destul de frustrant pentru ca cineva sa investeasca asa de multa arta si cunostinte cinematografice si cred ca destula pasiune si sensibilitate pentru personaje si vremurile lor si apoi sa citeasca un astfel de feedback. Totusi, eu nu pot ascunde faptele. Mi-au placut destule lucruri in ultimul film al lui Jane Campion. Aproape fiecare scena este o capodopera vizuala in privinta peisajului, culorilor, amplasamentului actorilor, unghiurilor camerei de filmat. Este o frumusete sa le privesti. Dar nimeni nu vine la filme asa cum vine la muzeu si chiar si pentru o vizita la muzeu, doua ore de frumusete continua fara o pauza sunt plictisitoare. Citeste continuarea »

‘Whatever works’ este primul film lipsit de actorii binecunoscuti dupa o serie de filme in care Woody Allen a adus in distributie staruri de cinema cum ar fi Penelope Cruz si Scarlett Johansson. Probabil este una din cauze pentru care filmul aduce o senzatie de prospetime care este atipica. De asemenea, il readuce pe Allen in familiarul Manhattan dupa cativa ani de pribegie prin Marea Britanie si Europa. Desi produsul final este un film tipic al lui Allen, el are totusi sarm, iar rezultatul este un film de divertisment peste medie. Citeste continuarea »