Recenzii filme si carti

Colegii de la BookMag ne atrag atentia asupra unei noi si interesante reviste din spatiul cultural romanesc – Alecart.  Am mers pe fir si am descoperit ca la http://www.alecart.ro/ pot fi citite in varianta PDF numerele tiparite ale revistei. Urmeaza doua surprize. Prima pe a doua pagina: ‘Revista este realizată de elevi ai Colegiului Național de Artă ”Octav Băncilă” și ai Colegiului Național Iași, în parteneriat cu elevi ai Colegiului Național ”Petru Rareș”, Suceava, cu sprijinul Universității ”Petre Andrei” din Iași.’ A doua este maturitatea si consistenta revistei combinata cu o grafica atragatoare. Iata de exemplu fragmente dintr-o recenzie la ‘Cinematograful gol’ a lui Daniel Cristea Enache semnata de Astrid Bagireanu ‘Îmi place oralitatea Cinematografului gol. Îmi place când o carte nu mă plictisește într-atât încât să trebuiască să inventez formule laudative în care nu cred. Și cel mai mult, îmi place când o carte e scrisă într-un tuș ironic, pentru că atunci mă regăsesc cel mai bine în ea. Bună, Cinematografule, ai fost scrisă pentru mine? În timp ce citeam, mi-am dat seama că recenzia pentru DCE nu va fi altceva decât o discuţie, o conversaţie între doi oameni care împart aceleași amintiri. Ei bine, da, eu nu l-am așteptat cu pancarte pe Ceaușescu în buza fabricii de lapte, dar și eu râd de blogerii obosiţi care postează secundă cu secundă ce film au mai văzut, cum e ciclul neveste-sii, care-i treaba cu Modafenul. E mare lucru când o carte nu e un monolog fastidios și agasant, ci dezlănţuie reacţii. Adverse, nescontate! Dar să fie reacţii. ‘ Citeste continuarea »

Tudor Mirica continua in ‘Atelier LiterNet’ seria notelor sale de calatorie abordand de aceasta data intrebarea ‘De ce calatorim?‘: ‘“Uniformizarea omoară turismul, ne explica acum vreo 45 de ani Piki Petraşcu, profesorul nostru de Teoria arhitecturii: la ce bun să mai călătoreşti dacă, urcat în tren la Braşov, dintr-o gară, cobori la Constanţa în aceeaşi gară?” Am reţinut formularea mai ales pentru paradoxalul ei, căci cele două nume purtau pentru noi simboluri distincte: nu conta că erau la fel gările, dacă în spatele lor apărea o dată muntele, altă dată marea! Şi oraşele erau diferite, şi drumul, oh, drumul… Ba chiar îmi spuneam că tocmai uniformitatea serviciilor transmite siguranţa reperului familiar, valorificând diversitatea locurilor. Însăşi nevoia de a raporta noul la ceva cunoscut ne fereşte de efectul dizolvant al lipsei de criterii: dacă totul ar fi diferit, eventual fără să ştim cum funcţionează, am fi dezorientaţi şi ne-am construi imagini false cum cred că aş fi păţit eu pe-atunci în America. Dar America a îndepărtat de noi astfel de temeri, împânzind lumea cu stilul ei. De când am ajuns să găsesc peste tot aceleaşi mall-uri şi supermarket-uri, aceleaşi fast-food-uri cu chiflele lor insipide, acelaşi mediu agresiv aseptic în aceleaşi clădiri care-ar putea fi oriunde, i-am dat dreptate profesorului vizionar: de ce să mai călătoreşti? S-ar părea că există un prag dincolo de care uniformizarea mediului începe să capete o ciudată putere asupra noastră, a oamenilor. Căci în spatele ei întâlneşti mereu acelaşi zâmbet sintetic, aceeaşi solicitudine rece şi aceeaşi engleză sumară. Sunt automatisme ale relaţiei care nu au nimic în comun cu relaţia, o străinătate acută prezentă oriunde, inclusiv la tine acasă. În faza ei actuală, civilizaţia globală este o sumă de clopote de sticlă faţă de care doar drumurile mai păstrează unele puncte de contact cu exteriorul. Însă tot mai puţine şi mai şubrede, căci mărirea vitezei le închide şi pe acestea. Deplasarea pe autostrăzi, sau prin aer, sunt mijloace eficiente de securizare a mediului tot mai aseptic şi mai uniform în care trăim. Probabil că punctul final în această direcţie va fi teleportarea instantanee, deocamdată doar o idee SF, când nu vom mai ieşi în lume. Vom trăi în acelaşi loc, peste tot. În acelaşi şi acelaşi loc…’ Citeste continuarea »

Sub titlul ‘Despre Frumusetea timpului care trece’ Ceasca de Cultura publica un interviu cu academicianul Solomon Marcus: ‘Despre farmecul “trecerii” (timpului) – “In ce consta farmecul trecerii? Sa prinzi o clipa magica, care sa te marcheze, sa-ti staruie in amintire, sa cauti sa te agati de ea. Asta face tot timpul! Frumusetea trecerii cred ca sta in a savura clipa. Cei care rateaza in a sesiza frumusetea trecerii se recruteaza in primul rand dintre cei care acopera o coaja de banalitate, de rutina. Cum spunea Walt Whitman, in “Fire de iarba”: fiecare centimetru patrat este acoperit de o minune, dar trebuie sa o vezi, sa te apleci asupra ei, sa nu lasi sa se astearna rutina, banalitatea peste aceste minuni.” Citeste continuarea »

Cezar Gheorghe scrie in ‘Observator Cultural’ despre cartea lui Livius Ciocârlie, ‘La foc mărunt’: ‘Cititorul se află în faţa unui „jurnal“ care îşi asumă însă un pact ficţional. Un jurnal scris nu în termenii jurnalului, ci un „jurnal“ care este creaţie. Situaţia descrisă are consecinţe dintre cele mai interesante. Dacă propria interioritate este refuzată celorlalţi, ea fiind inaccesibilă, jucată, recitată în cadrul interumanităţii, atunci chiar şi jurnalul va trebui să abandoneze uneltele sale clasice pentru a îmbrăca veşmintele literaturii. Interioritatea, întotdeauna schimbătoare, întotdeauna alta, întotdeauna incomunicabilă celorlalţi, trebuie să-şi asume în reconstrucţia sa jocul teribil de „serios“ al imaginaţiei. ‘ Citeste continuarea »

Reteaua literara anunta un concurs de literatura organizat sub auspiciile Uniunii Scriitorilor din Romania. Perioada de înscriere este 01 martie – 30 aprilie 2012. Finaliştii vor fi desemnaţi în ultima parte a lunii mai 2012. Câştigătorii vor beneficia de publicarea manuscriselor la editura Tracus Arte şi de lansare la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus iar finaliştii de promovare preferenţială atât în Reţeaua literară cât şi prin intermediul site-urilor partenere.

‘Viata Romaneasca’, una dintre cele mai reputate reviste din istoria literaturii romane are si ea acum o editie internetica ce poate fi accesata la http://www.viataromaneasca.eu/. Dintre multele materiale interesante recomand spre lectura dialogul dintre Marian Draghici si Solomon Marcus: ‘Acum, vă mai întreb doar atât: chiar nu vă plictisiţi niciodată, domnule Profesor? Să înţelegem că gândiţi tot timpul, este omeneşte posibil? // Toţi gândim tot timpul, nu în asta constă absenţa plictiselii. Problema este că, în cea mai mare parte a timpului, gândim cu capul altora, nu cu al nostru. Cu alte cuvinte, trăim în mod rutinier, aplicând reguli, procedee pe care alţii le-au stabilit, noi nu ne mai batem capul să le şi înţelegem, dar gândirea noastră stă de veghe la aplicarea corectă a lor. Între aceste acte de rutină, unii dintre noi încearcă, dintr-o nevoie vitală, să strecoare şi un comportament personal, capabil de initiaţivă, o privire proaspătă asupra unor lucruri peste care s-a aşternut colbul obişnuinţei. Nu ştiu în ce măsură această nevoie „se moşteneşte sau se cucereşte”, dar educaţia ei nu prea se face. Dacă nu am descoperit nici plăcerea de a practica o anumită profesie, nici pe aceea de a frecventa ştiința, arta, cultura în genere, sub orice formă ar fi ea, atunci ajungem uşor să ne plictisim, iar ieşirea din plictiseală este divertismentul rămas la remorca unor instincte primare, a unor nevoi vulgare (să ţopăim, să ne îmbătăm, să fim violenţi, să urmărim filme care mizează pe toate acestea etc.) şi observaţi că prestaţia multor canale de televiziune rămâne mai tot timpul la acest nivel. Sloganul cel mai frecvent, chiar dacă nu este afişat explicit, spune că remediul plictiselii este distracţia, dar ambii termeni sunt de cele mai multe ori plasaţi în afara culturii.’ Citeste continuarea »

Blogul de carti pe care l-am descoperit in aceasta saptamana se numeste ‘Carti, autori, librarii, biblioteci’, are frumosul sub-titlu ‘Dependenti de citit’ si poate fi accesat la Curcubeu.com. De aici am aflat saptamana trecuta ca reteaua Diverta a initiat o revista on-line la ClubDiverta.ro. Daca tot am ajuns acolo atentia ne-a fost atrasa de semnalul lansarii cartii de conversatii dintre Gabriel Liiceanu şi poetul Mircea Ivănescu: “Măştile lui M.I.”: ‘Mărturisesc, am aşteptat cu entuziasm discursul de încheiere al demascatorului Gabriel Liiceanu, tocmai pentru a avea acces la acea cheie vibrantă păstrată de amintirea întâlnirii dintre cei doi. “Am venit aici gândindu-mă că dacă Mircea Ivănescu, cartea de dialoguri şi poezia lui nu vor deveni un prilej de bucurie, întâlnirea din această seară nu a avut rost” a spus Liiceanu şi a continuat: “nu m-am dus la Mircea Ivănescu cu inima deja deschisă. Nu-l iubeam deloc pentru că nu-l cunoşteam”. L-a iubit însă până în final şi ne-a făcut şi pe noi, cititorii şi publicul de aseară, să vibrăm cu emoţie descriind locul în care trăia Ivănescu, patul “de suferinţă” în care a stat în ultimii şapte ani din viaţă, atmosfera crepusculară a casei. “Ştiam că mă vede vag cu ochiul stâng”, a spus criticul despre poetul pe care a vrut iniţial să îl abordeze ca pe un martor al istoriei care traversase trei epoci. Nu s-ar fi aşteptat însă ca dialogul cu poetul în vârstă de 80 de ani să devină o “carte ludică”, jocul petrecându-se chiar în faţa morţii. ‘ Citeste continuarea »

Incepem cu o veste frumoasa: Filme-carti.ro este locul 2 in topul celor mai bune bloguri culturale la Roblogfest 2012! Multumim juriului si celor care ne-au sustinut in tot acest timp.

Poate ca in sfarsit a venit primavara, asa ca va propun sa admirati arabescuri in fier forjat si in daltuiri de piatra, flori si fruzze, chipuri angelice, pace si frumusete descoperite de Silvia Colfescu pe „Istorioare Bucurestene”.

„Idei Urbane” ne prezinta volumul „Bucuresti – Arhipelag: Demolarile anilor ‚80: stergeri, urme, reveniri” de Cristian Popescu in colaborare cu Adrian Majuru, aparuta la Editura Compania: “Bucureşti-Arhipelag este una dintre cărţile care nu ar trebui să vă lipsească. Cristian Popescu a reuşit documentarea prin fotografii a celor mai multe demolări ce făceau loc unui nou oraş. Fiecărei demolări şi intervenţii distructive îi sunt dedicate un capitol ce conţine fotografii din perioada respectivă cât şi comparaţii cu situaţia actuală. Un text scurt descrie pentru fiecare caz în parte istoria locului sau a clădirilor dispărute. Unele dintre elementele definitorii ale Bucureştiului revin în aceste imagini care vorbesc despre arbitrar, idioţenie, ură şi neputinţă.” Citeste continuarea »

‘Observator Cultural’ si-a decernat premiile in saptamana trecuta. Din lista publicata, am retinut premiul pentru proza impartit de Lucian Dan Teodorovici pentru ‘Matei Brunul’, Editura Polirom, si Alexandru Vlad, Ploile amare, Editura Charmides, precum si premiul “Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia acordar lui Şerban Foarţă. Iata un fragment din cele rostite in seara galei de Iulia Popovici despre cartea lui Lucian Dan Teodorovici: “A doua carte premiată este romanul unei surprinzătoare maturizări, pe care, probabil, foarte puţini au anticipat-o atît de repede. Este un roman, să spun, istoric, este felul în care scriitorii generaţiei acestui autor şi scriitorii generaţiei mele abordează în stilul cel mai realist, cel mai dur realist, tema trecutului recent şi a memoriei faţă de care au responsabilitate: Lucian Dan Teodorovici –Matei Brunul.” Citeste continuarea »

 ‘Agentia de carte’ anunta o serie de evenimente legate de lansarea la ICR New York a antologiei “Romanian Writers on Writing” editată de Norman Manea, în colaborare cu Sanda Cordoş: ‘Antologia “Romanian Writers on Writing (Scriitori români despre scris)”, publicată de editura Trinity University Press, prezintă publicului de limbă engleză o selecţie de texte traduse din opera a 80 dintre cei mai importanţi autori români din secolul al 19-lea şi până în zilele noastre. Volumul este editat de Norman Manea, co-editat de Sanda Cordoş, traducerile din limba română fiind realizate de Raluca Manea şi Carla Baricz. “Adresându-se în primul rând cititorilor americani şi celor de limbă engleză, această antologie [...] oferă o fereastră întru originalitatea şi profunzimea literaturii române”, a scris Norman Manea în prefaţa volumului.’

(Dan) Citeste continuarea »

‘Dilema Veche’ a pus o bariera de pret intre noi si accesul la articolele sale. Le uram succes in intreprinderea comerciala si continuam sa semnalam aici articolele care sunt liber accesibile pe Internet.

Daniel Cristea-Enache recenzeaza pentru ‘Observator Cultural’ cartea recent aparuta a lui Livius CIOCÂRLIE – -La foc mărunt’: ‘Scriitorul dă cititorului care este o libertate nelimitată în alegerea şi parcurgerea lecturilor. Adio structuralismului de tinereţe; şi la revedere (fiindcă totuşi mai apar cîteva) obligaţiilor profesorale care îl sufocă intelectualmente pe cel supus lor… Livius Ciocârlie alege acum ce vrea din bibliotecă şi citeşte cînd, cît şi cum voieşte. De la Pascal la Susan Sontag şi de la Todorov la Ricoeur, lecturile urmează un grafic impredictibil, o suită aparent haotică – cel puţin în punctul de plecare. Uneori, acesta echivalează şi cu capătul, fiind­că o carte ce nu spune mare lucru este lăsată din mîini fără vreo remuşcare de ordin didactic. Autorul-lector e nu atît capricios, cît exigent şi elitist. Aşa descentrat şi multiplicat, dispersat şi fărîmiţat cum se prezintă, el ştie ce să aştepte de la o carte pe care a mai citit-o; şi ce să pretindă uneia noi. Pe durata unei lecturi, aşa-zicînd, satisfăcătoare, diferitele euri ale subiectului cunoscător sînt într-o mirabilă armonie. Cînd lectura e dezamăgitoare, ele iarăşi se înţeleg suspect de bine: şi se înţeleg în a nu mai pierde vremea cu o carte inutilă, redundantă. ‘ Citeste continuarea »