Memorii-jurnale | Recenzii filme si carti

Jurnal II, de Mircea Cărtărescu

Articol publicat de Codrut pe 27 Octombrie 2009

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

“Jurnal II. 1997-2003″, de Mircea Cărtărescu
Editura Humanitas, Bucureşti, 2005

Cel de al doilea volum al jurnalului lui Mircea Cartarescu acopera o perioada temporala generoasa, de exact sase ani din viata scriitorului (1997-2003) ani punctati de o serie de evenimente atat in spatiul privat-personal pe care el le consemneaza succint, printre picaturi (desparirea de prima sotie, casatoria cu a doua sotie, nasterea celui de al doilea copil, Gabriel etc.) cat si din viata sa profesionala (acest cuvant destul de tehnic aplicat lui Mircea Cartrescu nu are sensul obisnuit caci pentru el viata profesionala inseamna mult mai mult decat procesul elaborarii unor carti).

Din aceasta perspectiva perioada a fost rodnica in ciuda constantelor perdele de fum pe care Cartarescu le arunca de-a lungul paginilor Jurnalului 2 si care ar dori sa autominimizeze performantele sale litarare, remarcabile in sine. In acest interval de sase ani i-au aparut Postmodernismul romanesc (editarea tezei sale de doctorat) Jurnal 1, Orbitor vol. II, Enciclopedia zmeilor, Pururi tanar, infasurat in pixeli precum si cateva volume de poezii. Nu mentionez diversele traduceri ale volumelor sale in alte limbi, una din temele care il pasioneaza constant de-a lungul paginilor jurnalului. In acest interval de sase ani a trait atata la Bucuresti, cat si perioade lungi la Berlin si Budapesta (in urma castigarii unor burse generoase). Citeste continuarea »

Carti, Memorii jurnale, Recomandat

Jurnal, de Sorin Stoica

Articol publicat de Codrut pe 21 Octombrie 2009

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

“Jurnal”, de Sorin Stoica
Editura Polirom, Colectia Ego-grafii, Iasi, 2006

Sorin Stoica, tânărul prozator născut în Băneşti, muzeograf la Muzeul Ţăranului Român şi preparator asociat la Facultatea de Jurnalism si Ştiinţele Comunicării a Universităţii Bucureşti ne-a părasit la 6 ianuarie 2006 dupa nici 28 de ani de viata. Talentul său literar însă nu a avut nevoie de foarte mult timp pentru a se impune pe turbulenta scena literara românesca, atat de refractara in promovarea (până recent) a tinerelor scriitori. Editura Polirom, unde Sorin Stoica a publicat ultimul său roman, “O limbă comună” a tipărit jurnalul său din ultimul an de viaţă.

Remarcam faptul ca editorul volumului a uitat sau a eludat voit faptul că Sorin Stoica si-a facut debutul publicistic si a colaborat ani de-a rândul la ziarul campinean Partener, fapt mentionat de către Sorin Stoica in volum. Ne intrebam daca gestul editorului a fost premeditat, ziarul campinean neavand statura celebrelor Vatra, Dilema Veche, Formula As, Cultura sau Ultimul Atu (?) sau a fost doar o scăpare regretabilă. De asemenea observăm că este ignorată orice referire la judeţul Prahova, chiar si la locul de nastere si locul mortii care, după modesta noastră părere, ar trebui să însoteasca data de nastere si cea a decesului. Citeste continuarea »

Carti, Memorii jurnale, Recomandat

Grand Bazar România sau Călător străin updated, de Mike Ormsby

Articol publicat de Jovi pe 13 Octombrie 2009

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

“Grand Bazar România sau Călător străin updated”, de Mike Ormsby
Editura Compania, Bucureşti, 2008
Traducere de Vlad A. Arghir

Nu vreau sa scriu prea multe despre o carte, care ne dezvăluie aşa de multe dintre caracteristicile românilor. Mike Ormsby ăsta ne cunoaşte de ceva timp, trăieşte în mijlocul nostru şi, de aceea, se simte ca un român şi ne zugrăveşte într-o serie de portrete memorabile: al taximetristului rasist, al ciobanului din munţi, al manelistului, al birocratului, al barmanului fericit etc.

Ce putem să aflăm despre autor? Englez autentic, ziarist, a ajuns prima dată în România după evenimentele din 1989 şi anume în 1994, ca reporter BBC, când ţara noastră intrase deja într-o tranziţie care parcă nu se mai termină. A rămas până în 1997, ca apoi în ultimii ani, să se instaleze în România. În ciuda personajelor colorate şi a situaţiilor ciudate (mai ales, pentru un englez) cu care s-a confruntat pe meleagurile noastre, a ajuns să iubească această ţară şi să caute în orice lucru frumosul, care există, până şi aici. Citeste continuarea »

Carti, Memorii jurnale, Recomandat

Memoriile lui Sherlock Holmes, de Sir Arthur Conan Doyle

Articol publicat de Jovi pe 12 Octombrie 2009

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

“Memoriile lui Sherlock Holmes”, de Sir Arthur Conan Doyle
Editura Compania, Bucureşti, 2009
Traducere de Andrei Bantaş

Nu cred că există cititor care să nu fi auzit de detectivul Sherlock Holmes şi prietenul său, doctorul Watson. Amatorii de literatură politistă cunosc fără îndoială aventurile acestuia, metodele sale inedite şi inteligente de investigaţie, care se bazează pe deducţie şi lucrul atent cu fiecare indiciu în sine, iar cărţile lui Sir Arthur Conan Doyle stau în primul rând în bibliotecile acestora.

În plus, pentru un cititor obişnuit, literatura poliţistă de acest gen este usor de lecturat, agreabilă, fără complicaţii şi acaparează prin complexitatea cazurilor expuse şi felul cum acestea sunt rezolvate. Citeste continuarea »

Carti, Carti de fictiune, Recomandat

Amintiri, de Alexis de Tocqueville

Articol publicat de Jovi pe 1 Octombrie 2009

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

“Amintiri”, de Alexis de Tocqueville
Editura Nemira, Colecţia Idei Politice Fundamentale, Bucureşti, 2007
Traducere din limba franceză de Cristian Preda

Moto: «Cel mai bun mod de a-mi umple timpul este acela de a schiţa derularea acestor evenimente, de a zugrăvi chipurile celor pe care i-am vazut luând parte la ele şi de a reţine şi grava în acest fel în propria memorie, atât cât îmi stă în putinţă trăsăturile confuze care alcătuiesc fizionomia agitată a vremii mele.» (Alexis de Tocqueville)

Alexis Henri Charles de Clérel, viconte de Tocqueville (1805-1859), este considerat unul dintre cei mai importanţi gânditori politici ai secolului al XIX-lea, mai cu seamă pentru lucrările lui asupra Statelor Unite ale Americii, care au răspindit forţa democraţiei americane în Europa. Petrecând un timp îndelungat în această ţară (1831-1832) pentru a afla tot ceea ce trebuie aflat în legătură cu sistemul insituţional de aici, a scris apoi două eseuri politice care au făcut senzaţie în epocă şi încă sunt citate drept cele mai bune scrieri despre democraţia americană. Acestea sunt: Despre sistemul penitenciar din Statele Unite şi aplicarea lui în Franţa (Du système pénitentiaire aux États-Unis et de son application en France, publicată în 1833, în colaborare cu Gustave de Beaumont) şi, mai cu seamă, Despre democraţie în America (De la démocratie en Amérique-1835 şi 1840). Citeste continuarea »

Carti, Memorii jurnale, Recomandat

Inima întunericului, de Joseph Conrad

Articol publicat de Codrut pe 28 Septembrie 2009

Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

“Inima întunericului”, de Joseph Conrad
Editura Univers, Colectiile Cotidianul, Bucureşti, 2008
Traducere de Emilia Comănici

Joseph Conrad, pe numele lui real Józef Teodor Konrad Korzeniowski, a fost fiul Evelinei Korzeniowski şi al lui Apollo Nalecz Korzeniowski (traducător, scriitor şi patriot polon antiţarist). S-a născut pe 3 decembrie 1857 în orasul Berdicev din Imperiul Rus. Părinţii săi au fost surghiuniţi, împreună cu fiul lor de patru ani, în regiunea Vologda, pentru că tatăl său a ajutat la organizarea Revoluţiei polone din 1863-64. Amândoi parintii s-au îmbolnăvit de tuberculoză şi au murit, aşa că micul Józef a rămas în custodia unchiului său dinspre mamă, Tadeusz Bobrowski, un om mai prudent decât tatăl său. Acesta n-a fost tocmai încântat să afle că puştiul, care primise atâtea lecţii particulare (de la latină la limbi străine, geografie şi matematică) visa să facă înconjurul lumii pe mare dar decât să fie recrutat de armata rusă, l-a lăsat să plece la Marsilia. Citeste continuarea »

Carti, Carti de fictiune, Recomandat

Rapporteur de guerre, de Patrick Chauvel

Articol publicat de Codrut pe 25 Septembrie 2009

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

“Rapporteur de guerre”, de Patrick Chauvel
Oh! Editions, Paris, 2003

Patrick Chauvel este unul din fotoreporterii de elită ai Franţei, unul dintre cei care ne aduc imaginile fără de care articolele referitoare la tot felul de conflicte din întreaga lume ar fi fade sau aride. Fotografia reliefează uneori, cred mult mai elocvent decât o relatare jurnalistica banală evenimentele istorice si oricât de mult s-ar dezvolta televiziunea si internetul vreau sa cred ca fotografia bruta, neretuşată nu va fi abandonata.

Patrick Chauvel, fiul unui mare reporter al ziarului conservator Le Figaro, Jean-Francois Chauvel si al unei corsicane, crescut mai mult de către bunicii din partea tatălui, petrecându-si o buna perioada din copilărie la Londra unde bunicul sau era ambasadorul Frantei devine pasionat de fotografie la numai 17 ani când, ajutat de tatăl sau extrem de exigent, pleacă cu un aparat de fotografiat Leika şi zece filme sa acopere războiul din 1967 dintre Israel si statele arabe. Chauvel nu isi începe insa naraţiunea in ordine cronologica ci începe brusc tocmai cu cea din Panama din 1989 când a fost grav rănit încercând sa fotografieze ostilitatile dintre fidelii dictatorului Orriega si trupele americane. Citeste continuarea »

Carti, Memorii jurnale, Recomandat

Cele mai frumoase amintiri, de Françoise Sagan

Articol publicat de Jovi pe 10 Septembrie 2009

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

“Cele mai frumoase amintiri”, de Françoise Sagan
Editura Nemira, colecţia Babel, Bucureşti, 2009
Traducere din limba franceză de Ion Doru Brana

Moto : «Am descoperit că darul scrisului era un cadou al sorţii, făcut foarte puţinor oameni, şi că sărmanii neghiobi care voiau să facă din el o carieră sau un divertisment nu erau decât nişte mizerabili profanatori.»

Explozia adusă de Françoise Sagan a venit de timpuriu, pe când scriitoarea nici nu împlinise nouăsprezece ani şi a publicat romanul care a consacrat-o şi pe care nu l-a egalat din punct de vedere al rezonanţei niciodată, respectiv „Bonjour Tristesse”, apărut în 1954. A devenit aproape instantaneu un best-seller, nu neapărat din cauza valorii sale literare, de netăgăduit totuşi, ci din cauza faptului că a dărâmat miturile sexualităţii şi intimităţii franceze, atât în ochii propriilor concetăţeni, dar şi în ai altor popoare. Dintr-o dată, Sagan, încă o adolescentă, a şocat contemporanii prin părerile reci şi pline de judecată profundă cu privire la sex şi la relaţiile dintre oameni. Citeste continuarea »

Carti, Memorii jurnale, Recomandat