In fiecare saptamana va vom supune atentiei doua sau trei soundtrack-uri, in fiecare joi, pana in ajunul Craciunului.

Si pentru ca rubrica noastra sa devina mai atractiva, vom supune aceste piese jurizarii dumneavoastra. Veti avea posibilitatea sa votati cu note de la 1 la 10 fiecare dintre aceste soundtrack-uri, iar cei mai activi 10 (zece) comentatori, care au votat piesele propuse de noi, cu nota maxima sau cu orice alta nota, vor fi nominalizati si vor intra intr-o tombola care va desemna castigatorii a trei premii din partea site-ului Filme-carti.ro, ce vor consta, normal, in filme si carti, oferite de ProVideo.ro, Editura Meronia si de alti parteneri.

Modalitatea de notare este urmatoarea:

In fiecare saptamana, printr-un simplu comentariu la articol, puteti vota printr-o nota de la 1 la 10 cele trei soundtrack-uri propuse spre vot (exemplu: Delia: Sountrack nr. 1 nota 8/10, Soundtrack nr. 2 nota 7/10, Soundtrack nr. 3 nota 10/10). Nu uitati sa va treceti adresa de email corecta si sa urmariti concursul nostru de-a lungul intregului an, iar dupa ce vom epuiza saptamanile de soundtrack-uri, vom face un clasament provizoriu cu melodiile care v-au placut cel mai mult si cu 10 (zece) persoane care s-au implicat in concurs, au votat cel mai mult si s-au aflat cel mai aproape de melodiile preferate de public.

Aceste 10 persoane vor intra in finala si printre ei, prin tragere la sorti, vor fi cei trei castigatori ai filmelor si cartilor oferite de noi, astfel:

Locul 1-un DVD oferit de ProVideo.ro, o carte in limba engleza oferita de Okian.ro si un DVD surpriza cu muzica clasica!

Locul 2-un DVD oferit de ProVideo.ro si o carte de la Editura Meronia.

Locul 3-Doua carti oferite de Okian.ro si Editura Meronia.

Va dorim placere sa ne urmariti si inspiratie si succes la vot !

Saptamana I

Soundtrack nr. 1 “The Weary Kind,” din filmul Crazy Heart (2009), compusa de Bryan Bingham si T.Bone Burnett, interpretata de Ryan Bingham, OSCAR 2010. Iata mai jos linkul catre interpretare, dar si cuvintele:

Your heart’s on the loose
You rolled them seven’s with nothing lose
And this ain’t no place for the weary kind

You called all your shots
Shooting 8 ball at the corner truck stop
Somehow this don’t feel like home anymore

And this ain’t no place for the weary kind
And this ain’t no place to lose your mind
And this ain’t no place to fall behind
Pick up your crazy heart and give it one more try

Your body aches’
Playing your guitar and sweating out the hate
The days and the nights all feel the same

Whiskey has been a thorn in your side
and it doesn’t forget
the highway that calls for your heart inside

And this ain’t no place for the weary kind
And this ain’t no place to lose your mind
And this ain’t no place to fall behind
Pick up your crazy heart and give it one more try

Your lovers won’t kiss’
It’s too damn far from your fingertips
You are the man that ruined her world

Your heart’s on the loose
You rolled them seven’s with nothing lose
And this ain’t no place for the weary kind

Soundtrack nr. 2 – „Comptine d’un autre été; l’après midi” din coloana solora a filmului Le Fabuleaux destin d’Amelie Poulain (2001), compozitor Yann Thiersen – premii: French Academy, Goden Globe, César.

Soundtrack nr. 3 – “Don’t Cry For Me Argentina” din coloana sonora a filmului Evita (1996), compozitor Andrew Lloyd Webber – versuri Tim Rice, interpreteaza Madonna, Oscar pentru Best Music si Original Song in 1997

It won’t be easy, you’ll think it strange
When I try to explain how I feel
that I still need your love after all that I’ve done

You won’t believe me
All you will see is a girl you once knew
Although she’s dressed up to the nines
At sixes and sevens with you

I had to let it happen, I had to change
Couldn’t stay all my life down at heel
Looking out of the window, staying out of the sun

So I chose freedom
Running around, trying everything new
But nothing impressed me at all
I never expected it to

Chorus:

Don’t cry for me Argentina
The truth is I never left you
All through my wild days
My mad existence
I kept my promise
Don’t keep your distance

And as for fortune, and as for fame
I never invited them in
Though it seemed to the world they were all I desired

They are illusions
They are not the solutions they promised to be
The answer was here all the time
I love you and hope you love me

Don’t cry for me Argentina

(chorus)

Have I said too much?
There’s nothing more I can think of to say to you.
But all you have to do is look at me to know
That every word is true

M-am indignat faţă de imensa zarva provocată de concertul Madonnei în România. Până la o anumită măsură înţeleg surescitarea nervoasă a mass-media româneşti care în timpul verii nu prea are ce dezbate, decât eventual noile-vechile scandaluri politice îmbrăcate puţin în glamour şi modă (vezi disecarea Elenei Udrea- unele televiziuni s-ar băga până şi în chiloţii ei dacă ar putea…). Probabil că a fost cea mai mare desfăşurare de forţe si mijloace tehnice din acest an, nu ştiu. Pe mine m-a enervat însă tam-tam-ul deosebit provocat de această mare curvă a muzicii contemporane.

Deschizând radioul de dimineaţa, care de obicei este fixat pe Europa FM, am putut afla la buletinul de ştiri detalii despre fabulosul concert.

Madonna se pare că şi-a rezumat cariera de cântăreaţă începând show-ul printr-un strip-tease, continuându-l cu melodiile ei mai mult sau mai puţin celebre (cele mai bune fiind, fără îndoială, cele din anii ’80 când era proaspătă şi societatea mai pudică, mai religioasă de aceea scandalurile cu Bisericile creştine au fost benefice pentru imaginea ei ), militând puţin şi pentru egalitatea de şanse a ţiganilor fiind bine ştiut în America faptul că noi îi discriminam şi înjurăm (pe la spate) dar şi sărutându-se pe scenă cu o dansatoare care întruchipa una din nenumăratele Madonne din evoluţia ei artistică. Adică s-a sărutat pe ea! Nici nu ştii ce este mai dezgustător, sărutul lesbian în public sau narcisismul ei aberant! Titlul ultimului ei album este sugestiv şi licentios Hard candy. Nu am înţeles dacă ea se vrea a fi a hard candy sau are nevoie de o hard candy. Versurile hitul albumului cu care m-a înnebunit Europa FM erau si ele edificatoare: Give it to me, yeah, don’t stop! Mă întreb dacă şi Madonna a ajuns la acea perioadă delicată din viaţa femeilor trecute de o anumită vârstă.

Există o categorie  de români care mă calcă pe nervi (după cum se vede sunt cam nervos în această dimineaţa): iubitorii  de serviciu. Fanii noutăţii, oportuniştii muzicali care merg la toate concertele mari doar pentru a se lăuda că au fost la George Michael, Depeche Mode, Rollling Stones sau Madonna. Se cheamă că nu au ratat nimic.(chiar am găsit unul pe site-ul Adevarul in sectiunea care trata concertul C.A. „Nu sunt fan Madonna, dar ştiam că va fi un show frumos, aşa că nu puteam să lipsesc.”) Iubesc şi ascultă ceea ce trece prin Bucureşti, fără distincţie. Sunt fani. Această categorie sunt sigur că i-a întâmpinat cu bucurie pe nemţi în 1940, i-a aplaudat pe sovietici în 1944, a trecut la PCR în 1945, au fost fanii lui Dej, apoi ai lui Ceauşescu pentru a sfarsit iubindu-i pe Iliescu, Constantinescu şi Băsescu. Oamenii care simt nevoia să fie pe val, să iubească din plin o figură paternală sau maternală, dupa caz, să se ştie dominaţi de o pasiune puternică. Acesti fanii au afişat bannerele editate de Europa FM pe care era scris (ce alt mesaj imbecil putea fi decat) Madonna, Romania loves you! Mă întreb dacă  atunci când cumanii, avarii şi mongolii au trecut pe aici strămoşii noştri afişau aceleasi bannere (Cumani, va iubim! Mongols, Romania loves you!)  Iubind şi cunoscând muzica U2 de aproape doua decenii, vad partea plină a paharului refuzului lor de a concerta în România: macar am fost scutit de imensa revarsare de ipocrizie care ar fi caracterizat venirea lor, am fost salvat de la tonele de linguseli si comparatii intre cele doua concerte. Romania inca nu este coapta pentru Bono si The Edge!

Concluzia dramatică : nimeni nu ne intrece la kissing the arse…