Recenzii filme si carti

-Bogdan de la Blogul cu filme isi incepe foarte interesant recenzia filmului “Stellet licht” (Lumina tacuta) al regizorului mexican Carlos Reygadas: “Menoniții sunt un grup religios care se trag din cei care au îmbrățișat protestantismul, dar într-o formă mult mai radicală. În secolele XVII-XVIII, aflați sub presiunea autoităților, au ”zburat”către văi ceva mai primitoare, cum ar fi sudul Rusiei, Canada sau vestul Americii. La începutul secolului XX, nemulțumiți de faptul că autoritățile canadiene și americane au decis extinderea rețelei de școli publice pe care erau obligați să le urmeze și ei, un număr considerabil de sectanți s-a relocat în nordul Mexicului. Carlos Reygadas închină acest film unei astfel de comunități de menoiți din nordul Mexicului, originari din partea de nord a Elveției, care vorbesc o limbă ciudată, un dialect nemțesc medieval, la fel de amuzant precum suedeza.” Citeste continuarea »

Our Idiot Brother (2011)
Regia: Jesse Peretz
Distributia: Paul Rudd, Elizabeth Banks, Zooey Deschanel, Emily Mortimer, Shirley Knight

Ca sa il parafrazez pe Mihai Petre, asa cum spunea el in cadrul emisiunii “Romanii au talent”, sunt momente in care fiecare dintre noi are cateodata mici placeri vinovate. Pentru mine, una dintre acestea este vizionarea comediilor romantice, care chiar inexistente ca opere de arta, pot aduce zambetul pe buze, melancolia in suflet si o stare de binedispozitie, stari care te pot urmari mult timp dupa ce filmul s-a sfarsit. Un astfel de exemplu este “Our Idiot Brother”, o comedie care imprumuta clisee de peste tot pentru a inchega ceva original despre o persoana care poate aparea in orice familie. Poate fi fratele idiot, sora idioata, prietenul cretin, asa cum se spune si pe posterul filmului: “Everybody has one”. Citeste continuarea »

“Sânge satanic”, de Cristina Nemerovschi
Editura Herg Benet, ediţia a II-a, Bucureşti, 2011
Prefaţă de Ştefan Bolea

Moto: „„Mă duc la bibliotecă să mă uit la cărţi. Să-i cer cu împrumut. Văd că are ceva kundera, eu n-am citit decât gluma, valsul de adio, uşurătatea şi parcă am mai început ceva, dar nu mai ştiu cum se chema, în vremurile străvechi în care mergea la bcu. Mai are kafka, da’ nu vreau, am citit tot, dostoievski am citit tot, de curând, bruckner…”

Văzând zilele trecute „Easy Rider”, mi-am dat seama cât de mult seamănă cei doi protagonişti principali ai filmului cu eroul cărţii Cristinei Nemerovschi, M.: persoane însetate de libertate, neînţelese de cei din jur, a căror singura alinare era reuniunea cu cei care au aceleaşi principii, refugiaţi în droguri şi băutură, dar cunoscători atenţi ai lumii înconjurătoare. Citeste continuarea »

Reteaua literara anunta un concurs de literatura organizat sub auspiciile Uniunii Scriitorilor din Romania. Perioada de înscriere este 01 martie – 30 aprilie 2012. Finaliştii vor fi desemnaţi în ultima parte a lunii mai 2012. Câştigătorii vor beneficia de publicarea manuscriselor la editura Tracus Arte şi de lansare la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus iar finaliştii de promovare preferenţială atât în Reţeaua literară cât şi prin intermediul site-urilor partenere.

‘Viata Romaneasca’, una dintre cele mai reputate reviste din istoria literaturii romane are si ea acum o editie internetica ce poate fi accesata la http://www.viataromaneasca.eu/. Dintre multele materiale interesante recomand spre lectura dialogul dintre Marian Draghici si Solomon Marcus: ‘Acum, vă mai întreb doar atât: chiar nu vă plictisiţi niciodată, domnule Profesor? Să înţelegem că gândiţi tot timpul, este omeneşte posibil? // Toţi gândim tot timpul, nu în asta constă absenţa plictiselii. Problema este că, în cea mai mare parte a timpului, gândim cu capul altora, nu cu al nostru. Cu alte cuvinte, trăim în mod rutinier, aplicând reguli, procedee pe care alţii le-au stabilit, noi nu ne mai batem capul să le şi înţelegem, dar gândirea noastră stă de veghe la aplicarea corectă a lor. Între aceste acte de rutină, unii dintre noi încearcă, dintr-o nevoie vitală, să strecoare şi un comportament personal, capabil de initiaţivă, o privire proaspătă asupra unor lucruri peste care s-a aşternut colbul obişnuinţei. Nu ştiu în ce măsură această nevoie „se moşteneşte sau se cucereşte”, dar educaţia ei nu prea se face. Dacă nu am descoperit nici plăcerea de a practica o anumită profesie, nici pe aceea de a frecventa ştiința, arta, cultura în genere, sub orice formă ar fi ea, atunci ajungem uşor să ne plictisim, iar ieşirea din plictiseală este divertismentul rămas la remorca unor instincte primare, a unor nevoi vulgare (să ţopăim, să ne îmbătăm, să fim violenţi, să urmărim filme care mizează pe toate acestea etc.) şi observaţi că prestaţia multor canale de televiziune rămâne mai tot timpul la acest nivel. Sloganul cel mai frecvent, chiar dacă nu este afişat explicit, spune că remediul plictiselii este distracţia, dar ambii termeni sunt de cele mai multe ori plasaţi în afara culturii.’ Citeste continuarea »

Citizen Kane (1941) – Cetateanul Kane
Regia: Orson Welles
Distributia: Orson Welles, Joseph Cotten, Dorothy Comingore, Everett Sloane

Istoria mea cu Citizen Kane este destul de neobisnuita. Aveam filmul in casa inca de acum aproape 10 ani si cunosteam multe topuri de calitate in domeniul cinematografiei, care il dadeau drept cel mai bun film din istorie. Curios lucru, era vremea cand vedeam doar blockbustere, era timpul cand evitam pe cat posibil filmele vechi, astfel incat sa fiu la zi cu toate noile experiente din cinema, atat bune, dar mai ales mai putin bune. La un moment dat, m-am impiedicat de acest DVD si i-am dat drumul pentru aproximativ 10-15 minute. Nimic, chiar mi se parea greu de inteles. Aceasta experienta insa merita reluata, sa fii cinefil pasionat si sa treci pe langa Citizen Kane, fara sa il vezi, sa il cercetezi, sa ii intelegi logica si sa ii cunosti povestea. Citeste continuarea »

The Awakening (2011)
Regia: Nick Murphy
Distributia: Rebecca Hall, Dominic West, Imelda Staunton

Nu sunt un fan al filmelor horror, am mai spus asta si o repet de fiecare data cand ma vad pus in fata recenzarii unui astfel de film. Nu stiu care sunt motivele exacte pentru care nu apreciez acest gen, dar incerc mereu sa imi explic faptul ca 1. nu cred in fenomenele paranormale sau in fantome, nici in fenomenele care nu isi gasesc explicatii stiintifice si 2. imi e frica, nu imi place sa fiu surprins, incerc mereu sa evit lucrurile care nu pot fi explicate nici de catre mine, nici de catre specialisti, nici de catre personaje. Exista in aceste filme o aparenta de realism (ceea ce le deosebeste astfel de filmele SF, o pasiune de-a mea), cadrul actiunii se desfasoara nu pe o alta planeta sau in alt univers, ci chiar in mijlocul nostru, in mijlocul comunitatii umane de acum sau din trecutul istoric. Dar undeva, ceva nedefinit apare si rastoarna aceasta realitate. Citeste continuarea »

-Pe blogul Marele Ecran, Lucian ne prezinta un nou film-splendoare, Le gamin au velo (2011). Rating: Colectabil. Interesanta este si ambienta in care a vazut filmul, intr-o sala plina de pusti de generala: “Invatatoarea Dana Visu de la Colegiul Banatean a facut mai mult decat sa-i aduca pe elevii din clasele III si IV la cinema. Ea a adus filmul in Timisoara. I-a contactat pe cei de la Cinema City si i-a convins sa aduca Baiatul cu bicicleta desi nu era programat sa ajunga. Acum le va da copiilor tema sa scrie o compunere despre ce au vazut. I-am spus doamnei ca mi-ar placea enorm sa publicam si noi pasajele mai interesante din primele “recenzii” ale copiilor (uite o imagine cu puiutii incolonati, la iesirea de la film).” Citeste continuarea »

Gone (2012) - Disparută
Regia: Heitor Dhalia
Distributia: Amanda Seyfried, Jennifer Carpenter, Wes Bentley

Gone  este probabil genul de film care este destinat aparitiei pe piata DVD-urilor, dar si a distribuirii prin intermediul televiziunilor comerciale. Un thriller pe care l-am vazut de atatea ori, cu tente de mister, de film politist si parca impregnat si cu o nuanta mica de horror, el este totusi un film care nu te lasa cu un gust amar, ci iti ofera cateva momente de maiestrie, suspansul si imprevizibilul necesar pentru a continua sa il urmaresti pana la sfarsit, poate chiar putem intrezari printre scene cateva lucruri care ne amintesc de colaborarea cetatenilor cu autoritatile de pe meleagurile noastre. Citeste continuarea »

Blogul de carti pe care l-am descoperit in aceasta saptamana se numeste ‘Carti, autori, librarii, biblioteci’, are frumosul sub-titlu ‘Dependenti de citit’ si poate fi accesat la Curcubeu.com. De aici am aflat saptamana trecuta ca reteaua Diverta a initiat o revista on-line la ClubDiverta.ro. Daca tot am ajuns acolo atentia ne-a fost atrasa de semnalul lansarii cartii de conversatii dintre Gabriel Liiceanu şi poetul Mircea Ivănescu: “Măştile lui M.I.”: ‘Mărturisesc, am aşteptat cu entuziasm discursul de încheiere al demascatorului Gabriel Liiceanu, tocmai pentru a avea acces la acea cheie vibrantă păstrată de amintirea întâlnirii dintre cei doi. “Am venit aici gândindu-mă că dacă Mircea Ivănescu, cartea de dialoguri şi poezia lui nu vor deveni un prilej de bucurie, întâlnirea din această seară nu a avut rost” a spus Liiceanu şi a continuat: “nu m-am dus la Mircea Ivănescu cu inima deja deschisă. Nu-l iubeam deloc pentru că nu-l cunoşteam”. L-a iubit însă până în final şi ne-a făcut şi pe noi, cititorii şi publicul de aseară, să vibrăm cu emoţie descriind locul în care trăia Ivănescu, patul “de suferinţă” în care a stat în ultimii şapte ani din viaţă, atmosfera crepusculară a casei. “Ştiam că mă vede vag cu ochiul stâng”, a spus criticul despre poetul pe care a vrut iniţial să îl abordeze ca pe un martor al istoriei care traversase trei epoci. Nu s-ar fi aşteptat însă ca dialogul cu poetul în vârstă de 80 de ani să devină o “carte ludică”, jocul petrecându-se chiar în faţa morţii. ‘ Citeste continuarea »

The Shining (1980) – Stralucirea
Regia: Stanley Kubrick
Distributia: Jack Nicholson, Shelley Duvall, Danny Lloyd

Continui, cu perseverenta, seria filmelor de succes ale lui Jack Nicholson. The Shining, adaptarea romanului lui Stephen King cu acelasi nume, poate fi inclus cu usurinta in aceasta categorie, chiar daca, pe alocuri, nu se afla intr-un gen preferat de mine, şi anume horror-ul. Numai ca nu este numai atat sau, mai precis, apartine prea putin acestui gen, intrucat inspaimanta prea putin, incearca mai mult sa explice psihologia unui personaj interesant, dar si a celor din jurul sau, iar locul si imprejurarile in care se desfasoara actiunea pot constitui dorinta oricarui scriitor, aflat in cautarea unei capodopere. Citeste continuarea »