Recenzii filme si carti

History and Memory in Modern Ireland
Edited by Ian McBride
Cambridge University Press, 2001

Puteti cumpara cartea acum, de pe Books-Express.ro.

Prima parte aici.

Una din cele mai mari probleme memoriale care exista in Irlanda de Nord nu de ieri, de azi ci probabil de când englezii au decis sa colonizeze cu fermieri scoţieni si englezi vechea provincie a Ulster, o constituie hipertrofierea conştiinţei istorice fapt ce continua sa reprezinte o piedica serioasa in vederea reconcilierii celor doua tradiţii. Acest aspect disecat de Edna Longley in capitolul dedicat Irlandei de Nord a fost folosit de-a lungul timpului in scopuri politice atât de către tabăra nationlist-republicana, in plina ofensiva pentru a distruge un sistem discriminatoriu si injust cat si de către cea unionista-protestanta, in defeniva, încercând sa-si apere poziţiile privilegiate justificate tocmai prin legăturile speciale de fidelitate fata de Marea Britanie. Citeste continuarea »

Five Minutes of Heaven (2009)
Regia: Oliver Hirschbiegel
Distributia: Liam Neeson, James Nesbitt, Anamaria Marinca

Imi este foarte greu sa inteleg goana regizorilor, scenaristilor si marilor firme producatoare de filme dupa tot felul de subiecte greu inteligibile chiar daca, recunosc, exista o multitudine a gusturilor si perceptiilor, bine definite de celebrul dicton latin de gustibus non discutandum. Totusi, atunci cand ai sansa de a studia cu atentie istoria iti dai seama ca aceasta ofera un numar imens de posibilitati de ecranizare, sute de mii de povesti mult mai interesante, in genere, decat ceea ce scenaristi platiti regeste incearca sa redescopere caci ceea ce misca sufletul omului este mai degraba ceea ce s-a intamplat cu adevarat, ceea ce au trait pe pilea lor bunicii, strabunicii sau alti stramosi de-ai nostri decat universuri artificiale, bine condimentate de corectitudinea politica. Aceasta parte a cinematografie uita faptul ca aceasta moda este recenta iar in trecut nu se dadea nici o ceapa degerata pe aceste principii egalitariste.  Citeste continuarea »

History and Memory in Modern Ireland
Edited by Ian McBride
Cambridge University Press, 2001

Puteti cumpara cartea acum, de pe Books-Express.ro.

Volumul „History and Memory in Modern Ireland” cuprinde mai multe capitole care au reprezentat comunicări ale autorilor (în general, cadre universitare din lumea anglo-saxonă şi irlandeză) din timpul Conferinţei Istoricilor Irlandezi din Marea Britanie ce a avut loc în Durham (aprilie 1998) pentru a marca, în mod simbolic, semnarea Acordurilor din Vinerea cea Sfântă din Ulster care au pus punct lungului conflict interconfesional.

Ian Mc Bride subliniază pertinent în introducere că volumul „se axează asupra legăturilor dintre trecut şi prezent în societatea irlandeza” căci „ori de câte ori trecutul irlandez este invocat, trebuie să ne întrebăm nu de către ce grupuri este el folosit şi cărui scop îi serveşte ci împotriva cui?”. Citeste continuarea »

Prima parte aici.

Dacă poziţia oficială, cunoscută şi apreciata de o mare parte a opiniei publice britanice rămânea inflexibila, aceasta nu însemna că nu s-a încercat ieşirea din impas printr-o negociere între cele două părţi. Arhivele MI6 arată că după ce patru grevişti deja muriseră s-au transmise mesaje reprezentanţilor IRA din închisoare prin care li se promitea concesii daca grevele ar fi încetat, pentru a împiedica si alte decese. Negocierile nu s-au finalizat, alţi şase deţinuţi republicani murind. Documentele arată şi îngrijorarea miniştrilor cabinetului britanic faţă de desfăşurarea grevelor şi, mai ales, erodarea imaginii Marii Britanii în lume. Se constata că opinia publică internaţională ar favoriza o retragere din Ulster, respinsă de cabinetul lui Margaret Thatcher pe motivul că o astfel de mişcare nu ar dus decât la izbucnirea unui adevărat război civil, cald între IRA, comunitatea naţionalistă pe de o parte, posibil şi forţele de ordine ale Republicii Irlanda şi grupările paramilitare şi comunitatea protestantă. O temere cât se poate de justificată având în vedere fanatismul majorităţii protestante care, în mod cert, nu ar fi acceptat sub nici o formă dizolvarea într-o Republică irlandeză în care ar fi devenit o simplă minoritate. Citeste continuarea »

Albert Nobbs (2011)
Regia: Rodrigo Garcia
Scenariul: Glenn Close, John Banville, Gabriella Prekop, George Moore (short story)
Distributia: Glenn Close, Janet McTeer, Mia Wasikowska, Brendan Gleeson, Aaron Johnson

Oscar 2012 – 3 nominalizari: Glenn Close – Best Performance by an Actress in a Leading Role; Janet McTeer – Best Performance by an Actress in a Supporting Role; Martial Corneville & Lynn Johnson & Matthew W. Mungle – Best Achievement in Makeup

Dupa ce am vazut acest film, ore in sir, tarziu in noapte – mi-am consumat emotiile si impresiile puternice pe care mi le-a produs. Pentru ca desi am mai trecut prin astfel de povesti pe ecran si-mi amintesc de Yentl sau de un western al carui nume imi scapa,  sau de cateva comedii in care au excelat Dustin Hoffman sau cuplul Jack Lemon-Tony Curtis, nimic nu suporta comparatie cu performanta emotionanta, stranie si plina de delicatete a echipei conduse de regizorul Rodrigo Garcia (aschia nu sare departe de trunchi, intrucat trebuie mentionat faptul ca ca Garcia este fiul scriitorului columbian Garbriel Garcia Marquez). Citeste continuarea »

Albert Nobbs (2011)
Regia: Rodrigo García
Distributia: Glenn Close, Mia Wasikowska, Aaron Johnson, Brendan Gleeson, Jonathan Rhys Meyers, Janet McTeer

Glenn Close devine prin aceasta interpretare de exceptie favorita mea la premiul Oscar pentru cea mai buna actrita in rol principal. Motivele sunt multe si poate ca nu pot fi pe deplin elucidate decat in situatia in care urmariti filmul. Cum altfel insa poate fi categorisita interpretarea sa, o femeie in haine de barbat, fara posibilitati de a fi descoperita de cei din jurul ei (cu exceptia acelui purice ‘nenorocit’), intr-o atmosfera intunecata de hotel de secolul al XIX-lea, intr-o tara rece ca Irlanda? Pentru ca asta e povestea ei, o poveste incredibila de viata, pe care Glenn Close o urmarea de multi ani, pe  care a reusit sa o transpuna acum cu mare succes, macar din prisma interpretarii. Citeste continuarea »

Recenta lansare a filmului The Iron Lady, succesul, calitatea interpretării celebrei actriţe Meryl Streep, dar şi controversele iscate de figura fostului premier britanic Margaret Thatcher reprezintă un bun prilej pentru a retrasa coordonatele unuia din cele mai dificile dosare cu care The Iron Lady a avut de-a face, cel irlandez, departe de spectaculoasa intervenţie în războiul Falkland/Malvinelor. Această problematică fusese pe agenda fiecărui prim-minstru britanic care-i precedase în funcţie şi avea să constituie o provocare pentru încă doi, unul conservator, John Major şi unul laburist, Tony Blair. Citeste continuarea »

Ireland in the Twentieth Century, de Tim Pat Coogan
Editura Random House UK, colecția Arrow

Puteti cumpăra cartea acum, de pe Books-Express.ro.

Prima parte aici.

La începutul primului război mondial situaţia politică din Irlanda era foarte tensionată, izbucnirea războiului îngheţând pe moment declanşarea unor mişcări violente. Indiferent de versiunea legii autonomiei una dintre părţi ar fi fost nemulţumită. Guvernul britanic a beneficiat de patriotismul ambelor părţi. După declaraţia de război a Marii Britanii din 4 august 1914, Carson a asigurat guvernul britanic de întregul sprijin al loialiştilor din Ulster.

Aceeaşi atitudine a avut-o şi John Redmond. Ambii lideri sperau că susţinerea Marii Britanii în timpul războiului le va oferi atuuri în noile negocieri de la sfârşitul războiului. Istoricul L.de Paor, în cartea sa Popoarele Irlandei scria că: în ziua declanşării războiului dintre Anglia şi Germania, John Redmond a luat dosarul irlandez care cântărea opt secole de istorie şi tradiţie şi l-a aruncat pe fereastră. El a îndreptat Irlanda către un anume curs de acţiune dar nu a veat autoritatea să o facă şi mai ales nu avea nici o garanţie din partea guvernului britanic că doleanţele naţionaliştilor autonomişti irlandezi vor fi întâmpinate favorabil la sfârşitul războiului”. Citeste continuarea »

Ireland in the Twentieth Century, de Tim Pat Coogan
Editura Random House UK, colecția Arrow

Puteti cumpăra cartea acum, de pe Books-Express.ro.

Tim Pat Coogan este unul dintre cei mai interesanţi şi cunoscuţi ziarişti şi scriitori istorici irlandezi contemporani, autor a numeroase cărţi de istorie despre perioada zbuciumata a evoluţiei insulei de smarald de la statutul de colonie britanică de la începutul secolului al XX-lea până la cel de republică independentă şi în plus, desemnată, flatant, drept tigru celtic. Coogan este autorul unor cărţi care au tratat subiecte sensibile ale acestei istorii problematice (ne aduce aminte de cazul românesc de recuperare a memoriei după 1989): Irlanda de la rebeliunea din 1916 încoace (Ireland Since The Rising-1966), una dintre primele cărţi dedicate probabil celui mai spinos subiect din istoria contemporană a Irlandei, o istorie a evoluţiei I.R.A. (lucrare pe care am găsit-o răscolind în cutiile pline cu cărţi vechi din celebrul târg de vechituri din platoul Plainpalais din Geneva) prima ediţie tipărită în 1970, biografii ale personajelor istorice care au definit şi marcat crearea statului irlandez contemporan, Michael Collins (1990) şi Eamon de Valera ( Long fellow, long shadow) o lucrare amplă despre diaspora irlandeză (Wherever Green is Worn -2000) şi Irlanda în cel de al XX-lea secol (Ireland in the Twentieth Century -2003). In afara acestor cărţi care umplu librăriile şi bibliotecile din întregul spaţiu anglofon, Coogan a fost intre anii 1968-1987 redactorul-şef al ziarului The Irish Press. Citeste continuarea »

Visul celtului, de Mario Vargas Llosa
Editura Humanitas, Bucureşti, 2011
Traducere de Marin Mălaicu-Hondrari

Mario Vargas Llosa a declarat că munceşte de trei ani de zile la documentarea şi scrierea romanului Visul celtului, primul aparut dupa primirea Premiului Nobel pentru Literatura in toamna anului trecut. “Nu-mi aduc aminte unde am citit pentru prima oară de existenţa acestui personaj, dar era prezent în biografia lui Joseph Conrad. La început mi-a stârnit curiozitatea pentru că el a fost în Amazonia, în partea peruană a Amazoniei. Am început să strâng informaţii despre el şi încetul cu încetul subiectul m-a prins. Casement a fost unul dintre primii europeni care şi-a dat seama de ceea ce înseamnă colonialismul denunţându-i abuzurile. În plus Casement este o personalitate care-i intrigă în continuare pe irlandezi având în vedere presupusa sa homosexualitate, nici acum nu ştii dacă adevărată sau inventată de serviciile secrete britanice pentru a-l discredita”. Citeste continuarea »