Incercarile culinare fac parte din orice experienta de calatorie care se respecta. Cultura unui popor, modul sau de viata, felul in care socializeaza nu pot fi intelese complet daca nu incerci si mancarurile locale, daca nu mananci in restaurantele locale, sau chiar daca nu cauti o carte de bucate si incerci sa intelegi retetele, componentele si modul lor de preparare.
Vizita din aceasta toamna a fost a doua in Japonia. Cu ocazia primei vizite cumparasem doua carti despre preparat sushi si am tranformat asta intr-o specialitate a casei. Acum nu am mancat sushi decat o singura data, de fapt era un box cumparat de la un supermarket pentru pranz. Am incercat sa mananc in cat mai multe si diverse restaurante si sa incer chestiile cele mai exotice. Cum vedeam ceva ce habar nu aveam ce este cum comandam – desi numele nu reprezinta intotdeauna o garantie. Chiar cand au menuri in engleza continutul exact al felurilor de mancare ramane de multe ori un mister si traducerile sunt foarte aproximative. Citeste continuarea »
Hiroshima are doua muzee de arta. Cel pe care l-am vizitat este situat intr-un parc din aproperea cetatii, la capatul unuia dintre bulevardele cele mai impozante ale Hiroshimei. Deschis in 1978 este adapostit de o cladire a carei intrare aminteste putin Muzeul de Arta din Tel Aviv, Dupa ce ai trecut insa de sala de intrare atmosfera se schimba – pavilionul principal de forma circulara fiind inconjurat de o gradina cu statui.
Hiroshima este situata in delta fluviului Otagawa, numele original al asezarii fiind Gokamura, care inseamna ‘cinci sate’. Orasul s-a format spre sfarsitul secolului 16, intr-o perioada de lupte intre marile familii feudale din aceasta parte a Japoniei. Un nobil pe nume Terumoto, descendent al familiei Mori a ajuns sa cucereasca si sa controleze intreaga regiune si si-a stramutat resedinta in acest loc, punand bazele castelului medieval in 1592.
La iesirea din muzeu m-am indreptat spre Parcul Memorial al pacii. Era o zi calda dar ploioasa, o atmosfera apasatoare, potrivita locului. Parcul Memorial este situat in zona care era candva centrul comercial al orasului. Explozia atomica a transformat-o intr-un camp de cenusa si a ucis instantaneu pe toti care se aflau acolo in momentul fatidic.
Hiroshima are o asezare pitoreasca, fiind situata intr-o delta, cu insule despartite de canale si legate intre ele de poduri. Muzeul Memorial al Pacii cum ii este numele complet a fost deschis in 1955, la zece ani dupa ce bomba atomica a explodat la Hiroshima si este situat pe una din aceste insule. La capatul ei un pod in forma de T leaga insula de doua dintre peninsulele deltei. Acest pod a fost Ground Zero al exploziei atomice care a distrus orasul la 6 august 1945. Primul Ground Zero al erei atomice.
Hiroshima este un oras nou. Voi arata in episodul viitor ce a ramas din centrul orasului dupa explozia atomica. Nu prea mult. Totul a fost reconstruit din temelii, si a fost desigur ocazia unui experiment arhitectonic si social.
IETF, organizatia tehnica in care lucrez de multi ani se ocupa cu standardele care stau la baza comunicarii pe Internet. Aici au fost inventate si daca nu inventate cel putin cizelate pana la un numitor comun care sa permita comunicarea intre oricare doua calulatoare de pe planeta metode de comunicare cum ar fi transferul de fisiere, posta electronica, sau telefonia pe Internet.
Drumul de la aeroportul Narita pana la Hiroshima l-am facut in doua segmente, cu trenul rapid. De la Narita am luat Narita Express pana la Shinagawa (cam o ora) si apoi expresul Shinhasen pana la Hiroshima, drum de vreo patru ore. Distanta totala in jur de 800 de kilometri, viteza maxima a trenului fiind de vreo 250 de km/h.
“Calatorul de serviciu”, de Radu-Ilarion Munteanu
