Filme si carti

“Răcani, pifani şi veterani. Cum ne-am petrecut armata”
Volum coordonat de Radu Paraschivescu
Editura Humanitas, Colecţia Râsul Lumii, Bucureşti, 2008

Mărturisesc faptul că nu am făcut armata şi nu am avut decât prea puţine momente în care mi-am dorit acest lucru. Motivele le-am găsit şi în volumul coordonat de Radu Paraschivescu (un om cerebral, calculat şi excelent analist sportiv, pe care îl ascult de fiecare dată cu multă admiraţie) şi, pe lângă umorul aferent distanţei în timp, pe lângă unele nostalgii ale perioadei de tinereţe, mulţi dintre cei care semnează textele din această carte nu au găsit nimic demn de admiraţie în cariera lor (scurtă) militară, iar oamenii de acolo sunt cel mai adesea satirizaţi, ironizaţi, blasfemiaţi sau chiar urâţi pentru lipsa de omenie, de inteligenţă sau de toleranţă. Citeste continuarea »

Mananca, roaga-te, iubeste, de Elizabeth Gilbert
Editura Humanitas, Bucuresti, 2008
Traducere de Alexandra Ghita

O fosta colega de munca spunea ca viata e ceea ce se intampla in timp ce noi stam la birou. Elizabeth Gilbert i-ar fi dat cu siguranta dreptate. Ar fi sustinut-o argumentand ca mancarea la caserola, comandata de la diverse restaurante, nu e mancare adevarata, ca tastatul la calculator nu prea te ajuta sa fii in contact cu divinitatea din interiorul tau si ca cele mai pretioase clipe din viata ta ar merita mai mult traite alaturi de persoana iubita.

Mananca, roaga-te, iubeste reprezinta memoriile unei new-yorkeze, iesita dintr-un divort urat, trecuta printr-o relatie cu sad end, in stare de depresie, care decida sa isi ia lumea in cap, mai exact Italia, India si Indonezie, pentru a se (re)descoperi pe sine. Intalneste extazul gastronomic in peninsula europeana, pe cel spiritual intr-un ashram indian si pe cel sentimental in mica insula Bali. Citeste continuarea »

“Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor”, de Neagu Djuvara
Editura Humanitas, Bucureşti, Seriile de Autor Neagu Djuvara, 2008

Puteti cumpara cartea acum, de pe Tamada.ro.

Nascut in 1916, Neagu Djuvara este una dintre personalitatile cele mai interesante ale istoriografiei romanesti a ultimelor decenii. L-am vazut acum aproximativ un an intr-un interviu televizat si nu am putut sa nu fiu cucerit de acuitatea discursului, claritatea si logica ideilor si farmecul de causeur. Un interviu si mai recent in Romania Literara confirma aceasta impresie, si ofera in plus amanunte relevante despre crezul si intamplarile vietii acestei personalitati incitante. Inceputul formatiei sale intelectuale se situeaza in perioada interbelica, cand foarte tanarul Djuvara cade si el ca si multi alti intelectuali romani sub mirajul ideilor de extrema dreapta. Citeste continuarea »

Anticiclopedia filmului, de Emmanuel Prelle, Emmanuel Vincenot
Editura Humanitas, Colectia Rasul lumii, Bucuresti, 2009
Traducere: Maria Petrescu

Oricine intra in camera mea, observa imediat afisul filmului 432 pe peretele de langa pat, 1001 filme de vazut intr-o viata deschisa pe la mijloc, undeva pe birou, biblioteca plina de carti cu titluri ca Film as art, Noul val francez si lista ar putea continua. Ma numar printre acei invatacei care inca incearca sa absoarba cat mai multe informatii si povesti legata de cea mai tanara arta. Imi fac simtita prezenta in orice discutie despre filme, reactionez si incerc sa imi impun punctul de vedere cu argumente istorice, teoretice si tehnice. Citeste continuarea »

Umbra lui Poe

Umbra lui Poe (The Poe Shadow), de Matthew Pearl
Editura Humanitas Fiction, 2008
Traducere din limba engleza si note Alina Cârâc

Puteti cumpara cartea acum, de pe Tamada.ro.

“Dintre marile nume ale literaturii americane, cel dintai intrat in aria literaturii universale a fost Edgar Allan Poe. El se numara printre primii scriitori din lumea noua receptati masiv pe batranul continent si pretuirea lui a fost de un ordin mult asemanator aceleia harazite de Europa germanului E. T. A. Hoffman. Ceea ce l-a impus in randurile unui anumit public a fost nu arta sa complexa si complicata, nu viziunea lui atat de amestecata asupra lumii, tinand deopotriva de un fel de rationalism analitic iluminist si de o sete de cunoastere si de sinteza romantica, nici mestesugul poetic stralucit, ci continutul sumbru, senzational al operei, inrudita de aproape cu romanul “negru”,  gotic” englez de la sfarsitul veacului al XVIII-lea si cu unele filoane ale romantismului tenebros german, din acelea care il influenteaza si pe S.T. Colleridge, romanticul englez, la vremea lui.” Am prezentat acest citat cu care isi incepe Zoe Dumitrescu-Busulenga Studiul sau introductiv la editia din anul 1963 a operelor lui Edgar Allan Poe (traducere: proza Ion Vinea, poezie: Emil Gulian si Dan Botta) – Editura pentru Literatura Universala, pentru a face o scurta introducere erudita in personalitatea sciitorului – eroul caruia se dedica Matthew Pearl in ultimul sau roman Umbra lui Poe. Citeste continuarea »

Oscar si Tanti Roz (Oscar et la Dame Rose -2002), de Eric-Emmanuel Schmitt
Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2006
Traducere din limba franceza de Paola Bentz-Fanci

Henry James spunea ca scopul unui roman este : « sa ajute inima omului sa se cunoasca pe sine insasi ».

Am citit in ultima vreme mai multe romane care trateaza problemele bolii si ale mortii apropiate si emblematic a fost din acest punct de vedere « Marti cu Morrie », despre care mi-am impartasit gandurile pe acest blog.La fel a fost si cazul romanului « Scafandrul si fluturele » al lui Jean-Dominique Bauby (Ed. Humanitas 2008 in traducrea Lidiei Bodea) – o veritabila si cutremuratoare dovada a vointei si talentului unui spirit golit in totalitate de orice capacitate fizica, un spirit condamnat la nefiinta, dar salvat intru posteritate. Citeste continuarea »

“Există istorie adevărată ? Despre «relativitatea generală» a istoriei. Eseu de epistemologie”, de Neagu Djuvara
Editura Humanitas, Bucureşti, 2008

Moto: „O viziune definitivă a trecutului e cu neputinţă. Aceasta e pricina majoră care explică imposibilitatea absolută de a scrie asupra oricărui subiect din orice perioadă o istorie definitivă – fiindcă, încă o dată, trecutul nu e încremenit pe vecie, iar focul mocneşte sub cenuşă. Aceasta e drama istoricului: oricare ar fi ştiinţa, iscusinţa şi talentul lui, viziunea pe care o are a trecutului este, în mod fatal, depăşită după două-trei generaţii, câteodată chiar mai repede”.

Pentru Neagu Djuvara, teoria cunoaşterii nu este o necunoscută, la fel cum nu este nici filosofia istoriei. Să nu uităm că, în 1972, la vârsta de 56 de ani, a obţinut doctoratul de stat la prestigioasa universitate de la Sorbona cu o teza de filosofie a istoriei. De altfel, este un specialist de mare ţinută în toate aceste domenii, studiile sale dovedind, daca era nevoie, acest lucru: este licenţiat în istorie la Sorbona (1937) şi doctor in drept la Paris (1940), diplomat de seamă în perioada celui de-al doilea război mondial în cadrul Ministerului de Externe român, dar şi perioada comunistă a ţării noastre în Republica Niger. Citeste continuarea »