American Beauty (1999)

Vine un moment in viata fiecaruia dintre noi (la varsta de mijloc cu atat mai mult) cand ne dam seama ca totul e searbad, ca nimic nu se mai intampla si fiecare moment se misca de la sine: dusul de dimineata (cu momente de masturbare), micul dejun, plecarea la serviciul pe care il urasti, dar care iti aduce o sursa de venit sigur, inapoi acasa, somn. Fara prea mult sex sau deloc, fara mangaieri sau sarutari pe intuneric, aproape iti urasti copiii ca ei au o viata vesela si plina de neprevazut, cand si cand te duci obligat la unele petreceri sau conferinte, unde dai pe gat mai multe pahare de whisky, sperand sa scapi mai repede.

La un moment dat, vezi o pustioaca, o adolescenta care iti aduce aminte de splendorile vietii: tineretea, fericirea, iubirea. Totul se schimba, pe loc esti indragostit pana peste cap si faci totul ca sa te observe, ca sa te bage in seama, ca sa ajunga in patul tau: alergi, faci exercitii, scapi de burta, apar peste noapte noi pasiuni si noi prieteni, racolati din randul aceleiasi varste-adolescenti. Si, peste noapte, te droghezi, te imbeti, iti dai demisia si iti injuri sefii, te angajezi pe un post obscur, dar fara responsabilitati, devii din nou fericit si cu picioarele pe masa. Si…EA te observa, vede schimbarea, esti tot ceea ce isi dorea.

Si Frumusetea americana devine propriul Vis american, nu idealul de a avea o casa, de a avea o familie si o masina, tot confortul si toate nefericirea. Toate acestea se duc pe apa sambetei, ai nevoie de scantei, de iubire, de apreciere. Monotonia ucide. Oare totul se va petrece asa cum visezi? Cu bai parfumate in care ea e plina de petale de trandafiri? Cu patul in care ea il astepta printre aceleasi flori? Pana la urma, iluzia devine realitate si realitatea un cosmar. Fiindca, in definitiv, tot ceea ce ai creat prin schimbare se poate transforma la randul lui in ceva mai rau. Oamenii nu inteleg schimbarea ta si se intorc impotriva celui care nu se supune regulilor societatii. Dar tu ai vazut frumusetea vietii.

Nota: 9.5/10