Recenzii filme si carti

Cu cateva saptamani in urma am pus la cale la JCC Bucuresti (Centrul Cultural Evreiesc) o serie de evenimente numite generic “My Jewish Bucharest”, evenimente menite sa faca cunoscute unui grup cat mai mare de interesati, comorile culturale ale orasului. Comori arhitectonice edificate de profesionisti din comunitatea evreiasca, case memoriale sau pur si simplu imobile pe care le-au ridicat sau in care au locuit membrii marcanti ai comunitatii, constructii industriale  sau sedii de banci, magazine, temple si sinagogi, monumente tombale remarcabile din cimitirele orasului. Amprenta bunului gust,  a unei vieti asezate a evreilor in istoria Bucurestiului si nu in cele din urma, contributia lor la dezvoltarea si modernizarea urbei.

Iar in ceea ce il priveste pe Marcel Iancu, pictor, arhitect si unul dintre fondatorii miscarii avangardiste Dada, Bucurestiul este singurul oras care se poate mandri cu un numar atat de mare de lucrari arhitectonice lasate mostenire generatiilor noastre si prin grija si respectul nostru – generatiilor viitoare. Citeste continuarea »

Articol preluat de pe site-ul BucurestiiVechisiNoi.ro si este semnat de Adrian Majuru. Multumiri pentru acordul de preluare.

Am avut prilejul sa pot vizita noua poveste care va fi oferită curînd marelui public la Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Iar această poveste, dincolo de succesiunea registrelor este surprinzătoare cu fiecare pas.

Dar această poveste are la rîndul ei un inceput pe care nu trebuie să-l trecem cu vederea. S-a întîmplat prin 1892, cînd Dimitrie Sturdza a sosit la Universitatea din Yena pentru a se interesa de protejatul său, la marele evoluţionist Ernst Haeckel, poreclit “Darwin al Europei”, ca autor al biogeneticii fundamentale. Citeste continuarea »

După zece zile pline şi intense în care Clujul a găzduit proiecţii-eveniment, spectacole de teatru şi concerte, expozitii şi lansări, a venit rândul bucureştenilor şi sibienilor să se răsfeţe cu producţii şi evenimente marca TIFF 2011.

La Bucureşti, organizatorii au pregătit în perioada 15-24 iunie cinefililor care nu au avut ocazia să ajungă la Cluj, retrospectiva TIFF 2011. Cinema Studio, Cinema Scala, Noul Cinematograf al Regizorului Român şi Cinema Elvira Popescu sunt locaţiile în care poate fi urmărită o selecţie a filmelor prezentate la ediţia cu numărul zece a Festivalului Internaţional de Film Transilvania. Citeste continuarea »

Arhitectura Bucurestilor incotro?, de Dinu C. Giurescu
Editura Vremea, Bucuresti, 2010
Editie ingrijita de Silvia Colfescu

Asa cum ne spune in “Cuvant inainte” Silvia Colfescu, Directoarea Editurii Vremea, aceasta carte este “despre un oras de cosmar si despre locuitorii sai”.

De ce “un oras de cosmar”?

Pentru ca eruditul istoric Dinu C. Giurescu, in acelasi timp si un mare iubitor al Bucurestiului, sintetizeaza  la rece si documentat – cu o detasare cruda impusa de problematica – pe capitole definitorii (Blocurile Turn / Cathedral Plaza / Reamenajarea Pietii Revolutiei / Arhitectura urbana traditionala dispare incetul cu incetul / Goana dupa terenuri pentru investitii imobiliare / Parcuri sub atac / Paduri sub atac / Centrul istoric al Bucurestiului / Arhitectura industriala a Capitalei / O noua artera nord-sud: din Piata Victoriei la Palatul Parlamentului / Voci in apararea arhitecturii traditionale / Alte aspecte privind arhitectura Capitalei) – marile dureri ale orasului, marile si nevindecabile boli de care sufera, marile vandalizari la care a fost si este supus de peste o jumatate de secol. Citeste continuarea »

Prima parte a articolului.

Un alt muzeu redescoperit in aceasta vizita a fost Muzeul Municipiului Bucuresti. Il vizitasem poate ca elev, dar il uitasem in timp si acum multumita colegilor de liste internetice l-am redescoperit.

Splendida cladire care il adaposteste este Palatul Shutzu din piata Universitatii construit de arhitectii vienezi Johann Veit si Conrad Schwinck in 1833-1844 si cu interioarele proiectate de sculptorul si decoratorul Karl Storck pe la 1862. De atunci dateaza holul de intrare, elegantele scari interioare si ceasul propectat sa fie vazut de la intrare in oglinda, de fapt mergand invers sensului acelor de ceasornic obisnuite.

In secolul 20 cladirea si-a schimbat de mai multe ori destinatia. In timpul primului razboi mondial a fost sediul guvernatorului german al Bucurestilor sub ocupatie, pentru ca in perioada interbelica sa gazduiasca pentru o vreme sediul Primariei. Dupa ce a mai fost sediu de banca si al CEC, din 1959 a devenit muzeu. Citeste continuarea »

Din recentul nostru periplu bucurestean nu puteau sa lipseasca vizitele in muzee si salile de expozitii. Din pacate, am ratat la milimetru doua expozitii care s-au inchis exact in ziua sosirii noastre. Si totusi am reusit sa vedem cateva lucruri interesante chiar si in aceasta saptamana inainte de Paste, cand unele dintre spatiile de expunere se pregateau de vacanta sau de schimbarea expozitiilor.

Descoperirea numarul unu a acestei vizite a fost fara indoiala Muzeul National Cotroceni, institutie despre a carei existenta nu stiam mai nimic si cred ca ar trebui sa fiu cam rusinat din acest motiv. Spatiul de pe Dealul Cotrocenilor pe care in copilarie il cunosteam ca Palatul Pionierilor devenise inaccesibil majoritatii romanilor dupa cutremurul din 1977 cand Ceausescu a hotarit renovarea sa pentru a deveni rezidenta oficiala pentru oaspetii presedintelui. In cursul renovarii, au fost recuperate si renovate cea mai mare parte a incaperilor noului palat construit in 1895 pentru a servi ca resedinta a printului mostenitor si viitorului rege Ferdinand, dar au fost si distruse urme mai vechi ale cladirilor din zona si in special biserica Cotroceni cu hramul Adormirii Maicii Domnului (reconstruita dupa 1990). Arhitectura palatului completeaza si complementeaza seria de palate construite de casa regala a Romaniei din care fac parte si Pelesul si Pelisorul din Sinaia. Pentru a vedea o parte din incaperile palatului puteti sa alegeti ‘Tur Virtual’ la http://www.muzeulcotroceni.ro/. Citeste continuarea »

Prima parte a editorialului.

Al doilea spectacol ca nivel calitativ (dupa ‘Arta’) pe care l-am vazut in aceste zile a fost ‘Comedia Norilor’ dupa Aristofan la Teatrul National. Acest ‘dupa’ din titlul spectacolului indica din start ca avem de a face cu unul dintre acele spectacole care plecand de la un text clasic (‘Norii’ in acest caz) il adapteaza si ca forma de exprimare si in multe cazuri si ca tema si mesaj. Asa se face ca textul antic, care, in contextul sau original, era o pledoarie pentru judecata dreapta si aderenta la traditie amenintate de retorica si elucubratiile filozofilor sofisti intr-o Atena abia iesita din ciclul razboaielor cu Sparta, devine in prelucrarea moderna si adaptarea lui Dan Tudor (care semneaza si regia) si Andrei Marinescu o parabola care vorbeste mai mult despre societatea romaneasca, politica si moravurile ciocoilor si neo-parvenitilor contemporani. Dan Tudor care trebuie sa fie cam coleg de generatie cu Cristi Juncu creaza un spectacol dinamic si antrenant, care imbina jocul teatral cu miscarea si dansul, cu muzica si cu efectele speciale. Mircea Albulescu straluceste in rolul unui Socrate cu casca de motociclist, din restul unei distributii excelente i-as mai mentiona si pe Alexandru Bindea (in rolul lui Strepsiade), Monica Davidescu si Ilinca Goia (Rationamentul Drept si Nedrept). Citeste continuarea »

Una dintre amintirile copilariei si adolescentei este legata de pasiunea mea pentru film. Locuind aproape de ceea ce era si nu mai este ‘bulevardul cinematografelor’, adica portiunea din bulevardul cu multe nume pe care la un moment dat erau sase cinematografe si inca cel putin atatea prin jur, in multe din vacantele ‘mici’ de iarna sau de primavara vedeam cate un film pe zi. Am incercat o performanta asemanatoare in vacanta noastra bucuresteana din saptamana trecuta, programandu-ne sase spectacole de teatru pentru cele sase seri pe care le-am petrecut in Bucuresti si am fi reusit sa o realizam, dar la unul dintre ele s-a imbolnavit un actor si spectacolul a fost contramandat, asa incat seara de teatru s-a transformat in … seara de film … la televizor. In realizarea aproape-recordului am fost desigur ajutati de bunii nostri prieteni din Bucuresti care ne-au comandat biletele si s-au dus sa le ridice pe cele comandate de noi prin telefon. Din pacate, teatrele bucurestene (cu exceptia, cred, a teatrului Bulandra) nu au adoptat inca sistemele de comanda a biletelor prin Internet sau macar prin telefon care sa garanteze ca biletele pot fi ridicate la casa in seara spectacolului – ceea ce face dificila, daca nu imposibila comandarea de bilete si asigurarea locurilor in avans din strainatate. Citeste continuarea »

La începutul secolului al XIX-lea, Bucureştiul văzut de călătorii străini este un oraş al contrastelor: desfăşurat pe o suprafaţă întinsă, „amestec de frumoase palate şi sărace bordeie, uneori cu aspectul unui mare sat, alteori cu acela al unui oraş european“, o împletire ce „nu mai face parte din Orient, fără a aparţine încă Europei“.

Pentru a îşi realiza obiectivele de restructurare urbană şi arhitecturală, oraşul se va lansa într-un lung proces de moder­nizare pus sub semnul occidentalizării, după cum preciza Regulamentul organic de la 1831: „Soarta Bucureştilor se va asemăna cu soarta tuturor oraşelor Europei.“ Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evoluţia capitalei este impresionantă, ajungând la „rezultatele cele mai noi şi mai avansate ale culturii moderne“.

În perioada interbelică, Bucureştiul devansează o bună parte din metropolele lumii în ceea ce priveşte operaţiunile urbane şi este recunoscut pe plan internaţional ca având unele dintre cele mai importante realizări şi „ştiinţe comunale“ din lume. Lucrările sale primesc medalii de aur şi mari premii la expoziţii intenaţionale, iar capitala României începe să joace rolul de „primă metropolă occidentală, cu utilajul, cadrele, atmosfera şi energia creatoare civilizatorie pe care le include spiritul cu adevărat european“. Citeste continuarea »

Curtea Veche Publishing şi Muzeul Municipiului Bucureşti au deosebita plăcere de a vă invita la evenimentul de lansare a volumului Bucureştiul european de Bogdan Andrei Fezi. Lansarea va avea loc marţi, 8 februarie, ora 17.30, în holul central de la parterul Palatului Şuţu (B-dul I.C. Brătianu, 2, Bucureşti – Piaţa Universităţii). La eveniment vor lua cuvântul, alături de autor, personalităţi de seamă ale istoriei, arhitecturii şi literaturii: prof.dr. Neagu Djuvara, prof.dr.arh. Ana-Maria Zahariade, conf.dr. Ioana Pârvulescu, iar oficiile de gazdă vor fi făcute de Grigore Arsene, Directorul General al Editurii Curtea Veche.

Volumul readuce în discuţie istoria arhitecturală a „micului Paris”. În perioada interbelică, acesta devansează o bună parte dintre metropolele lumii în ceea ce priveşte operaţiunile urbane şi este recunoscut pe plan internaţional ca având unele dintre cele mai importante realizări şi „ştiinţe comunale“ din lume. Perioada comunistă reprezintă o ruptură cu Occidentul, însă după 1990 începe un lent proces de recuperare a decalajului creat. Prezentarea istorică a cărţii în context european trasează direcţiile viitoare de dezvoltare a acestuia: punerea în aplicare a obligaţiilor europene şi revenirea la propriile tradiţii cristalizate sub influenţă occidentală. Citeste continuarea »