Recenzii filme si carti

Recenzii despre filme si carti

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (5 votes cast)

Guest post de Bogdan Costin, scriitor

Cum am terminat o facultate de sociologie, am rămas cu impresia ca am niște reflexe specifice, deși nu am profesat niciodată în domeniu (și nici pe la cursuri n-am prea fost). Așa se face că, dupa ce m-am obișnuit puțin cu rețeaua de socializare a cititorilor, Goodreads.com, mi-a venit ideea să fac o cercetare cantitativă și, oarecum, o investigație glumeață despre ce înseamnă succesul literar și literatura de calitate. OK, să fie clar că nu e ceva cu adevarat științific, dar am aflat câteva lucruri surprinzătoare.

Mai întâi, un pic de metodologie. Pe Goodreads cititorii dau rating cărților pe care le citesc, de 1 la 5. Din start, ratingul nu mă interesează pentru că nu e relevant. E ușor de observat că orice carte bună are un rating între 3.5 si 4.3, să zic. Asta e normal, pentru că orice carte bună are cititori cărora le place și cititori care o detestă și îi dau o stea sau două. Pentru că acum, pe internet, se poate. Și pentru că așa se întâmplă cu absolut orice creație umană. Nu există creație artistică de 5 stele. Ar fi absurd sau suspect. În general au 5 stele cărți cu două, trei ratinguri, dintre care unul e chiar al autorului. Când vorbim de zeci, sute, mii, sute de mii de ratinguri, se ajunge inevitabil în marja de care scriam mai sus. Așadar, să uităm de valoarea efectivă a ratingului unei cărți, nu îl voi folosi deloc. Mult mai interesante pentru această investigație sunt următoarele variabile: numărul de ratinguri și numărul de ediții/titlu.

Am pornit de la o premiză destul de ușor de acceptat: există o relație proportională între numărul de ratinguri de pe Goodreads și numărul de exemplare vândute în lume din respectiva carte, adică receptarea ei în lume. Nu o proporționalitate directă, bineînțeles, dar o proporționalitate sigur da, ca și cum un procent x, gen 1%-5% dintre cei care citesc o carte intră și pe Goodreads și-i dau un rating. Cu aproximație, aș zice că unde vezi @40 de ratings înseamnă cam @1000 de exemplare vîndute. Desigur, în Romania sunt cu siguranță mai puțini utilizatori de Goodreads decât în alte țări la mia de locuitori, de unde probabil un procent mai mic de oameni care dau ratings, dar o să vedeți că la modul în care m-am jucat eu cu cifrele găsite nu are importanță acest lucru.

De exemplu, avem pe de o parte Teleșpan, cu al său mega bestseller… 1100 de ratings pentru o carte românească e enorm. Și nu spun că e maculatură, e amuzantă și șocantă și așa a găsit un public.

Și de pe altă parte, eu cu primul roman apărut în același an cu Cimitirul, adică acum 4 ani.

OK, nu o fi chiar direct proporțional, matematic vorbind, adică nu cred că a vândut de 50 de ori mai mult ca mine, dar de 30 de ori a vândut sigur. Ca să fie clar din start, să zic un pic si despre mine. Acest pseudo-studiu nu vine dintr-o frustrare de scriitor, ci dintr-o curiozitate de cititor și doar am descoperit acest instrument prin care pot să-mi clarific și mie diverse ipoteze.

În acest punct al “studiului meu”, probabil vă ziceți deja în gând contraargumentul zdrobitor care îmi va ucide investigația în fașă: “păi e clar că pe Goodreads, după criteriile tale, autorii de bestseller, adeseori de o valoare literară ce tinde spre zero, vor avea cel mai mare număr de ratings, nu-i așa?”. Gen acesta, cu 1400 ratings, o mega performanță pentru România, dar pe care o trec liniștit la maculatură:

Sau acesta, mult mai puțin decât mă așteptam la cât PR a avut:

Ei bine, nu e chiar așa. În principiu, în Romania, un bestseller are >100 ratings (adică >2000 de exemplare vândute).

Hai să vedem cum stă treaba și internațional, luăm cazul unui super bestseller mondial, 50 Shades of Grey, pe care o includ fără mari emoții la maculatură:

Dupa cum putem vedea, această maculatură are 1.375.000 de ratings. Uriaș număr. Un roman de valoare indiscutabilă nu are cum să ajungă la un asemenea număr de ratings. Ei bine, ia vedeți aici cât are Marele Gatsby.

E romanul quality cu cel mai mare număr de ratings pe care l-am găsit eu până acum. Și unul dintre romanele mele preferate. E și calitate literară, dar și un roman popular.

Nici Garcia Marquez nu stă rău deloc cu Un veac de singurătate.

Așadar, numărul uriaș de ratings nu e apanajul doar al bestsellerelor lipsite de calitate literară, ci dimpotrivă, și al operelor literare de valoare incontestabilă, dar da, mai populare.

Acum poate apărea un alt contraargument: Goodreads e un site relativ recent, e folosit mai mult de tineri și mai puțin de cei mai în vârstă, și sigur operele literare recente sunt mult mai valorizate decât cele apărute acum multe zeci de ani. Cred că cu Garcia Marquez și Marele Gatsby, romane apărute acum multe zeci de ani, cade și acest contraargument. Cum, necum, aceste opere literare au un număr impresionant de ratings chiar dacă au apărut cu multe zeci de ani înainte de internet. În schimb, “investigația” mea m-a dus într-un punct foarte interesant și îmbucurător. O mai știți pe Sandra Brown? Adică autoarea de bestselleruri maculatură de acum câteva zeci de ani? Ia să vedem situația ei.

Nu sunt puține, sunt mai multe decât au mulți scriitori buni din Occident, dar e incomparabil mai puțin decât are 50 Shades of Grey. Care o fi explicația? Probabil că dacă exista Goodreads în 1990 când era ea pe val, ar fi avut un număr de ratings comparativ cu 50 Shades of Grey azi. Doar că internetul nu a mai recuperat-o azi pentru că oamenii nu se mai întorc la “operele” ei într-un număr prea mare. Asta e problema cu bestsellerele: sunt contextuale, au succes pe termen scurt, sunt ca o modă și peste ani cititorii nu revin la ele, ci citesc bestsellerele la modă din prezentul lor. Pe când operele de valoare străbat generațiile, au ceva de spus fiecăreia și, on the long run, câștigă în fața maculaturilor care se vând în draci într-un prezent anume. E ca în muzică. Prea puțini revin la muzica pop a anilor 80, nu mai ascultă mulți Sabrina și Sandra, în schimb tinerii de azi ascultă starurile pop de azi, Katy Perry, Rihanna etc. Pe când și atunci și acum există tineri care ascultă în număr mare Pink Floyd, Led Zeppelin, Queen etc. Nu mai spun că Beethoven are doar cu Simfonia a 5-a peste 20 de milioane de views pe Youtube. Albinoni cu Adagio-ul are 25 de milioane. OK, Gagnam Style a rupt internetul recent, dar peste 10 ani nu-l va mai asculta nimeni. Așa e și cu bestsellerele, rup vânzările azi, după care intră în uitare, nu mai spun nimic viitoarei generații. Așa merg lucrurile.

James Clavell, un alt mare bestsellerist din anii 70- 80, stă mai bine ca Sandra, ceea ce e firesc, chiar a scris povești mai interesante, dar, la fel, pare că nu mai strânge destui cititori din ziua de azi:

În rest, alte mici surprize. Aș fi zis că Stephen King are cele mai multe ratings din lume. Mr. King nu scrie maculatură, e super faimos, scrie pop, într-un gen destul de nișat totuși, după cum se vede:

O surpriză. Mă așteptam să aibă mai mult, deși are enorm. Zic o surpriză pentru că uite, l-au luat Garcia Marquez, Scott Fitzgerald de departe și uite, îl ia Kurt Vonnegut cu Abatorul 5, lucru la care nu mă așteptam.

Și pe aproape e și – mega surpriză – Cormac McCarthy cu superbul The Road. 500.000 pentru o carte atât de dark și densă mi se pare enorm, dar și îmbucurător (sigur e greșit numărul de ediții acolo, a fost tradusă în toate limbile pământului):

Ai zis de Dan Brown ceva?

Da, are enorm de multe ratings. Sau Coelho cu Alchimistul? Idem.

Dar uite-l pe Salinger.

Am observat ca scriitorii foarte buni (quality), care nu au un mega hit, au în general între 10.000 si 50.000 ratings pentru romanele lor. Am fost surprins de numărul relativ mic de ratings al lui Haruki Murakami, pentru cât de notoriu este.

Să ne-nțelegem. Omul e uriaș, e super citit. Totuși, percepția mea îl situa undeva pe la 500.000+

Concluzia: să nu ne mai batem capul atâta cu “bestsellerii” ăștia care scriu maculatură. Întotdeauna vor exista și romane de calitate care vor avea un public cel puțin egal. După cum se poate vedea, ratingul efectiv nu are nici o relevanță, așa cum am zis la început. Adică și Fluturi și De veghe în lanul de secară au tot pe acolo. Undeva între 3 și 4. De aceea pe mine m-a interesat doar gradul de receptare al unei opere, iar aici Goodreads e un instrument util pentru a-ți face o imagine corectă.

Dacă e să fac o analogie, aș spune că romanele bestseller sunt sprinteri, super performeri pe alergare rapidă, dar obosesc repede, în timp ce romanele de calitate sunt alergători de rezistență, pot porni mai rapid sau mai lent, dar fac performanță pe termen lung. Din fericire însă, literatura e o probă de rezistență, de anduranță.

Atât pentru azi. Investigația mea, comparabilă poate doar cu cele ale lui Tolontan, va continua cu un nou episod despre literatura română, în curând.

(Capturile de pe Goodreads.com sunt la nivelul lunii ianuarie 2017)

(va urma)

Îmi place să citesc, pe scurt. Altfel, sunt Project Manager al acestui blog colectiv cultural, unde pasiunea mea pentru cărți și filme se materializează în formă scrisă. Nu am pretenții să știu totul despre această lume, iar pasiunea rămâne pasiune. În rest, vă pot scrie și despre bere, și despre Grecia, despre călătorii sau despre familie. Dar azi n-am chef :)


« »

Un raspuns la “Ce-am învățat despre literatură de pe Goodreads.com (I): Percepție vs. realitate”

  1. […] arătat în primul episod al acestei super investigații că valoarea literară nu înseamnă deloc, dar deloc, un număr mic de ratings. Un număr mic de […]

Parerea voastra

Ultimul vostru articol









Booking.com

FOTOVIVA - Fotografie de nunta si portret

Fotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premium
Fotografie de nunta premium