Știrile săptămânii: câteva amănunte despre filmul ”America, venim!”, în regia lui Răzvan Săvescu, care sunt filmele și evenimentele speciale de la Mediaş Central European Film Festival 2014, care este invitatul special de la Anim’est 2014, dar și care este țara invitată la același festival, ce serial ne așteaptă la toamnă pe History Channel, care sunt filmele Independența Film de la Festivalul de Film de la Veneția, ce mai face Steven Seagal și care sunt simpozioanele tematice de la Mediaş Central European Film Festival 2014 (da, da, două știri primite de la ei!).
Transilvania Film anunţă lansarea posterului oficial al filmului America, venim! în regia lui Răzvan Săvescu.
Transilvania Film împreună cu Ro-Image anunță lansarea posterului oficial al filmului America, venim! în regia lui Răzvan Săvescu. Comedia de neratat a toamnei va avea premiera națională pe 19 septembrie.
America, venim! pune accentul pe întâmplările pline de umor şi neprevăzut prin care trece trupa unui teatru de provincie, ai cărei actori se află pentru prima dată la New York. Exuberanţa şi lipsa lor totală de experienţă, precum și lipsa noțiunilor de limbă engleză îi fac să parcurgă o serie de întâmplări şi aventuri comice, multe dintre ele inspirate din realitate. Comedia este savuroasă, plină de situaţii amuzante şi inedite, și este completată perfect de actorii din distribuție, nume mari și reprezentative pentru filmul românesc.
În rolurile principale spectatorii îi vor recunoaște pe Mihai Călin (Train de Vie, Eu sunt Adam, Second Hand), Adrian Văncică, Gheorghe Ifrim, cunoscuți publicului pentru rolurile din serialul de televiziune de succes Las Fierbinți, Ion Sapdaru, Tania Popa, Ioana Blaj, Alexandru Bindea, Oana Ioachim.
Trailer:
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=91iIPZlkua0′]
MECEFF „7+1” 2014: Programe și evenimente speciale
Similar edițiilor anterioare, pe lângă competiția oficială și o serie de filme reprezentative din perimetrul geografic central și est-european, programul MECEFF „7+1” va oferi publicului spectator o nouă serie de filme în limba idiș, adunate în secțiunea necompetitivă „Selecția Președintelui”:
Fiul cantorului / Dem Khazns Zundl (SUA, 1937) – Această dramă muzicală, supranumită de criticul de film J. Hoberman drept „Anti – Cântărețul de jazz”, marchează debutul lui Moise Oysher în cinema cu rolul unui tânăr rebel care pleacă din shtetl-ul său polonez la New York, unde este „descoperit” și devine un cântăreț bine-cunoscut…
Ierusalimul american: Evreii şi înălţarea oraşului San Francisco / American Jerusalem: Jews and the Making of San Francisco (SUA, 2013): Un documentar despre pionierii evrei din San Francisco, atraşi în California de „Goana după aur” și inițiatori ai unei comunități prospere, în acea vreme a doua ca mărime din Statele Unite, după cea din New York.
Mămica / Mamele (Polonia, 1938): Mamele surprinde diferitele aspecte ale vieții evreiești în perioada interbelică în Lodz – mahalale și evrei șomeri, cluburi de noapte și gangsteri… Dar filmul îi aparține, în fapt, lui Molly Picon, splendidă în rolul fetei de fată cuminte, ce-și ține familia unită din copilărie și până la bătrânețe.
O legendă din Vilnius: Puterea Rabinului / Dem Rebns Koyekh (SUA, Polonia / 1924, 1933): Un student al Talmudului şi o fată orfană, care se iubesc profund, au de înfruntat despărţirea pentru totdeauna, deşi părinţii lor promiseseră, înainte de naşterea lor, că ei vor deveni soţ şi soţie. Doar intervenţia miraculoasă a profetului Ilie le îngăduie părinţilor să-şi îndeplinească jurământul şi celor doi îndrăgostiţi să găsească fericirea împreună.
Tevye (SUA, 1939): Adaptarea nemuzicală a lui Maurice Schwartz după povestea clasică a lui Sholem Aleichem (care avea să inspire şi Scripcarul pe acoperiş) subliniază înfruntările dintre tradiţie şi modernitate, dintre autoritate părintească şi dragoste, dintre obiceiuri şi deschidere sunt prefigurate de antisemitismul comunităţii rurale. Restaurat de The National Center for Jewish Film, Tevye a fost declarat în 1991 „comoară naţională” și este primul film în altă limbă decât engleza inclus în Registrul Naţional de Filme al Bibliotecii Congresului.
MECEFF “7+1” – Mediaş Central European Film Festival este organizat de Ecran Cinema Management, Primaria Municipiului Mediaş prin Direcţia Pentru Cultură, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, CNC, Regiunea Târnavelor. Cea de-a patra ediție va avea loc în perioada 2-6 septembrie 2014.
(Comunicat de presă Mediaş Central European Film Festival)
Jacques-Rémy Girerd, fondatorul studioului Folimage, vine la Anim’est 2014
La ediţia de anul acesta, ce va avea loc între 3 şi 12 octombrie, festivalul îl invită la Bucureşti pe Jaques-Rémy Girerd, celebrul regizor şi producător de filme de animaţie, fondator al legendarului studio de animaţie francez Folimage.
Născut în 1952, Jacques-Rémy Girerd a urmat studiile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Lyon. După ce a experimentat, o vreme, cu animaţia cu plastilină, a fondat, în 1981, studioul Folimage, producătorul animaţiei nominalizate la Oscar Une Vie de Chat şi unul dintre cele mai cunoscute studiouri de animaţie stop-motion din Europa. Filmele sale au fost selectate în cadrul unora dintre cele mai mari festivaluri de film internaţionale (Annecy, Berlin, Ottawa) şi i-au adus premii importante (César, Cartoon d’Or). O temă recurentă în filmele lui Girerd este grija pentru mediul înconjurător, deghizată adesea în satire despre copilărie, prietenie şi civilizaţie, ce îmbină umorul cu mesaje ecologice pertinete.
La Bucureşti, publicul Anim’est va avea ocazia să vizioneze cele trei lungmetraje de animaţie semnate Jacques-Rémy Girerd şi produse de Folimage: La Prophetie de grenouille / Profeţia broaştelor (2003), ce a atras peste un milion de spectatori în Franţa şi aprecierea industriei la nivel internaţional, Mia et le Migou / Mia şi Migou (2008), desemnatcel mai bun lungmetraj de animaţie al anului 2009 de către Academia Europeana de Film, şi Tante Hilda! / Tanti Hilda! (2013), selectat anul acesta în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin.
Cei mici se vor bucura de un program special marca Girerd: Ma petite planete cherie / Draga mea planetă (1996), o serie de filme de animaţie de 26 de episoade ce abordează teme legate de mediul înconjurător într-o manieră nostimă şi poetică, dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani. Seria a câştigat numeroase premii: cel mai bun serial TV la Festivalul de Goias în Brazilia, cel mai bun film pentru tineret la Sankt Petersburg, premiul UNICEF și Îngerul de Aur.
După deliciile elveţiene de anul trecut, Anim’est aduce la Bucureşti o mostră relevantă de know-how şi farmec nordic. Ţara invitată în cadrul ediţiei de anul acesta este Danemarca, gazda uneia dintre cele mai prestigioase şcoli de film de animaţie din lume, The Animation Workshop, prezentă la ediţia Anim’est din 2011.
Cinci lungmetraje reprezentative pentru industria animaţiei daneze vor fi proiectate în cadrul festivalului. Trei dintre acestea sunt Strings / Sfori (Dane Anders Rønnow Klarlund, 2004), o co-producţie Danemarca-Suedia-Norvegia-Marea Britanie ce foloseşte animaţia cu marionete, multi-premiată pentru imaginea şi scenografia inovatoare, Princess / Prinţesa (Anders Morgenthaler, 2006), o combinaţie de live action şi animaţie destinată publicului adult, câştigătoare a mai multor premii la festivaluri de animaţie internaţionale şi nominalizată la premiul „Robin”, echivalentul danez al Oscarurilor, pentru cel mai bun film danez, şi Terkel in trouble / Terkel are probleme (Kresten Vestbjerg Andersen, Thorbjørn Christoffersen, Stefan Fjeldmark, 2004) o comedie neagră despre un grup disfuncţional de prieteni şi rude, premiată la Festivalul Robert şi Animafest Zagreb, şi nominalizată la premiul pentru cel mai bun lungmetraj animat la Annecy.
Două animaţii cu tematică mai veselă şi ingenuă, pe gustul celor mici, completează selecţia de filme daneze: Marco Macaco ( Jan Rahbek, 2012) şi Otto is a Rhino (Kenneth Kainz, 2013).
Doi invitaţi danezi de seamă vor fi, de asemenea, prezenţi la cea de-a noua ediţie a festivalului. Unul dintre ei este Sarita Christensen, CEO al companiei Copenhagen Bombay, producătoare a unor filme de lung metraj celebre, între care şi The Great Bear, premiat la Festivalul de Film de la Berlin şi proiectat la ediţia Anim’est de anul trecut, şi Beyond Beyond, selectat la Berlin anul acesta. Alături de ea va sosi la Bucureşti şi Lana Tankosa Nicolic, profesoară la prestigioasa şcoală Animation Workshop, cu sediul la Viborg.
(Comunicat de presă Anim’est)
În septembrie, războinicii Vikingi se întorc pe HISTORY®
Din 8 septembrie, HISTORY®, numărul 1 pe nişa televiziunilor de documentare din România, va difuza cel de-al doilea sezon din “Vikingii”. Episoadele acestui serial, ce s-a bucurat de o mare popularitate în România, vor fi difuzate în fiecare luni, la ora 22:00. Primul sezon “Vikingii”, transmis de HISTORY în 2013, a fost cel mai urmărit serial al unei televiziuni de documentare din România, pe perioada difuzării sale.
În primul episod al noului sezon, ce va fi difuzat de HISTORY pe 8 septembrie, începe bătălia dintre Ragnar, alături de armata regelui Horik, împotriva lui Jarl Borg. Lui Borg i se alătură Rollo, astfel încât în clanul vikingilor se declanşează un conflict între fraţi, care se va termina doar cu victoria unuia singur. Între timp, prinţesa Aslaug ajunge la Kattegat şi aduce cu ea o surpriză, care îl va pune pe Ragnar într-o situaţie dificilă. Aliat cu regele Horik, Ragnar este mai puternic ca niciodată. Totuși, pentru noile prerogative plătește un preț mare: fratele său, Rollo, îl trădează, căsnicia cu neînfricata Lagertha îi este amenințată, iar fiul său iubit, tânărul războinic Bjorn, se îndepărtează de el.
Totul se schimbă în regatul nordic: prieteniile se transformă în dușmănii și alianţele se formează doar pentru a obţine puterea. Acum noi comploturi se nasc, polițe mai vechi se plătesc și sânge nevinovat este vărsat, totul sub privirea atentă a zeilor.
Mai multe detalii despre serial sunt disponibile pe site-ul oficial “Vikingii”.
(Comunicat de presă History Channel)
Independenţa Film are 4 filme la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, ediţia 71
Independenţa Film are 4 filme la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, ediţia 71, care se va desfăşura în perioada 27 august – 6 septembrie 2014.
Din Competiţia Oficială, care cuprinde în total 20 de lungmetraje, Independența Film va aduce și pe ecranele românești trei: THE CUT (regia: Fatih Akin), LA RANÇON DE LA GLOIRE / THE PRICE OF FAME (regia: Xavier Beauvois), 3 COEURS / 3 HEARTS (regia: Benoit Jacquot). Al patrulea, Out of Competition, ale cărui versiuni de cinema au fost lansate la începutul acestui an de distribuitorul român, este NYMPHOMANIAC VOL. I(Long Version) Director’s Cut, țn regia lui Lars Von Trier. The Cut, în regia lui Fatih Akin, va fi primul dintre cele trei filme din Competiţia Oficială – Veneţia 2014 distribuit în România de Independenţa Film. The Cut va avea premiera în cinematografe pe 27 februarie 2015.
(Comunicat de presă Independența Film)
Steven Seagal este protagonistul unui nou serial pe Crime + Investigation™
Pe 4 septembrie, Crime + Investigation™ (CI) va difuza premiera unui nou serial, „Steven Seagal: Apărătorul legii”. Episoadele acestei serii vor fi difuzate în fiecare joi, la ora 23:00. „Steven Seagal: Apărătorul legii” urmărește activitatea lui Steven Seagal în cadrul poliţiei din SUA. Seagal colaborează cu șeriful din districtul Maricopa, statul Arizona, şi execută mandante de arestare, intervine în situaţii de urgenţă şi lucrează cu unitatea antidrog. Arizona este locul traficului de droguri, al crimelor, al cartelurilor şi al contrabandei. De aceea, Seagal s-a stabilit în districtul Maricopa şi luptă pentru menţinerea ordinii şi apărarea cetăţenilor. Fiecare episod de 30 de minute îl prezintă pe Seagal lucrând la diferite cazuri şi soluţionând infracţiuni, alături de echipa şerifului.
Noul serial dovedeşte că Steven Seagal este mai mult decât un erou al filmelor de acţiune, el fiind un apărător al legii cu peste 20 de ani de experienţă. De asemenea, este expert în arte marţiale şi deţine centura neagră de gradul 7 în aikido.
(Comunicat de presă Crime + Investigation)
MECEFF „7+1” 2014: Simpozioane tematice
Similar edițiilor anterioare, pe lângă competiția oficială, seria de filme reprezentative din perimetrul geografic central și est-european, filmele în limba idiș, filmele românești altfel și medalionul „Alexandru Tatos” din secțiunea „Selecția Președintelui” și două expoziții – Film Poster Is Not Dead și Filmul românesc – Afișe și reclame – , cea de-a patra ediție a MECEFF „7+1” vă propune două simpozioane tematice de neratat pentru pasionații de film politic și nu numai:
miercuri, 03.09.2014, 11:30 – „Tranziția de la dictatură la democrație. România și Spania, o evoluție în oglindă”.
Invitați: Emil Hurezeanu și Adrian (Mac) Liman. Moderator: Horia Barna
Dezbaterea își propune o scurtă incursiune contrastivă în evoluția situației din cele două țări din punct de vedere politic, economic, social și cultural, semnalând asemănările de sistem totalitar și diferențele specifice, schimbarea de regim și „tranziția” – sintagmă lansată public de un român, Adrian Mac Liman, la sfârșitul anului 1975, când se căuta în sens politic o formulă convenabilă pentru „deschidere, schimbare, reformă, ruptură, continuitate…” pe fondul agoniei și morții lui Franco…Firește, un comentariu aparte va fi făcut și pe marginea producțiilor cinematografice spaniole de gen, atât cele propagandistice, cât și cele anti-sistem sau evocări ulterioare ale perioadei franchiste, prezentate în cadrul Festivalului.
vineri, 05.09.2014, 11:30 – „Filmul de propagandă vs Filmul de artă în regimul comunist”
Invitat: Cristian Tudor Popescu. Moderator: Horia Barna
Dialogul pleacă de la elementele semnificative din cartea lui Cristian Tudor Popescu „România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912-1989)”, Editura Polirom, 2011, și se extinde asupra filmului de propagandă și a celui de artă (anti-sistem) din cinematografia Central și Est Europeană, inclusiv pe baza peliculelor prezentate în cadrul ediției din acest an a MECEFF „7+1”. „Filmul românesc de ficţiune s-a născut cu propaganda politică în el… […] Cu prea puţine excepţii, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluţie ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaţionalistă, antiromânească, apoi naţional-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceauşescu”, scrie în cartea sa Cristian Tudor Popescu.
Ambele simpozioane, care sunt legat de tema de anul acesta a festivalului, „25 de ani de la căderea comunismului în Europa”, se vor desfășura în sala specială a Centrului de Urbanism si Incubator de Afaceri pentru IMM-uri, Strada Nicolae Iorga nr. 2.
