Recenzii filme si carti

Recenzii despre filme si carti

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

norman maneaNorman Manea este probabil unul dintre scriitorii romani cei mai cunoscuti astazi in lume. Peste doua luni va implini 80 de ani. S-a nascut in Bucovina, si-a petrecut o parte din copilarie in Transnistria, unde familia sa de origine evreiasca a fost deportata, a supravietuit Holocaustului si a trait in Romania majoritatea anilor dictaturii comuniste, spre sfarsitul carora a ales calea exilului. Desi debutase ca scriitor in Romania in anii 60, si-a putut dedica cea mai mare parte a timpului scrisului doar atunci cand s-a aflat departe de tara de origine, dupa 1990. Temele principale ale cartilor sale (fictiune,  memorialistica, eseuri, dialoguri) sunt Holocaustul, dilemele identitare, confruntarea intelectualului cu cenzura, exilul.

Am avut bucuria sa putem pune cateva intrebari lui Norman Manea si le prezentam acum in acest interviu exclusiv pentru Filme-carti.ro, cu prilejul evenimentului „Norman Manea – o viață”, dedicat împlinirii vîrstei de 80 de ani, eveniment ce va avea loc luni, 23 mai 2016, la Biblioteca Academiei Române și va consta într-o serie de discuții libere, pornind de la temele majore ale operei lui Norman Manea: exilul, identitatea, limba, memoria.

– Care credeți că sunt principalele trăsături comune și care sunt diferențele (stilistice, tematice, de atitudine) între literature română care este scrisă în țară și cea care este scrisă în Diaspora?

Literatura romana scrisa in afara tarii are alt destinatar decat cea scrisa in tara. Uneori, foloseste chiar si alta limba. Sunt, deci, si inevitabile diferente de continut, cum se observa si in scrierile lui Eugen Ionesco, Petru Dumitriu, Paul Celan, Cioran, Tepeneag, Duda, Raicu, Matei Calinescu, atatia altii.

– Numele dumneavoastră este pomenit în fiecare an ca un posibil candidat la câștigarea Premiului Nobel pentru literatură. Vă preocupă acest fapt? Urmăriți ‘bursa pariurilor’?

Nu, nu urmaresc nicio bursa, nici pe cea a pariurilor Nobel. Stiu doar ca multe preziceri date ca solide, se evapora instantaneu la data anuntarii Marelui Trofeu.

Premiile fiind o operatie pamanteasca si umana, au toate caracteristicile de eroare sau manipulare legate de aceasta premiza. Si la Bucuresti si la Stockholm si la Tokio sau Suceava.

– Ce alți scriitori români contemporani credeți că ar merita să câștige Premiului Nobel pentru literatură? Ce scriitori români din trecut credeți că l-ar fi meritat?

Nu m-as aseza in aceasta prea inalta loja de judecatori ai unui domeniu care, prin natura sa, este ambiguu, fluid, volatil, contradictoriu, imprevizibil, precum creatia insasi.

– Sunteti evreu și ați trecut prin experiența Holocaustului. Puteți să ne expuneți pe scurt care sunt pozițiile dumneavoastră în legătură cu existența Israelului ca centru al vieții poporului evreu și despre legătura dintre Israel și evreii lumii?

“La anul, la Ierusalim” era o urare biblica traditionala, pe care doar putini evrei au si infaptuit-o, dar care dupa al doiea razboi mondial si sinistrul holocaust, si-a gasit o alta urgenta, avand in vedere adversitatea milenara a lumii contra “poporului ales”. Un stat este insa un organism uman de functionare care nu prea poate sa raspunda marilor idealuri morale – mai ales in conditiile unui mediu inconjurator ostil si  sangeros. Emigrarile recente din Franta spre Israel spun multe despre ciclica reaparitie a primejdiei anti-Semite, chiar in tari prospere si democratice. 

Populatia evreiasca a lumii, redusa, cum a fost mereu, ma refer la cei dinafara Israelului, suporta -vrand-nevrand – efectele politicii israeliene, de care nu sunt raspunzatori si care nu poate fi perfecta si paradisiaca, pentru ca oamenii, fie ei israelieni, arabi, iranieni, rusi, chinezi, albanezi nu sunt perfecti.
Dar – sa subliniez – chestiunea acesta veche-noua este mult prea complicata, pentru a fi limitata la cateva fraze.

– Ce scriitori români și străini contemporani vă sunt cei mai apropiați?

Blecher si Fondane si Proust, Kafka si  Joyce si Sabato, multi, multi altii.

– Ce părere aveți despre ecranizări? Care dintre carțile dumneavoastră ați dori să se bucure de o versiune cinematografică?

Cred ca multe dintre prozele mele scurte sau chiar mai ample ar permite ecranizari interesante.

– Cât de mult credeți că și-a pus amprenta asupra cărților dumneavoastră experiența de viață din România comunistă?

Asta ar putea spune criticii. 

Vă mulţumim,

Dan – Filme-carti.ro

(Sublinierile ne aparțin.)


« »

Parerea voastra

Ultimul vostru articol









Booking.com

FOTOVIVA - Fotografie de nunta si portret

Fotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premium
Fotografie de nunta premium