Recenzii filme si carti

Recenzii despre filme si carti

Articolele publicate in categoria ‘Interviu’

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.9/10 (7 votes cast)

Alin 4Alin Croitoru (n. 1977) este în prezent redactor-șef al colecţiei de literatură universală „Biblioteca Polirom”, la redacția din București a Editurii Polirom; la împlinirea celor 20 de ani ai editurii, a avut amabilitatea să ne răspundă, prin email, la cîteva întrebări pentru cititorii blogului nostru, despre ce înseamnă să editezi literatura lumii și despre universul editorial din România de azi, așa cum se vede din redacția Polirom.

„Cît o mie de cărți”

Cînd și cum ați cunoscut Poliromul? 

Mai de aproape, în 2008, cînd am participat alături de alte două persoane la editarea unei cărți care avea să apară la Polirom. Nu dau nume, căci amîndouă fac cît o mie de cărți. Volumul cu pricina nu era însă de ficțiune, deși avea legătură cu ea; de ficțiunea străină (căci cu asta mă ocup, alături de colegii mei), la Polirom, am dat acum mai bine de patru ani. Am început mai întîi o colaborare, nu foarte îndelungată, care s-a transformat repede în angajare cu acte. Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.7/10 (7 votes cast)

Cătălin MihuleacCătălin Mihuleac a scris o carte care, în opinia mea, este unică în literatura română, abordând frontal și fără menajamente unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei noastre – Pogromul de la Iasi din iunie 1941. În interviul pe care îl publicăm acum, am descoperit în Cătălin Mihuleac un interlocutor sincer, care așa cum îl prezintă și cartea, nu ezită să fie sigur și tranșant în opinii. Scriitorul ne dezvăluie amănunte despre modul în care a scris ‘America de peste pogrom’ și ne împărtășește modul în care documentarea și scrierea ei l-au marcat ca scriitor și ca om.

  • Când ați auzit pentru prima dată despre pogromul de la Iași și în ce împrejurări?

Primele informaţii le-am cules din ziare, cu nota lor ştiută de superficialitate, rezultată din grabă şi incultură. Se întâmpla cu şase-şapte ani în urmă. Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.6/10 (5 votes cast)

Florina PirjolFlorina Pîrjol (n. 1980) este o voce notabilă a cercetării și întîmpinării critice actuale, avînd mai multe preocupări: consilier editorial, redactor în presa culturală, conducătoare, cu calitatea de doctor în științe umaniste, a unor seminarii în învățământul superior de filologie.

Carte de identități, volumul de debut al autoarei – analiză a autoficțiunii în literatura română (recentă) – s-a situat în topul vânzărilor Editurii Polirom la Târgul de Carte Gaudeamus 2014, potrivit comunicatului editurii. I-am adresat câteva întrebări autoarei, pornind de la această situație, dar și de la imaginea asupra cărții, exprimată pe filme-carti.ro.

„N-o să fiu ipocrită”

  • O carte de critică și teorie literară, prezentă în topul vânzărilor. Mai mult, o teză de doctorat. Cum arată cititorul tău în mod real (nu ideal!) și ce așteptări ai de la acesta?

A fost şi pentru mine o surpriză să aflu că debutul meu a ajuns în topul de vânzări al Editurii Cartea Românească de la Gaudeamusul din toamnă. Şi asta în ciuda faptului că nu am avut o lansare la târg, cartea fiind, propriu-zis, pe piaţă de la sfârşitul lui iulie. Într-un fel, faptul că s-a întâmplat acest lucru îmi confirmă că am îndeplinit ceea ce mi-am propus: să scriu o carte pentru publicul larg, nu neapărat pentru specialişti. Dacă îi convinge şi pe cei din urmă, cu atât mai bine. Citeste continuarea »

Interviu Codruț Constantinescu: Arhipelagul Gulag

Articol publicat de Jovi pe 20 Decembrie 2014
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (5 votes cast)

Codrut Constantinescu

Colegul nostru din echipa Filme-carti.ro, Codruț Constantinescu, a acordat un interviu în data de 16 decembrie 2014 postului de televiziune WylTV Prahova. Tematica principală a fost Arhipelagul Gulag, Codruț pregătind pentru anul viitor o carte foarte documentată despre universul concentraționar sovietic. Intrebările și discuția au fost intreținute de domnul Claudius Dociu în cadrul emisiunii “Dialog 100%”. Interviul in integralitate mai jos: Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

Dan LunguMi-a plăcut ”Fetița care se juca de-a Dumnezeu”, am scris despre el, este un roman bun, care tratează o altă dramă a postdecembrismului, plecările părinților la muncă în străinătate, despărțirea familiilor din această cauză, dramele psihologice cărora le cad pradă, din această cauză, copiii rămași în țară. Scriitorul Dan Lungu a fost amabil să răspundă întrebărilor noastre cu privire la această carte și cu privire la viața scriitorului român, în general. Îi mulțumim!

-Deși v-am citit și celelalte cărți, o să discutăm astăzi mai mult despre cel mai recent roman al dvs., ”Fetița care se juca de-a Dumnezeu”. Este dificil să scrieți o mare parte dintr-un roman din perspectiva unui copil? V-a ajutat în această muncă și faptul că sunteți un tată tânăr?

Nu știu, am făcut-o cu multă bucurie și febrilitate a empatiei. Am retrăit emoții pe care le credeam uitate, a fost foarte interesant. Întotdeauna mi-a plăcut să stau de vorbă cu copiii și faptul că m-am jucat destul de mult cu copiii mei cât erau mici mi-a dat ocazia să le admir inocența și spontaneitatea. Multe lucruri le-am notat în jurnalul meu de creație, iar acum acele observații mi-au fost de mare folos. Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)

Florin-Irimia1Am citit de curând cel mai recent roman al lui Florin Irimia ”Câteva lucruri despre tine”, un roman proaspăt, actual, într-o lume întunecată și suficient de depresivă. Am scris despre această carte pe Filme-cărți.ro și am reușit ”să schimbăm” cu Florin câteva întrebări și răspunsuri care vă vor lămuri, sper, să cumpărați această carte. Nu trebuie uitat că duminică, 23 noiembrie, ora 12.30, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, va avea loc lansarea cărții Cîteva lucruri despre tine. Invitaţi: Cristian Teodorescu, Ion Bogdan Lefter. Moderator: Lucian Dan Teodorovici.

-Am avut o discuție la FILIT Iași cu privire la romanul ”Câteva lucruri despre tine”. Eu am spus că este un roman depresiv, tu ai replicat că este un roman optimist. Până la urmă, care este adevărul? Are personajul romanului o depresie optimistă?

Da, poate că este un roman depresiv din punctul de vedere al cititorului, dar din punctul de vedere al celui care l-a scris este optimist. Nu prin conținut, evident, ci prin însuși faptul de a-l fi scris, de a-l fi terminat. Dincolo de asta, un roman despre un depresiv, despre un posibil sinucigaș, nu trebuie să fie el însuși deprimant. Eu cred că poate fi citit foarte bine și fără să să vrei să-ți dai venele după aceea. Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.3/10 (7 votes cast)

Marius ChivuAm citit de curând volumul ”Sfârșit de sezon” al lui Marius Chivu, apărut la Editura Polirom în această toamnă. Dacă timp pentru o recenzie nu a fost pentru moment, un interviu cu autorul era foarte important, mai ales că avem în această săptămână două evenimente importante, unde autorul acestei cărți este în centru: în primul rând, miercuri, 19 noiembrie, la ora 18.00, Marius Chivu este în dialog la Librăria Humanitas din Ploiești, cu Dan Gulea, colegul nostru de la Filme-cărți.ro; al doilea eveniment este în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, sâmbătă, 22 noiembrie, ora 15.00, când se lansează la standul Polirom, în prezența autorului, volumul ”Sfîrşit de sezon”, avându-l ca invitat pe Florin Iaru (moderator Lucian Dan Teodorovici).

-Există tendința de a numi volumele de proză scurtă cu titlul uneia dintre povestiri. Nu e cazul și aici, ați ales un cu totul alt titlu. Pentru cei care privesc volumul dvs. într-o librărie sau o bibliotecă, pentru cititorii acestuia, ce semnifică ”Sfîrșit de sezon”?

Am vrut să aleg un titlu a cărui semnificație să acopere, într-un fel sau altul, toate aceste „11 povestiri despre singurătate, boală și moarte”, cum le-am caracterizat eu. Pentru mine niciuna dintre povestiri nu este mai importantă decît celelalte, astfel încît să numesc cartea cu titlul ei; pentru că este vorba de un volum unitar tematic, nu este doar o colecție care adună de-a valma prozele pe care le-am scris în ultimii ani. Am gîndit povestirile în așa fel încît să alcătuiască o carte, iar „sfîrșit de sezon”, sintagma aceasta, este, la propriu sau la figurat, potrivită pentru fiecare proză în parte. Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (6 votes cast)

Andrew-Nicoll-picture-courtesy-of-The-CourierAm citit de curând cele două cărți ale lui Andrew Nicoll apărute la Editura Allfa în ultimii doi ani și am descoperit un autor plin de imaginație, alert, care captivează cititorul, deși este destul de comercial în abordare. Este vorba de ”A fost odată ca niciodată” și ”Dacă citești asta, înseamnă că am murit”. Prin intermediul partenerilor noștri de la Editura All (cărora le mulțumim încă o dată!), am făcut un interviu cu autorul acestor cărți. Vă precizăm, de asemenea, că Andrew Nicoll va fi prezent la București, la Târgul de Carte Gaudeamus de anul acesta, sâmbată, 22 noiembrie, începând cu ora 13.00. Vă invităm să îl descoperiți:

-În România, a fost recent publicat primul dvs. roman, ”A fost odată ca niciodată” (The Good Mayor), și ne-am dori ca discuția să pornească de la acest roman. Acest roman (dar și următoarele) par a fi construite, voluntar sau involuntar, pentru a fi ecranizate. Cum priviți această provocare, a eventualei ecranizări a cărților dvs.?

Chiar nu cred că romanul ”A fost odată ca niciodată” ar merge să fie ecranizat. Chiar în mijlocul cărții, se naște o întrebare: toate astea chiar s-au întâmplat? Este ceea ce spune Agathe despre ea adevărat? Ea are un punct de vedere asupra lumii care nu poate fi adevărat, dar, pentru un timp cel puțin, ea chiar crede că totul este adevărat. Cartea nu limpezește dacă totul este adevărat sau nu și cărțile pot face asta. Cărțile pot permite mai mult decât o singură perspectivă asupra unei situații. Filmul nu poate face asta pentru că ar trebui să vedem totul cu proprii noștri ochi, o perspectivă sau alta, dar nu două în același timp. Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 6.9/10 (9 votes cast)

Cu balaurul criticii literareAm scris despre cărțile domnului Alex. Ștefănescu în două rânduri: atunci când am vorbit de una dintre cele mai recente apariții, ”Un scriitor, doi scriitor”, de la Editura Allfa, dar și când am discutat despre volumul de interviuri ”Convorbiri cu Alex. Ștefănescu”, un dialog purtat cu Ioana Revnic. A venit, firesc, dorința unui interviu cu scriitorul și criticul literar, iar acesta a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor noastre si îi mulțumim din nou pe această cale. (Mulțumim, de asemenea, și partenerilor noștri de la Editura All pentru intermediere!)

-Sunteți unul dintre cei mai activi critici literari din România. Mereu prezent, ba într-o colecție de interviuri sau de articole, ba scriind o carte sau făcând o emisiune la televiziune, ba coordonând o colecție de cărți sau răspunzând acid unora, cu umor celor mai mulți pe Facebook. Nu obosiți? Ce vă menține în această formă de zile mari, în ciuda detractorilor?

Sincer vorbind, din punct de vedere fizic sunt ruinat. Dar mă duce mereu înainte – așa cum duce vântul o corabie cu pânze – entuziasmul. Am, din naștere, o vocație a bucuriei, o încredere luminoasă în oameni care fac să nu se observe (sau, oricum, să nu observ eu) că sunt bătrân și bolnav. În unele cazuri, aflat în mijlocul unor tineri blazați, eu sunt acela care îi însuflețește pe ei, nu invers. Și apoi e pasiunea pentru literatură, care seamănă cu dragostea: te face să-ți depășești limitele. Când eram tânăr și îndrăgostit, nu mi se părea greu să călătoresc cu trenul o jumătate de zi pentru o întrevedere cu iubita mea fie și de numai zece minute pe un peron. Vorbeam cu ea, o țineam în brațe și apoi mă întorceam cu alt tren în locul de unde venisem. În mod similar, nu mi se pare greu să-mi pierd nopțile, cu o cafea în față, cercetând manuscrisele lui Eminescu (din ediția anastatică apărută sub egida Academiei) sau să citesc atent, cu creionul în mână, cărțile unor autori de azi. Citeste continuarea »

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.2/10 (5 votes cast)

Andrei RuseAcum ceva timp, am citit romanul ”Zaraza”, de Andrei Ruse, și mi-a plăcut foarte mult: este acel gen de roman istoric ce se apleacă asupra unei personalități insuficient cunoscute, un om important pentru muzica românească și care merită, cu siguranță, cunoscut mai îndeaproape-Cristian Vasile. Am fost și la întâlnirea lui Andrei Ruse cu bloggerii literari, am pus acolo o parte din întrebările ce se regăsesc în interviul de mai jos (pentru multe dintre ele îi mulțumesc colegului nostru, Dan!), iar ideea acestui interviu a venit firesc. Îi mulțumesc lui Andrei Ruse pentru amabilitatea de a răspunde la întrebările noastre.

-Când ați auzit pentru prima dată cântecul ‘Zaraza’? Vă mai amintiți? V-a plăcut?

Nu îmi amintesc, sincer, de prima şi prima “audiţie”, bănuiesc că s-a întâmplat undeva prin adolescenţă, atunci când am descoperit muzica şi interpreţii interbelicului, tangourile şi romanţele, sau poate chiar mai devreme şi mintea îmi joacă feste. Citeste continuarea »









Booking.com

FOTOVIVA - Fotografie de nunta si portret

Fotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premium
Fotografie de nunta premium