Prin blogosfera cinefila

Prin blogosfera cinefila (26 septembrie – 2 octombrie 2011)

-Cristina Mitrea anunta la 4arte.ro deschiderea festivalului 'Romania International Film Festival (RO-IFF), singurul festival care promoveaza cineasti est-europeni din zona Marii Negre dar, mai ales, singurul care include o sectiune competitiva adresata exclusiv femeilor-regizor': 'In cadrul RO-IFF vor avea loc peste 40 de proiectii de filme si evenimente, premiere absolute in Romania de filme recompensate cu Oscar, precum “In a Better World”, ori ale unor filme romanesti mult-asteptate de public, cum este continuarea celebrei serii “Liceenii”.' -Tot aici sunt anuntate si Zilele Filmului Spaniol. 'Instituto Cervantes din Bucuresti in colaborare cu Uniunea Cineastilor din Romania va invita la Zilele Filmului Spaniol in perioada 7-13 octombrie la Cinema Studio...In mod special, la aceasta editie, peliculele programate sunt dintre cele mai recente – cele mai multe, din 2009 si 2010, inclusiv mult apreciatul “También la lluvia | Pana si ploaia”, cu Gael García Bernal in distributie – si detin numeroase premii importante in palmares.' (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (19 – 25 septembrie 2011)

-O nouă întreprindere cinefilă pe Buticul cu filme şi cărţi, la Adina, de data aceasta despre „Ce filme mai poate dubla Irina Margareta Nistor?”: „Ne-am adunatără oarecum nostalgic la șezătoare, ne-am amintit cum era pe vremea filmelor dublate de Irina Margareta Nistor și ne-am pus întrebarea: oare ce film ne-ar amuza sau ne-ar plăcea să auzim dublat de madama Margareta. Enjoy, lista rămâne deschisă.” -Richie de pe Marele Ecran se declară fan al lui Terrence Malick şi mai ales al ultimului său film, The Tree of Life: „Daca Terrence Malick ar predica intr-o biserica din apropierea mea n-as lipsi la nici o slujba. As fi cel mai devotat enorias. Singura conditie ar fi sa ne proiecteze in fiecare duminica parabola Pomului Vietii. Opus-ul vizual al lui Malick e unul din filmele acelea de o rara ambitie si atat de personale pe cat le permite regizorilor elanul lor creator si viziunea interioara. In clipa in care un asemenea regizor reuseste sa fie nu doar coerent in discursul sau artistic ci sa posede si acea profunzime sau sensibilitate umana care sa extinda ramurile credintei sale pana in adancurile fiintei noastre, facandu-ne sa ridicam aceleasi intrebari eterne pe care si el si le pune, atunci probabil ca ne aflam in prezenta unei capodopere”. (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (12 – 18 septembrie 2011)

-Bogdan de pe Blogul cu filme a ramas acelasi cinefil indragostit de cinematografia franceza. In saptamana ce a trecut, analizeaza cu atentie filmul lui Gerard Depardieu, Mammuth, regizat de Gustave de Kervern si Benoit Delepine, despre care a scris si Delia pe site-ul nostru. Iata ce spune Bogdan, printre multe altele: „Dacă toate personajele secundare sunt construite pe tiparul filmelor anterioare – caricaturi, specimene, oameni de-a dreptul lugubri – personajul central, Serge, jucat de Depardieu, se bucură de consistenţă. Până acum, toate personajele erau precum scândurile pe care le priveşti frontal, neavând nici cea mai mică idee despre volumul lor. Căci da, Serge nu este doar imbecil care trece prin experinţe care mai de care mai schizoidal formulate, Serge se priveşte pe sine, cumva se regăseşte retrăind trecutul. E o viziune melancolică cumva, stare accentuată şi de apariţiile senzuale ale iubitei din tinereţe (jucată de Adjani, care vorba regizorilor, e „nebună, frate”).” (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (5 – 11 septembrie 2011)

-Pe FilmSinopsis.ro, recenzia unui noi film foarte interesant, Nothing Personal, in regia Urszulei Antoniak: "Nothing Personal e o melancolie de toamnă, e un film sentimental cu puţine cuvinte pentru că regizorul s-a folosit de natură pentru a transmite starea sufletească a fiecărui personaj. Ca să le înţelegem mai bine, Antoniak se foloseşte înainte de momente importante de un cadru negru pe care este scris sec o stare sufletească sau o relaţie ce presupune anumite sentimente (Loneliness, The End of a Relationship, Marriage, The Beginning of a Relationship, Alone)." -Pe Ad's Blog, gasim o sinteza despre Oameni second hand, cu referire expresa la doua actrite engleze tinere pe care le stimez foarte mult: Carey Mulligan si Keira Knightley si, mai ales, facand o recenzie profunda a filmului Never Let Me Go: "Schiţată în microlumea unde anumiţi oameni sunt condamnaţi la statutul de “second hand”. Indivizi folosiţi ca depozite de organe anatomice. Posesori de suflete jetabile, ce servesc pe post de anexe inutile la nişte trupuri taxate ca bunuri de consum. Filmul trasează cu dureroasă acurateţe universul în care sunt blocate toate personajele ce fac parte “Programul naţional de donatori”, adică din pepiniera de organe anatomice în care ajung să funcţioneze pe parcursul scurtei lor vieţi. " (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (29 august – 4 septembrie 2011)

-„Cateva filme fara sunet din arhiva personala a actorului Roddy McDowall au fost date publicitatii zilele trecute. Majoritatea filmate in vara anului 1965 la plaja sau in casele de vacanta ale actorilor.”, ne spune Moonlightblues. Le puteti urmari pe blogul ei. -Din nou, Cinefilul prezinta filme cu adevarat nemuritoare pe FilmeTari.com. De data aceasta, este vorba de Shame (1968), productia lui Ingmar Bergman: „Regizorul nu a fost foarte încântat de acest film. Chiar în cartea sa – Images: My Life in Film, el remarca faptul că scenariul pare neuniform. Bergman observa după ce revăzuse filmul la mai mult timp de la premieră că prima parte este slabă și că a doua parte este bună. “Prima parte este mult mai slabă decât îmi imaginam, iar cea de-a doua mult mai bună decât îmi aminteam”, nota Bergman în memoriile sale apărute la mijlocul anilor 90.” (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (22 – 28 august 2011)

-Pe Bicicleta Galbena, se continua integrala Stanley Kubrick, de data aceasta cu o recenzie mai scurta a filmului "Dr. Stangelove". Despre acesta, am scris si noi pe larg aici : "Cum poti mai bine sa discreditezi razboiul decat ironizarea si satirizarea lui in toate aspectele sale? Cine poate face mai usor haz de necaz decat comicul tipic, in persoana lui Peter Sellers? Si, in final, daca adaugi trei Peter Sellers care satirizeaza si un Kubrick care il dirijeaza, e posibil ca efectul dorit sa fie cel scontat?" -Cateva lucruri inedite despre seria de filme "Brigada Diverse" aflam pe blogul "Bucurestii Vechi si Noi": "Îndrăgite de milioane de români din țară și diasporă, filmele din seria Brigada Diversă (B.D. intră în acțiune, B.D. în alertă, B.D. la munte și la mare) de la a căror premieră se împlinesc 4 decenii, dincolo de ditribuția de marcă, reprezintă și astăzi un reper pentru cinematogafie. Deși au fost difuzate intens la televiziuni în ultimii ani 6 ani, despre poveștile din spatele aparatului de filmat s-a vorbit puțin. Regizorul Nicolae Mărgineanu, căruia îi datorăm imaginea acestor minunate producții, ne-a povestit ce-și amintește din acele vremuri." (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (15 – 21 august 2011)

-Pe blogul Bicicleta galbena, sunt inaugurate o serie de articole scrise de Ana Alfianu, despre filmele lui Stanley Kubrick. Primul dintre acestea, despre Lolita (1962): "niciuna dintre cele două ecranizări ale romanului lui nabokov, cea a lui kubrick din 1962 şi cea a lui adrian lyne din 1997, nu m-a mulţumit pe deplin. nu am regăsit în filme acel ceva specific cărţii, acel element anume care te face să te-nfiori de plăcere vinovată, de savoare şi de o foarte (foarte) vagă revoltă. oricât de fidel urmăreşte kubrick traseul romanului (având ca avantaj considerabil faptul ca nabokov semnează scenariul filmului), nu am simţit decât frânturi şi crâmpeie slabe din atmosfera tensionată şi plină de tremor a cărţii, din amestecul gustos şi cremos de contraste, de pofte carnale şi poezie, de senzualitate aparent perversă şi de tandră umilire, de perseverenţă, remuşcare, obsesie, angoasă, candoare, mediocritate şi multe multe alte ingrediente presărate de genialul nabokov de-a lungul cărţii." (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (8 – 14 august 2011)

-Despre Luis Bunuel-de la suprarealism la "farmecul discret al burgheziei", un articol foarte interesant pe Bucurestiivechisinoi.ro: "Dar Buñuel nu ar fi rămas decât în arhiva suprarealismului, ca un moment esenţial în transgresarea acestei estetici în domeniul cinematografic, dacă ar fi urmat numai această modalitate de exprimare – nici ea foarte unitară de altfel – din filmele de tinereţe, Vârsta de aur (1930) sau Pământ fără pâine (1932). Renumele de „cel mai crud regizor din lume” nu fusese defel o mândrie pentru cineastul spaniol care avea să triumfe în deceniile al şaselea şi al şaptelea. Primul său lung-metraj, Vârsta de aur (L’Âge d’or), care a intrigat forurile bisericești și a fost interzis după o campanie violentă a extremei drepte, nu abandonează zona iraționalului  și chiar a psihozei, în stilistică suprarealistă." (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (1 – 7 august 2011)

-Raluk.ro gazduieste un articol superb, care defineste filmele bune pe care le promovam si noi, despre "10 filme mute care au definit cinematografia occidentala", desi nu suntem de acord in totalitate cu consideratiile din introducere, mai sunt si alte persoane interesate de filmele mute (si noi, printre ei): "In era CGI-ului si a tehnologiei 3D, filmele mute nu mai reprezinta decat o curiozitate care ii mai preocupa pe studentii la regie sau multimedia. Si asta in cel mai bun caz. Totusi, aproape tot ce putea fi inventat in materie de montaj, trucuri de regie si storylines a fost inventat inainte de aparitia filmelor vorbite." Dintre ele, un film recenzat si la noi: Das Cabinet des Dr. Caligari. (mai mult…)

Prin blogosfera cinefila (25 – 31 iulie 2011)

-Marele Ecran ne prezinta un film din seria 1001 filme (pe care il vom recenza si noi candva, speram cat mai curand): Das Boot (1981). O recenzie frumoasa, pe larg si o concluzie binevenita: "Sase nominalizari la Oscar pentru un film RFG-ist, si faptul ca e al doilea cel mai scump film nemtesc de pana atunci (dupa Metropolis) ii servesc de recomandari pentru orice cinefil, de la amatorii de filme de razboi pana la cei ce gusta art cinema-ul." -Marele Ecran gazduieste si un interviu fluviu cu Gabriel Huian, un tanar actor roman care s-a distins in Marilena de la P7 si recentul Principii de viata: "Gabriel Huian e unul din tinerii care a dat bac-ul in infama editie 2011. Dar mai important trebuie sa fi fost examenul filmarilor pentru Principii de Viata (Constantin Popescu, 2011). De exemplu, momentul in care Vlad Ivanov i-a administrat "un tata de bataie". Gabi are 18 ani si a jucat deja in doua filme romanesti importante. In liceu facea teatru. Mai nou deseneaza. Am avut o lunga discutie pe messenger (sau ymterviu, termenul lui Iulian Comanescu) care s-a intins pana la o ora tarzie. Si am descoperit ca viitorul nu e chiar asa de negru." (mai mult…)