„Umbre în vie”, de Maximillian Potter
Editura Publica, Colecția Narator, Bucureşti, 2015
Traducere din engleză de Irina Cristescu
Moto: ”Oamenii cred că vinul nu este altceva decât struguri storși într-un pahar, dar eu am o cu totul altă părere. Strugurii s-au dus, nu mai există. Ce a rămas în urma lor este zeama, sufletul strugurilor, spiritul lor. Aceste suflete, aceste spirite, sunt ceea ce bem noi; spiritul lor se îngemănează astfel cu al nostru.” (pag. 307)
Se spune că podgoria de la Romanée-Conti, Burgundia, Franța, produce printre cele mai bune vinuri din lume. Cele mai rafinate. Dar sigur printre cele mai scumpe din lume, cel puțin așa aflăm din cartea de non-fiction scrisă de către Maximilian Potter, care are subtitlul ”Conspirația menită să distrugă cel mai rafinat vin din lume”. Cu un stil apropiat de cel al lui Truman Capote (pe care îl citeam în paralel), autorul american a încercat să intre în subsolurile unei afaceri care nu prea a răsuflat la public (pentru că era nevoie ca vinurile de la Romanée-Conti să-și continue povestea) și anume șantajul la care a fost supus proprietarul podgoriei franceze.
Este povestea celui care păstorește această podgorie, Monsieur de Villaine sau Grand Monsieur, cum i se mai spune, în semn de respect pentru pasiunea și munca depusă în ultimele decenii. Chiar dacă nu știm despre el decât din această cursă, acest om este extraordinar, este un prototip al proprietarului de vie de importanță națională, care investește aproape tot timpul său pentru pământul din care se va naște viitoarele sticle de vin, gustă din acesta, din frunzele de viță-de-vie, lucrează cot la cot cu muncitorii și se ocupă cu întreaga producție de vin. Totul trece prin mâinile sale și, deși anumite voci îl vor pensionat, el nu se lasă. De altfel, întreaga carte este o glorificare a acestei categorii de proprietari de vii, care nu au mecanizat întreaga producție, ci este suflet din sufletul lor:
”Fiecare viticultor din Burgundia are stilul său de a lucra – un amestec de știință și voodoo metafizic, inspirat de tradiție și credință deopotrivă, precum și de principiile viticulturii, firește. Atât de multe nuanțe! Până la urmă, nimeni nu înțelege mai bine o vie decât stăpânul său.” (pag. 20)
Prilejul de a povesti despre această frumoasă zonă a Franței a plecat de la o încercare de șantaj asupra lui Monsieur de Villaine și a viilor sale, prin care i se cerea o răscumpărare de 1 milion de euro, pentru a-i furniza datele cu privire la otrăvirea unei părți importante din Romanée-Conti. Astfel, la o anumită date, cel care a solicitat banii, însoțit de complicii săi, au săpat via pe anumite porțiuni și au introdus otravă în tulpina viei, precum și un fir electric, ceea ce însemna distrugerea completă a recoltei din 2010. De remarcat este că, în Burgundia, viile nu sunt păzite, nici măcar cele de marcă, care produc cel mai scump vin, întrucât toți producătorii se bazează pe bunul simț, pe civilitatea celor care vin să viziteze, să fotografieze și să plece mai departe.
Așadar, prin scrisori anonime, prin amenințări mai concrete sau mai voalate, atentatorul a solicitat o sumă destul de importantă și o echipă de anchetatori ai Poliției locale și centrale a fost pusă la treabă. Poate că ancheta nu a fost atât de pasionantă sau a fost plină de chițibușerii (așa pare, dacă privești de la distanță și cu mare atenție), ba a intrat de multe ori pe drumuri înfundate, dar este meritul lui Maximillian Potter că a transformat-o într-un adevărat roman polițist, urmărirea infractorilor, a acțiunilor acestora fiind foarte palpitantă, un accent important fiind pus pe implicațiile pe termen scurt și lung a infracțiunii asupra recoltei și calității vinului.
Am fost atât de entuziasmat de această carte, încât nu îmi dau seama nici acum care este partea cea mai importantă, pe ce ar trebui să pun accentul în această prezentare: pe de o parte, un roman polițist (dar non-fiction) de cea mai bună calitate, unde alibiurile, temele, scopurile și mesajele se amestecă într-un tot unitar, de remarcabilă calitate; pe de altă parte, este o carte de istorie a vinului, autorul trecând pasaje temporale pentru a ne povesti istoria Domeniului Romanée-Conti, istoria Burgundiei și a vinurilor franceze, a degustatului (ce artă!) și a pasiunii viticultorilor de tradiție, despre care am scris mai sus. Nu este lăsată la o parte nici povestea importului viei și vinului francez în Statele Unite, cu precădere în California, și producția de succes de acolo. Aflăm totul, descoperim lucruri noi, ne este apoi la îndemână să deschidem o sticlă de vin de calitate, chiar dacă foarte scump:
”Chiar dacă aceste prețuri pot părea astronomice, ele erau de fapt chiar foarte scăzute. Via Romanée-Conti este foarte mică – are doar 4,46 acri –, iar recolta este ținută scăzută, așa că vinul este extraordinar de rar. Mai mult, Domeniul controlează cu strictețe vânzările către distribuitori și clienți individuali, care achiziționează vinul prin precomenzi, mai înainte ca vinul să ajungă în sticle. De fapt, nu ai practic nicio șansă să găsești vreo sticlă de Romanée-Conti în magazinele de băuturi fine din orașul tău. Așa se face că prețul de pe dubioasa piață ”gri” și de la licitațiile desfășurate pe internet – cel mai probabil prețul de pornire – era de peste 10.000 de dolari.” (pag. 38)
Cartea aceasta nu este doar pentru pasionații de vin, ci pentru cei care apreciază un non-fiction bun (așa cum sunt mai toate din Colecția Narator a Editurii Publica), pentru cei care sunt admiratori ai stilului de viață francez, mai ales a celui provincial. Veți regăsi nu numai o fărâmă de vin de calitate, ci și o carte pasionantă, un adevărat policier în stil clasic, împletit cu multă-multă istorie.
