Revista presei culturale

Revista presei culturale (1 – 7 noiembrie 2013)

În această săptămână, am citit din revistele Observator cultural, România literară, Cultura, Suplimentul de cultură, 22. -”Observator cultural”, nr. 438(696)/24-30 octombrie 2013. Cel mai interesant număr al Observatorului cultural pe care l-am citit până acum are în centru o anchetă ce trebuie citită cu mare atenție: ”Scriitorii basarabeni și România culturală”. Iată ce scrie în preambulul acestei dezbateri: ”Observator cultural propune o dezbatere despre viața literară de dincolo de Prut, despre interacțiunea scriitorilor români din România și din Republica Moldova. Acest dosar pune în discuție câteva teme ale vieții literare din Basarabia, despre care scriitorilor basarabeni nu prea le place să vorbească, uneori din orgoliu, alteori de teama sterilității dezbaterilor. Dezbaterea aduce laolaltă opinii ale unor scriitori cât mai diferiți, din mai multe generații, dar și opinii ale editorilor români care au publicat de-a lungul timpului scriitori basarabeni, pentru a putea avea o imagine cât mai realistă și mai sugestivă a vieții literare actuale din Basarabia.” (mai mult…)

Revista presei culturale (25 – 31 octombrie 2013)

În această săptămână, am citit din revistele Dilemateca, România literară, Cultura, 22, Suplimentul de cultură. -In (din ceea ce am inteles de pe Facebookosfera) ultimul numar al suplimentului Dilemateca, ce initial era o revista lunara independenta, dar mai apoi a fost transformata intr-un supliment al revistei Dilema Veche, pentru ca acum sa aflam ca va disparea (nimic nou sub acest soare dogoritor al crizei decat hacuirea unui alt loc de intalnire al ideilor), regasim profilul unei PR-ite dragute, Andra Carbunaru, PR-ul Librariei Bastilia din Bucuresti de la care aflam ca „Munca de PR de librarie presupune organizarea de evenimente. Apoi, incheirea de parteneriate cu institutii de presa. Sa concepi afise pentru evenimentele din librarie. Dar sunt si alte munci mai putin creative, dar la fel de importante, cum ar fi sa te asiguri, inainte de lansarea de carte, ca functioneaza toate microfoanele. Libraria Bastilia organizeaza periodic evenimente si lansari de carte. Important e sa atragem cat mai multi cititori in librarie. Scopul imediat e s avina si sa urmareasca programele noastre. E o modalitate de a ne imprieteni cu oamenii si de a-i fideliza pe clienti. In afara de lansarile de carte, libraria organizeaza periodic evenimente pentru copii. Ele sunt foarte importante pentru ca placerea lecturii se exerseaza de cand esti mic.” (mai mult…)

Revista presei culturale (18 – 24 octombrie 2013)

În această săptămână, am citit din revistele România literară, Suplimentul de cultură, Observator cultural, 22. -”Suplimentul de cultură”, nr. 413/12-18 octombrie 2013. În ultimul număr al Suplimentului de cultură, mi-a atras atenția un dosar alcătuit de Dragoș Cojocaru asupra serialului în vogă acum 20 de ani, ”Dosarele X”. Mi-a readus aminte momentele în care iubeam să urmăresc filme la Tv, să văd seriale, vremuri demult apuse: ”Deși, inițial, a fost privit ca o bizarerie, el a devenit în scurtă vreme un adevărat fenomen mondial și un moment de referință în istoria televiziunii, construind fundațiile pe care s-au ridicat apoi majoritatea seriilor TV actuale. În plus, Dosarele X a stat pe micile ecrane vreme de nouă ani, a generat două lungmetraje și două serii derivate, Millenium și The Lone Gunmen, și, în general, a făcut toată planeta să vorbească despre el.” (mai mult…)

Revista presei culturale (11 – 17 octombrie 2013)

În această săptămână, am citit din revistele 22, Dilema Veche, Le Courrier international, Cultura, România literară, Suplimentul de cultură. -Daniel Cristea-Enache explica in ultimul numar al Revistei 22, 15-21 octombrie „Anticomunismul meu”, unul pro-democratic, normal, civic, un anticomunism cu-minte care, din perspectiva noastra, ar trebui sa fie al tuturor cetatenilor Romaniei (am o singura indoiala in legatura cu anticomunismul maidanezofil proferat de Daniel Cristea-Enache): „Diferența fundamentală între an­ticomunismul meu și an­ti­co­munismul altora este diferența dintre democrație și to­ta­li­ta­ris­mul de dreapta. Chiar și când mișcările de extremă dreapta nu ajung să conducă și să forjeze Statul, criteriile lor au aceeași culoare cu a Partidului unic, in­terzicând ori suspendând exercițiul de­mo­cratic. Din această perspectivă, nu văd o diferență de esență între Ion Antonescu și legionari, doar una de grad. Diferența de esență este între Ion Antonescu și Regele Mihai, chiar dacă pe al doilea îl putem ve­dea, în unele episoade oficiale imortalizate în fotografii, alături de Conducător.(...) (mai mult…)

Revista presei culturale (4 – 10 octombrie 2013)

În această săptămână, citim din revistele Observator cultural, România Literară, Actualitatea literară, Adevărul, Presseurop.eu. -”Observator cultural”, nr. 435(693)/3-9 octombrie 2013. Ovidiu Șimonca realizează un interviu care a născut deja discuții pe net, cu Matei Cazacu, unul dintre autorii cărții ”Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești” și unul dintre cei mai pregnanți contestatori ai teoriilor istorice ale lui Neagu Djuvara. Iată un fragment din acest interviu, care merită citit integral: ”Ceea ce m-a deranjat – şi o spun răspicat – este modul în care a tratat şi a desconsiderat istoriografia românească mai veche, începînd cu Hasdeu, Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu şi mulţi alţii, chiar dintre cei vii, pe care este evident că nu i-a citit, nu i-a înţeles. I-am avut profesori pe Aurelian Sacerdoţeanu, pe Constantin C. Giurescu, l-am cunoscut pe Petre P. Panaitescu, am cunoscut-o pe Maria Holban, care au scris lucruri fundamentale, de care Neagu Djuvara habar n-are. Pe de altă parte, din auzite, după notiţe, după discuţii cu diverse persoane, a însăilat un text. Această desconsiderare a vechii istoriografii a mers împreună cu desconsiderarea documentelor, a izvoarelor.” (mai mult…)

Revista presei culturale (27 septembrie – 3 octombrie 2013)

În această săptămână, citim din revistele Le Courrier International, Suplimentul de cultură, România Literară, Observator cultural. -Trecand prin Bucuresti nu m-am putut abtine sa nu-mi cumpar ultimul numar al revistei franceze Le Courrier International (nr. 1195 din 26 septembrie-2 octombrie 2013- din cate am inteles, firma care distribuie in Bucuresti presa internationala a refuzat, din calcule meschine, probabil, orice colaborare cu platforma www.filme-carti.ro), una dintre cele mai interesante si ieftine reviste de limba franceza care-si axeaza continutul editorial pe preluari ale unor articole aparute in diverse publicatii din intreaga lume. De aceea, revista ofera o imagine foarte complexa si echilibrata a lumii. Nu este vorba despre parerea francezilor despre x sau y subiect chiar daca, evident, exista o manipulare prin insasi alegerea articolelor scrise de ziaristii din strainatate, insa ea este minima. O pot afirma din prisma indelungatei mele pasiuni de a citi Le Courrier International (de mai bine de un deceniu). (mai mult…)

Revista presei culturale (20 – 26 septembrie 2013)

În această săptămână, citim din revistele România Literară, Suplimentul de cultură, Observator cultural, 22, Dilema Veche, Familia. -”România literară”, nr. 38/20 septembrie 2013. Daniel Cristea-Enache își anunță, în prisma ultimelor evenimente de la Radio România Cultural, renunțarea la colaborarea cu instituția susmenționată: ”Urmez exemplul Președintelui Uniunii Scriitorilor din România și vă îndemn s-o faceți și voi, pentru a nu gira cu numele propriu rușinea publică de la Radio România Cultural. În ce mă privește nu voi mai colabora cu Radio România Cultural până la demiterea dnei Oltea Șerban-Pârâu, directorul său abuziv și incompetent. Pe banii noștri.” (mai mult…)

Revista presei culturale (13 – 19 septembrie 2013)

În această săptămână, citim din revistele România Literară, Observator cultural, Memoria, Suplimentul de cultură. -”Observator cultural”, nr. 432(690)/12-18 septembrie 2013. Poate cele mai interesante pagini sunt cele despre vizitele lui Ismail Kadare în România, scrise chiar de către autorul albanez. Este vorba mai ales despre vizita din septembrie 2003, când acesta a fost invitat la un festival de literatură de la Constanța, pentru a primi un premiu, care, în final, nu i s-a mai decernat: „Seara, târziu, traducătorul meu fidel, Marius Dobrescu, îmi spune cu totul altceva. Nu e foarte lămurit, pentru că nici evenimentele nu sunt clare. S-ar putea să se petreacă ceva rușinos, crede el. În cele din urmă, aflu și eu ce e acel lucru ”rușinos”: șefii juriului, adică mai-marii Uniunii Scriitorilor, se pregătesc să-și încalce promisiunea pe care mi-au făcut-o. Pe scurt, Premiul ”Ovidiu” să-i fie acordat altcuiva.” (mai mult…)

Revista presei culturale (6 – 12 septembrie 2013)

În această săptămână, citim din revistele România Literară, Observator cultural, 22 si Dilema veche. -”România literară”, nr. 36/6 septembrie 2013. Cărțile pe care le găsim acum doar prin anticariate merită în continuare căutate, discutate și recenzate. Despre una dintre acestea, ”Convorbirile” lui Mihail Sebastian (cu Istrate Micescu, Tudor Arghezi, Radu D. Rosetti, Constantin Argetoianu, Constantin Stere, Liviu Rebreanu, Leny Caler) apărute în 2002 la Editura Universal Dalsi (iată o carte care merită reeditată), discută Gabriel Dimisianu în articolul ”Convorbiri actuale din 1935”: ”Mihail Sebastian se căuta și pe sine, desigur, discutând cu cei șapte. Se vede această căutare din întrebări, din felul în care le motivează și, până la urmă, din chiar alegerea partenerilor de dialog, deloc întâmplătoare. Ce miră e absența lui Camil Petrescu din această serie, contemporanul despre care aș spune că, literar și spiritual, Mihail Sebasian era cel mai aproape.” (mai mult…)

Revista presei culturale (30 august – 5 septembrie 2013)

În această săptămână, citim din revistele 22, Cultura, România Literară, Memoria, Observator Cultural. -In Revista 22 din 3-9 septembrie 2013, remarcam dosarul despre Siria, prefata de editorialul lui Andrei Cornea „Realism politic sau lasitate?” intrebare asupra careia merita sa zabovim putin: „Marile puteri democratice ar trebui totuși să vorbească deschis și într-un glas, recunoscând că sunt prea divi­zate pentru a opri un război civil de­zastruos, pentru a împiedica utili­za­rea armelor chimice, pentru a da un exemplu altor eventual interesați de ase­menea arme. Ar trebui să spună po­pulațiilor că, dacă totuși s-ar mo­biliza și s-ar solidariza cu victimele, indiferent dacă ONU e de acord sau nu, măcar ar putea opri repede asa­sinarea copiilor, femeilor, a civililor în general, dar că, fie nu vor, vân­zând arme uneia din părți, fie sunt prea slabe și dependente de o opinie publică egoistă. Ar trebui să recu­noască deschis că riscul proliferării uti­lizării armelor de distrugere în masă crește necontenit din cauza inac­țiunii. Ar trebui, în fine, spus opi­niei publice că o împărțire a puterii în Siria de felul celei din Liban nu e un obiectiv imposibil pe termen ceva mai lung, chiar dacă nu e ceva ideal, dar că pe moment trebuie oprit răz­boiul civil. (mai mult…)