Recenzii filme si carti

Recenzii despre filme si carti

Articolele publicate in categoria ‘Prin blogosfera literara’

Prin blogosfera literară (9 – 15 mai 2016)

Articol publicat de Jovi pe 16 Mai 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

Tibi-JudenstaatTiberiu Roth marcheaza in ‘Baabel’ aniversarea a 120 de ani de la publicarea ‘cartii care a facut istorie’ – ‘Statul evreiesc’ a lui Theodor Herzl, textul care sta la baza enuntarii principiilor sionismului: ‘Herzl a denunțat ”chestiunea evreiască ” subliniind faptul că ”suntem o națiune” și că  din Europa ”trebuie să fugim deși nu știm încotro,  dar nici nu știm cât mai putem sta”. Teribilă previziune cu 50 de ani înainte de a fi început Holocaustul. Răspunsul lui Herzl la adversitatea crescândă față de evrei în Europa, la fenomenul absurd al ”antisemitismului”, precum și soluția imaginată  de el pentru soluționarea ”chestiunii evreiești” se regăsesc în volumul pe care Herzl l-a considerat un pamflet, poate naiv, dar impresionant prin viziunea sa. A fost un proiect  Folosind terminologia cotidiană a zilelor noastre a fost  un Proiect de Țară . Proiectul, în forma sa primară este cât se poate de simplu. E singurul mijloc de a-l putea face înțeles pentru toată lumea. Să ni se dea în stăpânire o bucată de pământ în raport de legitimele noastre nevoi. De rest avem noi grije.’ Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (2 – 8 mai 2016)

Articol publicat de Dan pe 9 Mai 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)

Gabriel-Liiceanu__3-eseuri-despre-minciuna-despre-ura-despre-seductie__973-50-3962-2-785334241463Vladimir Tismaneanu scrie pe blogul sau despre ‘Totalitarismul ca organizare a urii: De ce contează Gabriel Liiceanu’: ‘Prin eseul său „Despre ură”, apărut la Humanitas în 2007, ne-a dăruit unul dintre cele mai frumoase și adevărate texte ale literaturii anti-totalitare. Izvorât dintr-o irepresibilă pasiune morală, inspirat deopotrivă de dezgustul în raport cu infinitul tupeu al lacheilor, dar și de o imensă dragoste pentru semenii săi, umiliți și insultați de profitorii timpurilor de tristețe și înjosire, Liiceanu trage un binevenit semnal de alarmă, opunându-se pe față ignominiei și infamiei. Ca unul care am scris admirativ despre „Jurnalul de la Păltiniș”, nu pot să nu observ continuitatea demersului metafizic și moral al gânditorului român. Paginile despre Marx și Lenin surprind exact modul în care certitudinile oraculare se convertesc în realități concentraționare. Este vorba de consecințele „urii din pornire” înzestrată cu acoperământ ideologic. La ceasul în care ni se comunică, cu dubios aplomb, că intelectualii ar face mai bine să nu se amestece în chestiunile publice, ori, dacă o fac, să fie atenți să nu cadă într-un mortal „partizanat”, Gabriel Liiceanu își asumă, deschis și transparent, poziția de intelectual democrat. În acest caz, o spun apăsat, nu este vorba de o „trădare” a intelectualilor ci, dimpotrivă, de onoarea lor.’ Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (25 aprilie – 1 mai 2016)

Articol publicat de Jovi pe 2 Mai 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

marea carte a inumanitatiiMarea istorie a inumanităţii. O istorie a ororilor în 100 de episoade este una dintre cărțile despre care s-a tot discutat în iarnă. Iată că despre ea scrie și Cristian Pătrășconiu pe LaPunkt.ro: Matthew White are un fel de grilă – ce trece, mult şi cu folos, dincolo de simpla statistică – cu care lucrează pentru fiecare dintre cazurile asupra cărora, pe cel puţin cîteva pagini, de opreşte în interiorul acestui demers multidisciplinar. Între elementele obligatorii care compun această (teribilă!) grilă se regăsesc: numărul de morţi dintr-un anume conflict; locul în clasamentul celor 100 de cele mai mari orori din istoria umanităţii; tipul de conflict care a dus la ororile inventariate în cadrul resepctivuluiu capitol; cine sînt actanţii respectivului conflict; în ce perioadă se derulează conflictul; locul (în sens geografic) unde se desfăşoară conflictul; principalele state participante la conflict; statele care au un rol secundar în intriga respectivului conflict; cine poartă de regulă cea mai mare vină pentru conflictul în discuţie. Şi, găselniţă extraordinată a autorului, „întrebarea fără răspuns pe care o pune toată lumea” cu privire la conflictul inventariat!” Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (18 – 24 aprilie 2016)

Articol publicat de Jovi pe 25 Aprilie 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)

Razboiul nu are chip de femeieCosti Piștea scrie despre cea mai recentă apariție a Svetlanei Aleksievici în traducere românească, ”Războiul nu are chip de femeie”: ”Cartea aceasta, abia scoasă din ţiplă de câteva ore, încă mai miroase a copac proaspăt tăiat şi e ca şi cum, apropiind nasul de paginile ei, simţi pădurea prin care trece un batalion de soldaţi înfometaţi şi plini de răni. Se aud paşi grei, sunete de arme lovindu-se de catarame şi câte unul mai afectat căzând cu tot cu harnaşament pentru câteva minute de pauză nerecomandată. E greu să te ridici după o pauză într-un asemenea marş, pentru că e un marş al învinşilor, doar că te ambiţionezi să o iei din nou la pas când vezi câte o femeie trecând obosită pe lângă tine, obosită, dar demnă, şi strigând cu glasul ei acordat la tonalitatea războiului: „Ostaşul Sungurova e spada dumneavoastră! Sunt gata să îndeplinesc orice misiune!” Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (11 – 17 aprilie 2016)

Articol publicat de Jovi pe 18 Aprilie 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)

Noapte de sarbatoareUrmează să citesc și eu ”Noapte de sărbătoare și alte povestiri”, de Cesare Pavese, o carte recomandată de Filme-cărți.ro, dar până atunci am citit recenzia lui Cristian Teodorescu de pe Catavencii.ro: ”Cum am zice azi, Pavese scria în povestirile lui despre Italia profundă, cea pentru care toate ziarele spun aceleași lucruri și care nu face politică fiindcă are altele pe cap. Dacă-i citești povestirile fără să știi nimic despre el, ți-ar fi foarte greu să te prinzi că Pavese era băgat pînă peste cap în politica de stînga și că lucra la ziarul comuniștilor italieni. La fel cum ți-ar fi foarte greu să bănuiești că era obsedat de sinucidere, ca soluție a dilemei sale existențiale. Personajele sale feminine sînt cele prin care Pavese dă de înțeles cîte ceva despre sine însuși. Ele se revoltă, ele se sinucid din dragoste și tot ele riscă la o adică totul, cu un curaj care bărbaților le lipsește. Femeile țin minte totul și tot ele încearcă să-i scoată pe bărbați din comodul lor provizorat.” Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (4 – 10 aprilie 2016)

Articol publicat de Jovi pe 11 Aprilie 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

Porumbelul-700x1077Am citit de curând și am scris despre ”Porumbelul” lui Patrick Süskind, o carte care mi-a mers la suflet tocmai pentru că m-am regăsit, alături de toți cei din jur, în ea. Despre carte a scris și Ana-Maria Anghelescu pe Societatesicultura.ro: ”Citind cartea lui Patrick Süskind am retrăit o stare similară cu sufocarea şi neputinţa provocate de lectura Procesului de Franz Kafka. Absurdul devine asurzitor în scurta poveste a lui Jonathan, iar angoasa e puternică şi m-a făcut să mă întreb constant dacă nu cumva porumbelul nu reprezintă creativitatea, imaginaţia, acel cum ar fi fost dacă…? ce încearcă să îl scoată şi pe Jonathan din cercul vicios al rutinei sale zilnice. Mizeria condiţiei umane, în aparenţa ei de predictibilitate şi puritate, devine un laitmotiv al acestei nuvele, care captează atenţia tocmai prin banalul situaţiilor şi pune sub lupă exact lipsa de spectaculozitate a rutinei.” Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (28 martie – 3 aprilie 2016)

Articol publicat de Jovi pe 4 Aprilie 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
image description

image description

Am fost și noi prezenți la lansarea de carte a lui Care Santos la București, dar până vom scrie recenzia la ”Pofta de ciocolată”, citim pe cele ale colegilor din blogosferă. Dana Jenaru scrie pe Bookaholic: „Poveștile se deapănă dinspre aproape înspre departe, din anii noștri înspre viața din Franța lui Ludovic al XV-lea și a doamnei de Pompadour. Autoarea reface drumul ciocolatei, plimbându-și cititorii prin secole, până în anii în care ciocolata era un privilegiu și un motiv de spionaj și de rivalitate între englezi și francezi, fiind mai importantă decât traficul de arme. Această istorie a ciocolatei este și o istorie a gusturilor, a ritualurilor servirii ciocolatei, a organizării breslelor ciocolatierilor, a probele trecute de barbați pentru a fi admiși în aceste bresle, femeile neavând dreptul.” Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (21 – 27 martie 2016)

Articol publicat de Dan pe 28 Martie 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

King_Ferdinand_of_RomaniaStelian Tanase marcheaza pe blogul sau aniversarea a 97 de ani de la proclamarea unirii Basarabiei la Romania si cu acest prilej evoca figura regelui Ferdinand: ‘Credinţa în victorie a regelui Ferdinand şi lealitatea sa faţă de poporul român în cele mai grele clipe ale istoriei sale de pînă atunci au fost un reazem puternic în realizarea Marii Uniri din 1918. Anii războiului, înfrîngerile, refugiul, clipele de grea cumpănă cînd eram părăsiţi de toţi au cimentat legătura dintre popor şi monarhie, dintre popor şi cuplul regal, Ferdinand şi Maria. În acei ani mai multe mari monarhii s-au prăbuşit. În Rusia, Germania, Austro-Ungaria, Turcia. În România fenomenul a fost invers: o consolidare a simţămîntului dinastic.’ Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (14 – 20 martie 2016)

Articol publicat de Jovi pe 21 Martie 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)

men-without-women-9781476770178_hrBărbați fără femei? Men Without Women? Este o carte de povestiri a lui Ernest Hemingway, despre care scrie Andriana Gionea pe PostModern.ro: ”Povestirile adunate în volumul Men Without Women au fost o revelaţie în anii în care Hemingway îşi dorea să fie luat în serios, iar contemporanii săi nu era încă obişnuiţi cu scriitorii ce au renunţat la obsesiile calofile şi la operele de mari dimensiuni în favoarea unor proze scurte inspirate din viaţa oamenilor deloc excepţionali (în sensul clasic), dar trecuţi prin episoadele dramatice ale unei existenţe ieşite din comun. Cele paisprezece proze scurte din acest volum aveau să-i ofere lui Hemingway reputaţia de maestru al vieţilor tumultuoase concentrate în câteva pagini. Simplitatea şi capacitatea de a surprinde o întreagă biografie într-o felie de viaţă amintesc de începuturile fotoreportajelor despre cotidianul oamenilor obişnuiţi de la periferiile marilor oraşe europene sau americane din prima jumătate a secolului trecut. Vivacitatea, melancolia, sentimentalismul descoperit în spatele unei aparenţe aprige şi acel amestec între deznădejde, masculinitatea aspră şi reflexiile unei lumini nostalgice pe chipurile unor bărbaţi reduşi la zbaterile musculare pentru supravieţuire, dar care îşi deschid sufletul în replicile seci ale unui romantism auster din ultimele fraze ale unei povestiri, îţi lasă impresia că ai în faţă nişte texte ce însoţesc imaginile surprinse de Robert Capa sau de Bresson, când a nimerit pe străzile New-York-ului.” Citeste continuarea »

Prin blogosfera literară (7 – 13 martie 2016)

Articol publicat de Jovi pe 14 Martie 2016
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)

otrava iubiriiSunt singurul care nu l-a citit pe Eric-Emmanuel Schmitt? Cine știe? Dar să citim ce scriu colegii noștri despre acesta și cartea ”Otrava iubirii”. De data aceasta, Adriana Gionea de la PostModern.ro: ”Otrava iubirii scoate la suprafaţă, înca o dată, binefacerile îndrăgostirii, dar şi confuziile iscate de revelaţiile afective ce transformă vieţile protagonistelor într-un roller coaster ce le dă existenţa peste cap din cauza reacţiilor ce ard mocnit până să devina greu de controlat şi de exprimat. Viaţa fiecăreia devine un parc de distracţii unde se trece pe neaşteptate de la standul cu brioşe la maşinăriile dătătoare de senzaţii tari, la limita dintre plăcerea eliberată odată cu adrenalina şi teama. Explorând o lume feminină în perpetuă schimbare, Eric-Emmanuel Schmitt evită să redea agresivitatea directă, fizică, livrată în ritualul hărţuirii celui diferit, a celui ce nu se poate sau nu vrea să facă parte din grupul celor populari, aşa cum se întâmplă în romanul Omul de ianuarie, al lui David Mitchell. Protagonistele din Otrava iubirii au parte, în schimb, de toxicitatea propriilor emoţii şi acţiuni autodistructive raportate la dificultatea de a se accepta şi de a rezista unei frustrări legate de iluziile amoroase neconfirmate de realitate, dar mai ales, de toxicitatea unui joc psihologic regizat de una dintre ele, scăpat apoi de sub control.” Citeste continuarea »









Booking.com

FOTOVIVA - Fotografie de nunta si portret

Fotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premiumFotografie de nunta premium
Fotografie de nunta premium