Prin blogosfera literara

Prin blogosfera literara (30 mai – 5 iunie 2011)

Editia PDF a revistei Timpul este accesibila la http://www.timpul.ro/. In numarul din luna mai gasim cateva articole interesante. L-am retinut in mod special pe cel din pagina 5 unde Adrian Nita se ocupa de docu-drama pe care TVR Cultural o dedica de cateva saptamani personalitatii lui Nae Ionescu si a scriitorilor si intelectualilor romani pe care acesta i-a influentat in epoca. 'Ca sa nu mai lungim discutia, ne vom alatura distinsului Neagu Djuvara, ce sublinia (in episodul 5) un aspect fundamental cu privire la Nae Ionescu: faptul ca un om a marcat o epoca nu `nseamna nicidecum ca acel om are valoare in absolut. Cu alte cuvinte, faptul ca Nae Ionescu i-a fermecat pe auditori, ca i-a ajutat si publice, ca a luat masa cu ei etc. nu inseamna automat ca modelul practicat si promovat de el are o valoare absoluta.' Dilema Veche si-a informat zilnic cititorii site-ului sau Web despre spectacolele Festivalului International de Teatru de la Sibiu (FITS). De exemplu pe 1 iunie care era ziua a cincea a festivalului au aparut relatari despre spectacolul papusarilor italieni de la Teatrino Giullare cu 'Sfîrşit de partidă' de Samuel Beckett  si despre spectacolul de balet 'Pe repede inainte' (Fast-forward) al coreografilor israelieni Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak: 'Al doilea spectacol al coregrafilor Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak, realizat în colaborare cu Robbie Barnett de la Pilobolus Dance Company, m-a scos din minţi de plăcere. 'Pe repede înainte' schimbă estetica explozivă din Perla cu una minimalistă. Personaje excentrice evoluează într-o succesiune de vise frînte, absurde şi comice. ... Visele tragicomice ale lui Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak mustesc de umor suprarealist. Oare ce visează copilul cuplului Pinto - Pollak? Aş vrea să fiu visul lui.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (23 – 29 mai 2011)

In 'Dilema Veche' Matei Martin se ocupa de festivalul de la Cannes al carui palmares a fost anuntat acum o saptamana.  Inevitabil in centrul atentiei se afla nu numai filmele si premiile ci si scandalul anului declansat de declaratiile teribiliste ale regizorului Lars von Trier: ‘N-a fost tocmai un an bun la Cannes, dar a fost, cu siguranţă, o ediţie interesantă - scriu ziarele franceze. Cel mai important festival de film european s-a încheiat duminica trecută iar criticii, ocupaţi pînă mai ieri cu dimensiunea cotidiană, evenimenţială, trag acum linia şi fac bilanţul. Ce a fost bine? În primul rînd, filmele, apoi atmosfera şi scandalul stîrnit de Lars von Trier. Ce n-a ieşit? Palmaresul (prea ecumenic, prea împăciuitor), direcţia americană a premiilor (în Franţa e aproape un delict), absenţa angajamentului social şi politic al artiştilor, altădată foarte vizibil; şi acelaşi scandal cu Lars von Trier în chip de erou principal. Anul şi scandalul e deja aproape o deviză pe Croazetă. Dar, de data asta, a fost prea de tot. Marele regizor danez a spus, în timpul conferinţei de presă de după proiecţia celui mai recent film al său, Melancholia, că-l simpatizează pe Hitler, explicînd - nici mai mult, nici mai puţin - că îl înţelege. Comentariile erau un răspuns la nişte întrebări cu privire la originile sale germane, pe care le-a descoperit în 1989, după moartea mamei sale. Ele veneau însă în continuarea unor afirmaţii recente dintr-o revistă daneză cu privire la "gustul său pentru estetica nazistă".Declaraţia a picat prost pentru toată lumea şi presa internaţională a preluat imediat – cu inevitabilele trunchieri - ştirea că Lars von Trier e nazist. S-a interpretat mult şi s-a scurtat enorm, dar, una peste alta, a zis-o şi singur. Speriaţi de posibilele urmări ale declaraţiei lui von Trier, organizatorii festivalului au reacţionat declarîndu-l persona non grata.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (16 – 22 mai 2011)

Gasim cateva recomandari de lectura interesante pe bookblog.ro. Marinela Gheorghe scrie despre 'Cartea Mironei' de Cella Serghi: 'De multe ori mă întreb ce dă sens şi unicitate unui roman: firul narativ în sine sau personajul? În cazul de faţă, fără doar şi poate, personajul feminin este elementul – cheie. Mirona îti rămâne clar conturată în minte, chiar şi la ceva timp după ce ai citit romanul. Personalitatea ei puternică şi modul în care vede şi relatează totul oferă o perspectivă aparte, care ar fi arătat altfel prezentată de un personaj mai “slab”.' Mihaela Butnaru se refera la eseul lui Sigmund Freud 'Disconfort in cultura': 'E interesant de urmărit aplicarea teoriei psihanalitice în domeniul social, deși a citi astfel solicită cunoștințe anterioare legate de conceptele invocate. De la teoria pulsiunilor pînă la narcisism, de la atribuțiile Supraeului pînă la alinările religiei – toate contribuie la un eseu pasional și spiritual. Comparativ cu articolele științifice de azi, poate părea naiv, însă are profunzime și îndrăzneală. Partea și mai interesantă este că, după mai mult de 80 de ani, Disconfort în cultură poate șoca și determina reacții puternice. Are încă prea multă luciditate pentru un secol al iluziilor.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (9 – 15 mai 2011)

Polemica declansata de Nicolae Breban inlegatura cu colaborarile scriitorilor cu Securitatea este subiectul principal al celui mai recent numar din Observatorul Cultural. O relatare la zi a stadiului polemicii poate fi citita in articolul 'Laşităţi? Neonestitate? Tribunal?' semnat de Oviciu Simonca. Am citit in acelasi numar sub semnatura lui Andrei Muraru o recenzie a cartii lui Deborah Lipstadt 'The Eichmann Trial': 'Deborah Lipstadt a realizat o reevaluare analitică a procesului şi a consecinţelor sale. O lucrare de sinteză care punctează cele mai importante momente ale judecării fostului colonel. La cinci decenii de la capturarea lui Eichmann, Lipstadt priveşte retrospectiv, avînd capacitatea instinctivă de a evidenţia tonajul polemic şi memoria convulsivă a subiectului. Poate pentru că ea însăşi are experienţa sălii de judecată. L-a înfruntat într-o curte britanică, la începutul anilor 2000, pe David Irving, un pseudoistoric negaţionist. Cazul de la Londra, descris drept "history on trial", a reaprins dezbaterea despre istorie şi justiţie, dar şi despre normele etice şi deontologice ale istoricului. Factualitatea Holocaustului nu poate fi decisă, schimbată sau transformată de un tribunal. La Londra, Irving a fost devoalat, în schimb, drept un falsificator al trecutului.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (2 – 8 mai 2011)

Pe blogul editurii Nemira, Ionut dedica un articol unui aspect de regula mai putin discutat in cronicile si prezentarile de carte, dar care are de multe ori o influenta importanta in selectia cartilor pe care le cumparam sau imprumutam de la biblioteci si mai ales in placerea lecturii - copertile. Mai exact Ionut se refera la copertile cunoscutului ilustrator de carti de science fiction Jim Burns, si in special la coperta pentru 'Urzeala Tronurilor'. 'Lucrările sale impresionează, înainte de toate, prin viziunea suprarealistă asupra viitorului şi prin tehnica extrem de bine stăpânită de a surprinde pământul, cerul, armurile  într-o manieră atât de plastică, încât aproape că simţi în ilustraţiile sale atingerea metalică a cromului. Cumva, poate că exact la asta s-a gândit şi scriitorul Harry Harris când a spus despre Burns: "În răceala metalului său veţi simţi aceeaşi textură seducătoare ca în moliciunea pielii unei femei. E un artist SF de prima mână". Magda Carneci publica in ultimul numar al Romaniei Literare accesibil pe Internet un interesant eseu intitulat 'Manifest pentru Fondane': 'De cîte ori recitesc textele poetice sau despre poezie ale lui Benjamin Fondane, nu ca o specialistă sau o exegetă a operei sale bogate şi uimitoare, ci ca poet şi cititor, îmi pun mereu aceeaşi întrebare: de unde vine impresia puternică persistentă, convingerea ireductibilă a unei conivenţe spirituale profunde şi a unei coincidenţe interioare tulburătoare?' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (25 aprilie – 1 mai 2011)

Pe Filosofi@lasi am gasit un articol al carui titlu ne-a atras imediat atentia - Ce ziar obișnuia să citească Adam cînd Eva mergea la cumpărături? Raspunsul - filozofic, desigur poate fi citit la Filosofi@lasi. Disparitia prematura a lui Alex Leo Serban a fost mentionata pe larg in paginile presei culturale scrise si pe Internet. In Dilema Veche, publicatie la care ALS a contribuit vreme de vreo 15 ani Alex Gorzo scrie in rubrica 'Dilematograf': 'Reacţia mea la vestea morţii lui Alex. Leo Şerban a fost o nevoie de a pune imediat mîna pe cartea lui, De ce vedem filme (Polirom, 2006), şi de a-i reciti eseurile despre Vertigo şi despre Persona, despre Anul trecut la Marienbad şi despre Godard  - contribuţii solide şi originale la iluminarea acelor vîrfuri ale modernismului cinematografic, aventuri intelectuale extatice, la mare altitudine, de care nici un alt critic de cinema din România n-ar mai fi fost capabil.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (17 – 24 aprilie 2011)

Pe bookblog.ro, Raisa Stoleriu comenteaza 'Cabalistul din Praga' – cea mai recenta carte a lui Marek Halter - autor despre care am scris si eu aici - tradusa in romaneste. Nu am citit inca aceasta carte, dar aprecierile ei nu ma surprind: 'Plusuri: un roman uşor de citit, fluiditate; Minusuri: un stil oarecum simplist, fără aprofundarea temelor sale; Recomandări: celor interesaţi de personaje mitologice/fantastice, pasionaţi de romanele gen Frankenstein.' Colega care semneaza Rontziki si tine blogul Evantaiul memoriei a vizitat si ea ca si mine in sfarsitul de saptamana precedent evenimentul numit BookLand care a avut loc in Mall-ul AFI Cotroceni. Impresiile ei adunate sub sugestivul titlu 'Book Land?! Chaos Land...' sunt foarte asemanatoare cu ale mele. (mai mult…)

Prin blogosfera literara (11 – 16 aprilie 2011)

'Ziarul de Iasi' decerneaza in fiecare an premii pentru cel mai bun roman al anului precedent si pentru cel mai bun debut iesean. In aceasta saptamana au fost anuntate premiile anului 2010: ‘Romanul "Noapte buna, copii!", scris de catre Radu Pavel Gheo, a fost ales cistigator al premiului oferit de "Ziarul de Iasi" in urma a trei selectii riguroase. El a concurat, in faza finala cu volumele "Ana Maria si ingerii", de Radu Aldulescu, "Ambasadorul invizibil", de Nichita Danilov, "Camionul bulgar", de  Dumitru Tepeneag si "Amor intellectualis", de Ion Vianu....Premiul care poarta numele scriitorului si ziaristului Aurel Leon, fost director onorific al "Ziarului de Iasi", va fi inminat lui Briscan Zara, pentru volumul "Dezmat in unu". "Romanul de debut al lui Briscan Zara are o evidenta tenta autobiografica, fiind scris «la orizontala», ca o rememorare, din perspectiva adultului care le-a experimentat pe toate, a unei vieti agitate, niciodata normala.' Amatorii de istorie comparata a religiilor si de Kabbala pot citi in sectiunea Dilematica din 'Dilema Veche' un interviu cu Moshe Idel, unul dinre marii specialisti in acest domeniu: 'Preocuparea mea majoră, în prezent, o constituie însă hasidismul şi fondatorul acestuia, Baal Şem Tov, despre care cred că s-a născut în Bucovina sau în Moldova, şi nu în Polonia, cum se crede. Am scris deja nişte lucruri preliminare, în care arăt că toată povestea cu originea sa poloneză e o mitologie, neexistînd nici o dovadă în acest sens.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (4 – 10 aprilie 2011)

In 'Academia Catavencu' Simona Tache isi exprima sub titlul 'Einstein si libertatea de exprimare' parerea despre comentatorii (unii dintre ei) de pe bloguri si Web site-uri: 'Să presupunem că Einstein ar fi trăit în zilele noastre şi că, în calitate de deţinător al premiului Nobel, ar fi fost invitat să scrie, săptămânal, un editorial într-un ziar. Cum ar fi arătat comentariile din subsolul textelor lui? - "Mamă când î-ţi văd freza aia de maimuţă electrocutată, îmi vine sămi bat copii, să mor io. Lasă-ne băi nene că n-eai obosit, ce nu înţelegi?" In 'Dilema Veche' Iulian Dondorici relateaza despre Targul de Carte din Leipzig: 'Orice ar face, Tîrgul de Carte din Leipzig stă în umbra Frankfurt-ului, care găzduieşte toamnă de toamnă cel mai important tîrg de carte din lume şi bate la fiecare ediţie noi recorduri – nu numai în ceea ce priveşte numărul vizitatorilor sau al editurilor participante, dar şi, de pildă, al licenţelor vîndute, chiar şi în vremuri de criză. În aceste condiţii, Leipzig-ul s-a profilat în anii din urmă din ce în ce mai puternic pe prezentarea literaturilor est-europene, tendinţă încununată anul acesta de prezenţa Serbiei ca invitată de onoare....Selecţia volumelor pare să fi avut loc în primul rînd pe criterii tematice, prozatorii şi poeţii sîrbi (dar nu numai) publicaţi în traducere iau ca punct de reflecţie războiul din anii '90 sau conflictele interetnice cu care se confruntă această regiune. De altfel, o bună parte din programul dedicat Europei de Est s-a legat de probleme actuale inclusiv în spaţiul german, cum ar fi discuţia - purtată aproape obsesiv şi cu accente clare de populism – despre fenomenul integrării imigranţilor sau despre recentele alunecări spre extrema dreapta din multe ţări europene. Mai mult decît oricînd, literatura a lăsat aici impresia că aduce, dacă nu răspunsuri, măcar perspective şi nuanţe fundamental noi referitoare la aceste probleme. Scriitorii români prezenţi la Leipzig au fost: Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Adina Rosetti şi Răzvan Rădulescu.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (28 martie – 3 aprilie 2011)

Ca de obicei rubrica permanenta 'Din vieaţa unui extremist de centru...' a lui Radu Cosasu din Dilema Veche prilejuieste o intalnire cu un spirit tanar, nelinistit si incitant. De data aceasta subiectul este dialogul purtat cu cateva saptamani in urma de Adam Michnik in timpul vizitei sale despre care am mai relatat aici cu Gabriel Liiceanu: - 'Pentru că nu pot fi idilico-angelic ascultîndu-l, cred că e o datorie de obiectivitate să consemnez ideile cu care Adam Michnik contrazice corectitudinile noastre politice, de dreapta şi de stînga, conformismele şi comodităţile noastre, numite concis de Andrei Pleşu "experienţa românească".' Filiala din Tel Aviv a Institutului Cultural Roman anunta pentru saptamana urmatoare doua activitati care se anunta interesante pentru iubitorii de teatru sub genericul 'Teatrul românesc azi. O săptămână de studiu şi experiment la Universitatea din Tel Aviv. 3-8 aprilie 2011'. (mai mult…)