Prin blogosfera literara

Prin blogosfera literara (27 iunie – 3 iulie 2011)

Intre comentarii si discutii aprinse legate de ultimele declaratii politice si aniversari, Dilema Veche alege ca tema a saptamanii personalitatea lui Emil Cioran, la 100 de ani de la nastere, prefatata de Luiza Vasiliu: '100 de ani de Cioran. Vor fi şi 200, şi 300, timp în care E.M. va avea grijă să ne întreţină insomniile, să ne neliniştească speranţa şi să ne ascută lucidităţile. 100 de ani, şi încă sîntem în plină dezbatere, Cioran e un „caz“ pe care ne străduim să-l lămurim cu cîteva artificii morale bine plasate. 100 de ani: în Franţa, Cioran e subiect de bac; la noi, are parte de-o colecţie de Opere complete în curs de completare. Tot e ceva. 100 de ani de Cioran sînt, pînă la urmă, un bun prilej de relecturi şi reevaluări personale. Acesta este şi motivul pentru care ţineţi acum în mînă (sau citiţi pe Internet) un dosar Dilema veche despre Cioran. Am vrut să vedem cam în ce punct mai sîntem în relaţia noastră cu filozoful, où nous en sommes, vorba francezului, dincolo de entuziasmul cioranofililor. Era, pur şi simplu, timpul. ' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (20 – 26 iunie 2011)

Blogul 'Spectator' al Ilenei Lucaciu include o relatare de la editia a 9-a a Festivalului Comediei Romanesti desfasurata in cursul lunii iunie: 'Se derulează în întreaga țară o sumedenie de festivaluri, dar puține au o personalitate bine definită precum acest “festCo”. În urmă cu nouă ani, managerul destoinic al Teatrului de Comedie, George Mihăiță, a inițiat acest festival cu scopul de a acorda un sprijin dramaturgiei noastre pe segmentul – COMEDIEI. O inițiativă excelentă pentru publicul care preferă comediile, iar repertoriile teatrelor îi oferă permanent doar diverse piese străine bulevardiere, când realitatea noastră abundă în situații ce ar putea inspira pe dramaturgii mioritici pentru satire acide. Problema este că nu prea au apărut nume noi în dramaturgia noastră, și teatrele se întorc tot la Caragiale, e drept … contemporanul nostru autentic de un secol, sau la Eugene Ionesco. În ciuda crizei financiare, cu bani puțini, doar 48.000 de euro, Teatrul de Comedie a prezentat cea de a IX-a ediție a proiectului său generos în intenția de a sprijini comedia autohtonă. Ca de obicei, cu efortul unui secretariat literar devotat rostului său, programul “festCO” a fost bogat în manifestări. Centrul Vechi al Capitalei s-a animat, atât prin improvizațiile din fața Teatrului de Comedie, inspirat realizate de numeroși tineri, cât și printr-o serie de reprezentații OFF propuse de grupuri de teatru independente sau de absolvenți ai universităților de teatru (UNATC ori Universitatea Hyperion). N-au lipsit nici lansările de carte și dezbaterile. În fața teatrului, ingenios decorată, seară de seară s-a adunat un numeros public pentru a viziona spectacolele selectate pentru concurs pe care le vom comenta în ordinea programării.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (13 – 19 iunie 2011)

TopUB - revista on-line a Universitatii din Bucuresti publica o stire despre participarea sudentilor universitatii la un proiect arheologic in Israel: 'Pentru al doilea an consecutiv, o echipă de studenţi de la secţia de Studii iudaice a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti participă la cercetările în domeniul arheologiei biblice desfăşurate în Israel, în perioada 19 iunie-15 iulie 2011. Cercetările fac parte din Kinneret Regional Project (KRP 2011), un proiect sprijinit de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv....Studenţii Universităţii din Bucureşti vor participa la săpăturile arheologice de la Tel Kinrot, de la Marea Galileei, precum şi la "Field School" - un curs de iniţiere/aprofundare în arheologie, pentru a dobândi cunoştinţe de bază despre artefacte relevante, forma şi funcţiunile lor, sisteme de clasificare, diverse metode de excavaţii şi prospectare.' La moartea scriitorului spanion Jorge Semprun, Vladimir Tismaneanu scrie despre el pe blogul sau: 'Jorge Semprun a fost unul din marii scriitori care au demontat ceea ce Andre Malraux a numit iluzia lirica, aventura stangii revolutionare in veacul al XX-lea si dezamagirile care i-au marcat pe atatia dintre cei care au crezut in “Dumnezeul tenebrelor”, deci in religia politica a comunismului.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (6 – 12 iunie 2011)

Web site-ul filialei Institutului Cultural Roman din Paris prezinta cateva dintre activitatile interesante pe care aceasta le organizeaza in aceste saptamani in capitala Frantei. Piesa de teatru 'Sacha, Guillaume et moi' de si cu : Eugen Jebeleanu, Yann Verburgh si Aure Rodenbour este reprezentata de patru ori pe saptamana intre 29.05 si 6.07 la teatrul 'La Manufacture des Abbesses': 'Trei protagonisti, trei versiuni ale unei povesti in trei in care arta, sexul si dragostea isi disputa primul loc'. Joi 16.06 in sala bizantina a palatului Behague care gazduieste sediul ICR va avea loc spectacolul 'Taranii de la Dunare': 'Textul burlesc al scriitorului roman Marin Sorescu este punctul de plecare al acestui spectacol : o cronica muzicala si teatrala a vietii taranului roman, interpretata de ansamblul Musica`Vestys.' La galeria 'Rue de l’Exposition' este prezentata intre 31.05 and 31.08 expozitia « Le platz des Roms » - reportaj in imagini de Gabriela Lupu - expozitie selectionata in prestigiosul festival international de foto-jurnalism «Visa pour l’Image» de la Perpignan, la sectiunea Visa Off. (mai mult…)

Prin blogosfera literara (30 mai – 5 iunie 2011)

Editia PDF a revistei Timpul este accesibila la http://www.timpul.ro/. In numarul din luna mai gasim cateva articole interesante. L-am retinut in mod special pe cel din pagina 5 unde Adrian Nita se ocupa de docu-drama pe care TVR Cultural o dedica de cateva saptamani personalitatii lui Nae Ionescu si a scriitorilor si intelectualilor romani pe care acesta i-a influentat in epoca. 'Ca sa nu mai lungim discutia, ne vom alatura distinsului Neagu Djuvara, ce sublinia (in episodul 5) un aspect fundamental cu privire la Nae Ionescu: faptul ca un om a marcat o epoca nu `nseamna nicidecum ca acel om are valoare in absolut. Cu alte cuvinte, faptul ca Nae Ionescu i-a fermecat pe auditori, ca i-a ajutat si publice, ca a luat masa cu ei etc. nu inseamna automat ca modelul practicat si promovat de el are o valoare absoluta.' Dilema Veche si-a informat zilnic cititorii site-ului sau Web despre spectacolele Festivalului International de Teatru de la Sibiu (FITS). De exemplu pe 1 iunie care era ziua a cincea a festivalului au aparut relatari despre spectacolul papusarilor italieni de la Teatrino Giullare cu 'Sfîrşit de partidă' de Samuel Beckett  si despre spectacolul de balet 'Pe repede inainte' (Fast-forward) al coreografilor israelieni Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak: 'Al doilea spectacol al coregrafilor Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak, realizat în colaborare cu Robbie Barnett de la Pilobolus Dance Company, m-a scos din minţi de plăcere. 'Pe repede înainte' schimbă estetica explozivă din Perla cu una minimalistă. Personaje excentrice evoluează într-o succesiune de vise frînte, absurde şi comice. ... Visele tragicomice ale lui Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak mustesc de umor suprarealist. Oare ce visează copilul cuplului Pinto - Pollak? Aş vrea să fiu visul lui.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (23 – 29 mai 2011)

In 'Dilema Veche' Matei Martin se ocupa de festivalul de la Cannes al carui palmares a fost anuntat acum o saptamana.  Inevitabil in centrul atentiei se afla nu numai filmele si premiile ci si scandalul anului declansat de declaratiile teribiliste ale regizorului Lars von Trier: ‘N-a fost tocmai un an bun la Cannes, dar a fost, cu siguranţă, o ediţie interesantă - scriu ziarele franceze. Cel mai important festival de film european s-a încheiat duminica trecută iar criticii, ocupaţi pînă mai ieri cu dimensiunea cotidiană, evenimenţială, trag acum linia şi fac bilanţul. Ce a fost bine? În primul rînd, filmele, apoi atmosfera şi scandalul stîrnit de Lars von Trier. Ce n-a ieşit? Palmaresul (prea ecumenic, prea împăciuitor), direcţia americană a premiilor (în Franţa e aproape un delict), absenţa angajamentului social şi politic al artiştilor, altădată foarte vizibil; şi acelaşi scandal cu Lars von Trier în chip de erou principal. Anul şi scandalul e deja aproape o deviză pe Croazetă. Dar, de data asta, a fost prea de tot. Marele regizor danez a spus, în timpul conferinţei de presă de după proiecţia celui mai recent film al său, Melancholia, că-l simpatizează pe Hitler, explicînd - nici mai mult, nici mai puţin - că îl înţelege. Comentariile erau un răspuns la nişte întrebări cu privire la originile sale germane, pe care le-a descoperit în 1989, după moartea mamei sale. Ele veneau însă în continuarea unor afirmaţii recente dintr-o revistă daneză cu privire la "gustul său pentru estetica nazistă".Declaraţia a picat prost pentru toată lumea şi presa internaţională a preluat imediat – cu inevitabilele trunchieri - ştirea că Lars von Trier e nazist. S-a interpretat mult şi s-a scurtat enorm, dar, una peste alta, a zis-o şi singur. Speriaţi de posibilele urmări ale declaraţiei lui von Trier, organizatorii festivalului au reacţionat declarîndu-l persona non grata.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (16 – 22 mai 2011)

Gasim cateva recomandari de lectura interesante pe bookblog.ro. Marinela Gheorghe scrie despre 'Cartea Mironei' de Cella Serghi: 'De multe ori mă întreb ce dă sens şi unicitate unui roman: firul narativ în sine sau personajul? În cazul de faţă, fără doar şi poate, personajul feminin este elementul – cheie. Mirona îti rămâne clar conturată în minte, chiar şi la ceva timp după ce ai citit romanul. Personalitatea ei puternică şi modul în care vede şi relatează totul oferă o perspectivă aparte, care ar fi arătat altfel prezentată de un personaj mai “slab”.' Mihaela Butnaru se refera la eseul lui Sigmund Freud 'Disconfort in cultura': 'E interesant de urmărit aplicarea teoriei psihanalitice în domeniul social, deși a citi astfel solicită cunoștințe anterioare legate de conceptele invocate. De la teoria pulsiunilor pînă la narcisism, de la atribuțiile Supraeului pînă la alinările religiei – toate contribuie la un eseu pasional și spiritual. Comparativ cu articolele științifice de azi, poate părea naiv, însă are profunzime și îndrăzneală. Partea și mai interesantă este că, după mai mult de 80 de ani, Disconfort în cultură poate șoca și determina reacții puternice. Are încă prea multă luciditate pentru un secol al iluziilor.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (9 – 15 mai 2011)

Polemica declansata de Nicolae Breban inlegatura cu colaborarile scriitorilor cu Securitatea este subiectul principal al celui mai recent numar din Observatorul Cultural. O relatare la zi a stadiului polemicii poate fi citita in articolul 'Laşităţi? Neonestitate? Tribunal?' semnat de Oviciu Simonca. Am citit in acelasi numar sub semnatura lui Andrei Muraru o recenzie a cartii lui Deborah Lipstadt 'The Eichmann Trial': 'Deborah Lipstadt a realizat o reevaluare analitică a procesului şi a consecinţelor sale. O lucrare de sinteză care punctează cele mai importante momente ale judecării fostului colonel. La cinci decenii de la capturarea lui Eichmann, Lipstadt priveşte retrospectiv, avînd capacitatea instinctivă de a evidenţia tonajul polemic şi memoria convulsivă a subiectului. Poate pentru că ea însăşi are experienţa sălii de judecată. L-a înfruntat într-o curte britanică, la începutul anilor 2000, pe David Irving, un pseudoistoric negaţionist. Cazul de la Londra, descris drept "history on trial", a reaprins dezbaterea despre istorie şi justiţie, dar şi despre normele etice şi deontologice ale istoricului. Factualitatea Holocaustului nu poate fi decisă, schimbată sau transformată de un tribunal. La Londra, Irving a fost devoalat, în schimb, drept un falsificator al trecutului.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (2 – 8 mai 2011)

Pe blogul editurii Nemira, Ionut dedica un articol unui aspect de regula mai putin discutat in cronicile si prezentarile de carte, dar care are de multe ori o influenta importanta in selectia cartilor pe care le cumparam sau imprumutam de la biblioteci si mai ales in placerea lecturii - copertile. Mai exact Ionut se refera la copertile cunoscutului ilustrator de carti de science fiction Jim Burns, si in special la coperta pentru 'Urzeala Tronurilor'. 'Lucrările sale impresionează, înainte de toate, prin viziunea suprarealistă asupra viitorului şi prin tehnica extrem de bine stăpânită de a surprinde pământul, cerul, armurile  într-o manieră atât de plastică, încât aproape că simţi în ilustraţiile sale atingerea metalică a cromului. Cumva, poate că exact la asta s-a gândit şi scriitorul Harry Harris când a spus despre Burns: "În răceala metalului său veţi simţi aceeaşi textură seducătoare ca în moliciunea pielii unei femei. E un artist SF de prima mână". Magda Carneci publica in ultimul numar al Romaniei Literare accesibil pe Internet un interesant eseu intitulat 'Manifest pentru Fondane': 'De cîte ori recitesc textele poetice sau despre poezie ale lui Benjamin Fondane, nu ca o specialistă sau o exegetă a operei sale bogate şi uimitoare, ci ca poet şi cititor, îmi pun mereu aceeaşi întrebare: de unde vine impresia puternică persistentă, convingerea ireductibilă a unei conivenţe spirituale profunde şi a unei coincidenţe interioare tulburătoare?' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (25 aprilie – 1 mai 2011)

Pe Filosofi@lasi am gasit un articol al carui titlu ne-a atras imediat atentia - Ce ziar obișnuia să citească Adam cînd Eva mergea la cumpărături? Raspunsul - filozofic, desigur poate fi citit la Filosofi@lasi. Disparitia prematura a lui Alex Leo Serban a fost mentionata pe larg in paginile presei culturale scrise si pe Internet. In Dilema Veche, publicatie la care ALS a contribuit vreme de vreo 15 ani Alex Gorzo scrie in rubrica 'Dilematograf': 'Reacţia mea la vestea morţii lui Alex. Leo Şerban a fost o nevoie de a pune imediat mîna pe cartea lui, De ce vedem filme (Polirom, 2006), şi de a-i reciti eseurile despre Vertigo şi despre Persona, despre Anul trecut la Marienbad şi despre Godard  - contribuţii solide şi originale la iluminarea acelor vîrfuri ale modernismului cinematografic, aventuri intelectuale extatice, la mare altitudine, de care nici un alt critic de cinema din România n-ar mai fi fost capabil.' (mai mult…)