Prin blogosfera literara

Prin blogosfera literara (25 – 31 iulie 2011)

In numarul din aceasta saptamana al 'Dilemei Vechi' in cadrul rubricii 'Mapamondul de buzunar' a lui Matei Martin este semnalata o recenta actiune a Hertei Muller - cererea adresata cancelarului german, doamna Merkel de a crea un Muzeu al Exilului: 'Cultivarea memoriei e o misiune asumată cu sinceritate şi pragmatism în Germania: războaiele, comunismul şi mai ales fascismul, experienţa totalitară, represiunea, viaţa cotidiană în comunism, poveştile cu spioni şi turnători – toate aceste episoade din istoria ultimului secol sînt studiate în şcoli, centre de cercetare şi, nu în ultimul rînd, în muzee şi locuri memoriale. La Berlin, istoria recentă e aproape contemporană: urmele vechiului zid care despărţea oraşul şi lumea sînt vizibile la tot pasul, casele evreilor deportaţi sînt marcate cu plăcuţe memoriale, fiecare loc în care s-a întîmplat ceva semnificativ pentru istoria mare sau mică e însemnat. E şi firesc să se întîmple asta într-o ţară care a trecut prin două dictaturi. Exilul face parte tot din această istorie – însă el nu este studiat cum se cuvine, crede Herta Müller. Scriitoarea i-a solicitat recent cancelarului Angela Merkel să încuviinţeze deschiderea unui Muzeu al Exilului.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (18 – 24 iulie 2011)

De pe 'Timis On Line' am primit in aceasta saptamana relatari de la evenimentele festivalului de jazz de la Garana, pe care l-am anuntat aici cu doua saptamani in urma. Relatarea entuziasta a concertului lui Avishai Cohen de joi seara ne-a atras atentia: 'Artistul care colindă lumea cu doi companioni tineri şi strălucitori, pianistul Ombri Mor şi percuţionistul Amir Bresler, promovându-şi cel mai recent album, "Seven Seas", a pierdut el însuşi numărul biss-urilor pe care le-a oferit publicului aflat într-o frenetic tranşă în faţa scenei din ranch-ul muzical de la Wolfsberg. "Nu mai plecăm niciodată de-aici", a glumit Avishai, captiv în tornado emoţiilor stârnită de muzica sa, continuând să cânte până spre miezul nopţii de joi.' Blogosfera literara a marcat trecerea in nefiinta a marelui poet care a fost Mircea Ivanescu. Cuvinte de despartire si poeme alese au fost publicate intre altii in Bookiseala si Realitatea (sub semnatura lui Dorin Tudoran). (mai mult…)

Prin blogosfera literara (11 – 17 iulie 2011)

De pe Web site-ul Timis-on-line aflam despre ultimele pregatiri pentru Festivalul Gărâna Jazz care va avea loc pe 21-22 iulie.: 'Florian "Moşu' " Lungu va fi pentru a cincisprezecea oară prezentatorul Festivalului Gărâna Jazz, eveniment care atrage anual zeci de mii de melomontaniarzi pe muntele Semenic. Ediţia 2011 a evenimentului organizat de Fundaţia Jazz Banat aduce, între 21 şi 22 iulie, în ranchul muzical Wolfsberg, muzicieni din prima ligă a jazz-ului mondial, din SUA, Japonia, Norvegia, Elvetia, Suedia, Anglia, Franţa, Israel, Germania, Polonia şi România. Cei care au visat ani buni să-i audă cântând pe Hiromi Uehara sau Avishai Cohen îşi vor vedea idolii pe scenă şi dorinţele împlinite. "În grupurile ce vor concerta se regăsesc nume foarte importante ale scenei mondiale, cum ar fi Anthony Jackson, Simon Philips, Lezsek Moszder, Jon Hassel, Eivind Aarset şi mulţi alţii. Această ediţie va prilejui şi reveniri multaşteptate ale unor mari artişti români precum Liviu Butoi, Toni Kuhn, Luiza Zan, Horea Crişovan, Marius Mihalache şi Mario Florescu", subliniază Marius Giura, directorul Festivalului.' Remarc in special prezenta lui Avishay Cohen, poate unul dintre cei mai mari basisti de jazz din lume in acest moment, care a fost descoperit si lansat in anii 90 de Chick Corea si a facut parte multi ani din formatia sa, dupa care si-a dezvoltat o spectaculoasa cariera independenta. (mai mult…)

Prin blogosfera literara (4 – 10 iulie 2011)

Expozitia dedicata artistilor avangardisti evrei din Romania deschisa la Muzeul Evreiesc din Amsterdam sub titlul "Van dada tot surrealisme" a fost semnalata in mai multe publicatii europeene intre care prestigiosul ziar Le Monde. Este mentionat in articol expunerea unor lucrari ale unor artisti cunoscuti din perioada interbelica cum au fost Marcel Iancu, Maxy, Victor Brauner, Jules Perahim. Postul de radio Europa Libera si-a incetat activitatea pentru Romania, dar Web site-ul sau contine deseori informatii interesante si mai ales exceptionale piese de arhiva care documenteaza istoria Romaniei in a doua jumatate a secolului trecut si lupta curajoasa a intelectualilor si a tuturor celor care au indraznit sa-si ridice glasul impotriva dictaturii. Iata facute publice acum textul si inregistrarea unui dialog de acum 20 de ani pe teme politice si culturale intre Monica Lovinescu si Matei Calinescu. Iata aprecierea pe care Matei Calinescu o facea situatiei din Romania in 1991: 'Mie mi se pare că intelectualii români şi tineretul, cei mai buni, cei mai creatori, 4-5 la sută din populaţia României, trec printr-o dramă extraordinară şi îţi spun sincer că mie mi se rupe inima când mă gândesc la ei. Pentru că ei trăiesc într-o ţară, în care s-a prăbuşit un regim, s-a prăbuşit o ideologie. Dar cei care au susţinut acel regim au rămas şi ei încearcă pe toate căile să-şi menţină puterea şi sunt gata să ucidă speranţa şi să creeze acestei generaţii extraordinare, extrem de talentate, o situaţie fără speranţă, o situaţie care pe mine mă întristează foarte tare, pentru că eu cred în potenţialul creator al României. Toate astea pe un fond de polarizare naţionalistă, care nu promite nimic bun.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (27 iunie – 3 iulie 2011)

Intre comentarii si discutii aprinse legate de ultimele declaratii politice si aniversari, Dilema Veche alege ca tema a saptamanii personalitatea lui Emil Cioran, la 100 de ani de la nastere, prefatata de Luiza Vasiliu: '100 de ani de Cioran. Vor fi şi 200, şi 300, timp în care E.M. va avea grijă să ne întreţină insomniile, să ne neliniştească speranţa şi să ne ascută lucidităţile. 100 de ani, şi încă sîntem în plină dezbatere, Cioran e un „caz“ pe care ne străduim să-l lămurim cu cîteva artificii morale bine plasate. 100 de ani: în Franţa, Cioran e subiect de bac; la noi, are parte de-o colecţie de Opere complete în curs de completare. Tot e ceva. 100 de ani de Cioran sînt, pînă la urmă, un bun prilej de relecturi şi reevaluări personale. Acesta este şi motivul pentru care ţineţi acum în mînă (sau citiţi pe Internet) un dosar Dilema veche despre Cioran. Am vrut să vedem cam în ce punct mai sîntem în relaţia noastră cu filozoful, où nous en sommes, vorba francezului, dincolo de entuziasmul cioranofililor. Era, pur şi simplu, timpul. ' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (20 – 26 iunie 2011)

Blogul 'Spectator' al Ilenei Lucaciu include o relatare de la editia a 9-a a Festivalului Comediei Romanesti desfasurata in cursul lunii iunie: 'Se derulează în întreaga țară o sumedenie de festivaluri, dar puține au o personalitate bine definită precum acest “festCo”. În urmă cu nouă ani, managerul destoinic al Teatrului de Comedie, George Mihăiță, a inițiat acest festival cu scopul de a acorda un sprijin dramaturgiei noastre pe segmentul – COMEDIEI. O inițiativă excelentă pentru publicul care preferă comediile, iar repertoriile teatrelor îi oferă permanent doar diverse piese străine bulevardiere, când realitatea noastră abundă în situații ce ar putea inspira pe dramaturgii mioritici pentru satire acide. Problema este că nu prea au apărut nume noi în dramaturgia noastră, și teatrele se întorc tot la Caragiale, e drept … contemporanul nostru autentic de un secol, sau la Eugene Ionesco. În ciuda crizei financiare, cu bani puțini, doar 48.000 de euro, Teatrul de Comedie a prezentat cea de a IX-a ediție a proiectului său generos în intenția de a sprijini comedia autohtonă. Ca de obicei, cu efortul unui secretariat literar devotat rostului său, programul “festCO” a fost bogat în manifestări. Centrul Vechi al Capitalei s-a animat, atât prin improvizațiile din fața Teatrului de Comedie, inspirat realizate de numeroși tineri, cât și printr-o serie de reprezentații OFF propuse de grupuri de teatru independente sau de absolvenți ai universităților de teatru (UNATC ori Universitatea Hyperion). N-au lipsit nici lansările de carte și dezbaterile. În fața teatrului, ingenios decorată, seară de seară s-a adunat un numeros public pentru a viziona spectacolele selectate pentru concurs pe care le vom comenta în ordinea programării.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (13 – 19 iunie 2011)

TopUB - revista on-line a Universitatii din Bucuresti publica o stire despre participarea sudentilor universitatii la un proiect arheologic in Israel: 'Pentru al doilea an consecutiv, o echipă de studenţi de la secţia de Studii iudaice a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti participă la cercetările în domeniul arheologiei biblice desfăşurate în Israel, în perioada 19 iunie-15 iulie 2011. Cercetările fac parte din Kinneret Regional Project (KRP 2011), un proiect sprijinit de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv....Studenţii Universităţii din Bucureşti vor participa la săpăturile arheologice de la Tel Kinrot, de la Marea Galileei, precum şi la "Field School" - un curs de iniţiere/aprofundare în arheologie, pentru a dobândi cunoştinţe de bază despre artefacte relevante, forma şi funcţiunile lor, sisteme de clasificare, diverse metode de excavaţii şi prospectare.' La moartea scriitorului spanion Jorge Semprun, Vladimir Tismaneanu scrie despre el pe blogul sau: 'Jorge Semprun a fost unul din marii scriitori care au demontat ceea ce Andre Malraux a numit iluzia lirica, aventura stangii revolutionare in veacul al XX-lea si dezamagirile care i-au marcat pe atatia dintre cei care au crezut in “Dumnezeul tenebrelor”, deci in religia politica a comunismului.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (6 – 12 iunie 2011)

Web site-ul filialei Institutului Cultural Roman din Paris prezinta cateva dintre activitatile interesante pe care aceasta le organizeaza in aceste saptamani in capitala Frantei. Piesa de teatru 'Sacha, Guillaume et moi' de si cu : Eugen Jebeleanu, Yann Verburgh si Aure Rodenbour este reprezentata de patru ori pe saptamana intre 29.05 si 6.07 la teatrul 'La Manufacture des Abbesses': 'Trei protagonisti, trei versiuni ale unei povesti in trei in care arta, sexul si dragostea isi disputa primul loc'. Joi 16.06 in sala bizantina a palatului Behague care gazduieste sediul ICR va avea loc spectacolul 'Taranii de la Dunare': 'Textul burlesc al scriitorului roman Marin Sorescu este punctul de plecare al acestui spectacol : o cronica muzicala si teatrala a vietii taranului roman, interpretata de ansamblul Musica`Vestys.' La galeria 'Rue de l’Exposition' este prezentata intre 31.05 and 31.08 expozitia « Le platz des Roms » - reportaj in imagini de Gabriela Lupu - expozitie selectionata in prestigiosul festival international de foto-jurnalism «Visa pour l’Image» de la Perpignan, la sectiunea Visa Off. (mai mult…)

Prin blogosfera literara (30 mai – 5 iunie 2011)

Editia PDF a revistei Timpul este accesibila la http://www.timpul.ro/. In numarul din luna mai gasim cateva articole interesante. L-am retinut in mod special pe cel din pagina 5 unde Adrian Nita se ocupa de docu-drama pe care TVR Cultural o dedica de cateva saptamani personalitatii lui Nae Ionescu si a scriitorilor si intelectualilor romani pe care acesta i-a influentat in epoca. 'Ca sa nu mai lungim discutia, ne vom alatura distinsului Neagu Djuvara, ce sublinia (in episodul 5) un aspect fundamental cu privire la Nae Ionescu: faptul ca un om a marcat o epoca nu `nseamna nicidecum ca acel om are valoare in absolut. Cu alte cuvinte, faptul ca Nae Ionescu i-a fermecat pe auditori, ca i-a ajutat si publice, ca a luat masa cu ei etc. nu inseamna automat ca modelul practicat si promovat de el are o valoare absoluta.' Dilema Veche si-a informat zilnic cititorii site-ului sau Web despre spectacolele Festivalului International de Teatru de la Sibiu (FITS). De exemplu pe 1 iunie care era ziua a cincea a festivalului au aparut relatari despre spectacolul papusarilor italieni de la Teatrino Giullare cu 'Sfîrşit de partidă' de Samuel Beckett  si despre spectacolul de balet 'Pe repede inainte' (Fast-forward) al coreografilor israelieni Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak: 'Al doilea spectacol al coregrafilor Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak, realizat în colaborare cu Robbie Barnett de la Pilobolus Dance Company, m-a scos din minţi de plăcere. 'Pe repede înainte' schimbă estetica explozivă din Perla cu una minimalistă. Personaje excentrice evoluează într-o succesiune de vise frînte, absurde şi comice. ... Visele tragicomice ale lui Inbal Pinto şi Ashvalom Pollak mustesc de umor suprarealist. Oare ce visează copilul cuplului Pinto - Pollak? Aş vrea să fiu visul lui.' (mai mult…)

Prin blogosfera literara (23 – 29 mai 2011)

In 'Dilema Veche' Matei Martin se ocupa de festivalul de la Cannes al carui palmares a fost anuntat acum o saptamana.  Inevitabil in centrul atentiei se afla nu numai filmele si premiile ci si scandalul anului declansat de declaratiile teribiliste ale regizorului Lars von Trier: ‘N-a fost tocmai un an bun la Cannes, dar a fost, cu siguranţă, o ediţie interesantă - scriu ziarele franceze. Cel mai important festival de film european s-a încheiat duminica trecută iar criticii, ocupaţi pînă mai ieri cu dimensiunea cotidiană, evenimenţială, trag acum linia şi fac bilanţul. Ce a fost bine? În primul rînd, filmele, apoi atmosfera şi scandalul stîrnit de Lars von Trier. Ce n-a ieşit? Palmaresul (prea ecumenic, prea împăciuitor), direcţia americană a premiilor (în Franţa e aproape un delict), absenţa angajamentului social şi politic al artiştilor, altădată foarte vizibil; şi acelaşi scandal cu Lars von Trier în chip de erou principal. Anul şi scandalul e deja aproape o deviză pe Croazetă. Dar, de data asta, a fost prea de tot. Marele regizor danez a spus, în timpul conferinţei de presă de după proiecţia celui mai recent film al său, Melancholia, că-l simpatizează pe Hitler, explicînd - nici mai mult, nici mai puţin - că îl înţelege. Comentariile erau un răspuns la nişte întrebări cu privire la originile sale germane, pe care le-a descoperit în 1989, după moartea mamei sale. Ele veneau însă în continuarea unor afirmaţii recente dintr-o revistă daneză cu privire la "gustul său pentru estetica nazistă".Declaraţia a picat prost pentru toată lumea şi presa internaţională a preluat imediat – cu inevitabilele trunchieri - ştirea că Lars von Trier e nazist. S-a interpretat mult şi s-a scurtat enorm, dar, una peste alta, a zis-o şi singur. Speriaţi de posibilele urmări ale declaraţiei lui von Trier, organizatorii festivalului au reacţionat declarîndu-l persona non grata.' (mai mult…)