Prin blogosfera literara

Prin blogosfera literară (7 – 13 septembrie 2015)

Mi-a plăcut întotdeauna Nick Cave (incluzând aici mai ales felul lui de a cânta și de a compune), de aceea am urmărit cu atenție și aparițiile sale editoriale. Despre una dintre acestea, apărută și în traducere românească, ”Moartea lui Bunny Munro”, scrie Ruxandra pe SemneBune.ro: ”Cartea are influențe din Bukowski, Welsh și în general cam tot ceea ce cuprinde categoria aia de indivizi ratați care au obsesii, probleme cu somnul și cu definiția fericirii. Îmi place cum scrie Cave și mi se pare o idee extrem de bună compoziția firului narativ: soția lui Munro se sinucide, atingând limitele depresiei, iar el își crește copilul singur, Bunny Jr. Copilul este construit, psihologic vorbind, să imite tot ceea ce face tatăl său, care este un model și cel ”mai bun tată din lume”. Îngrozit de ideea că fiul i-ar putea călca pe urme, Bunny senior face bagajele, își ia copilul și începe o nouă viață, departe de spectrul morții soției. În ciuda eforturilor titanice pe care Bunny le face să câștige bani ca să-l întrețină pe puști (vinde cosmetice din ușă în ușă), este conștient că ceva este defect în mecanismele lui, că nu poate funcționa altfel și că singura lui scăpare sunt femeile și drogurile.” (mai mult…)

Prin blogosfera literară (31 august – 6 septembrie 2015)

O pagina din istoria Clujului legata in mod neasteptat si de istoria familiei mele este descrisa in articolul lui Andrei Zador de la Baabel: 'Vilmos Farkasházi Fischer (n. în 1838) era un foarte bun specialist în domeniul picturii pe porțelan. După anul 1867 s-a mutat la Cluj, și a deschis o filială a Manufacturii Herend. Primea semifabricate brute (după o primă ardere) de la Herend , la Cluj se executa pictura și se ardeau a doua oară , după care se finisau. Manufactura a funcționat o vreme în podul Palatului Rhédey din Piața Libertății. Cu timpul, Vilmos Farkasházi Fischer a devenit o personalitate marcantă a industriașilor din Cluj. A reprezentat industria și manufactura din Ardeal la marea Expoziție Milenară de la Budapesta din anul 1896, unde produsele cu marca Herend au avut un mare succes. În anul 1881 Vilmos Farkasházi Fischer a fost ales primul președinte al Comunității Evreiești Statu Quo Ante din Cluj, care s-a desprins din Comunitatea Ortodoxă. Peste trei ani aceasta a devenit Comunitatea Evreilor de Rit Occidental (neolog) din Cluj. Acestă comunitate a fost formată mai ales din intelectualitate și mica burghezie cu vederi democratice, având unele tendințe reformiste.' (mai mult…)

Prin blogosfera literară (24 – 30 august 2015)

La Bookfest 2015, a apărut o nouă traducere din Ismail Kadare, de data aceasta la Editura Univers. E vorba despre ”Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek” și despre acest roman vorbește Constantin Piștea pe blogul său: ”În „Viaţa, jocul şi moartea lui Lul Mazrek”, Kadare pune un regim politic dur faţă în faţă cu nevoia de libertate a unor oameni simpli. Lul şi Vjollca nu sunt intelectuali, cum sunt aproape convins că i-ar fi construit un scriitor român (desigur, pentru a-şi îmbrăca toate consideraţiile personale despre lume şi viaţă), ci oameni obişnuiţi – ea, stagiară la bancă, el, candidat respins la şcoala de actorie, pe care stagiul militar îl scoate din ceaţa profesională. Romanul are acea doză de umor cu care e bine să priveşti chestiunile serioase, ca să nu devină chinuitoare, dar şi procentul corect de dramă care te face conştient de faptul că viaţa nu poate fi trăită chiar oricum.” (mai mult…)

Prin blogosfera literară (17 – 23 august 2015)

Mihaela Buruiană scrie pe blogul sau, Carti si calatorii, despre ”Jurnalul portughez” al lui Mircea Eliade (care mie mi-a scăpat până acum): ”Revenind la volumul de față, pentru mine a fost o surpriză: nu mă așteptam să descopăr în el un om atât de conștient de propriul geniu, chiar dacă se mărturisea modest față de alții; un om religios, când eu îl credeam (numai) mistic; un scriitor cu mintea plină de idei și de mai multe cărți gândite în paralel, dar atât de lipsit de simț practic, pentru a le și scrie efectiv; un român atât de afectat de istoria neamului său, care-și recunoaște naționalismul ca inspirat de capul legionarilor și care (profetic?) vede în protectoratul rusesc un motiv de înapoiere gravă a românilor.” (mai mult…)

Prin blogosfera literară (10 – 16 august 2015)

Laszlo Alexandru a publicat in aceasta saptamana pe blogul sau ultimele trei episoade din serialul dedicat jurnalisticii politice a lui Mihail Sebastian. Contributia larg argumentata si exemplificata cu ample citate formeaza o imagine diferita de stereotipul unui Sebastian cazut sub vraja dreptei nae-ionesciene. Citez din aprecierile finale si propun citirea atenta a intregului ciclu: 'Acestea sînt principalele opinii despre politica internă românească, exprimate de Mihail Sebastian în Cuvîntul. După cum se constată, ele acoperă o gamă largă de aprecieri. Autorul înţelege să militeze, cu instrumentele jurnalistice, polemice, de multe ori sarcastice, pe care le are la dispoziţie, în favoarea democraţiei autentice. Este dezamăgit de precaritatea ideologică a politicienilor din vremea lui şi de aranjamentele lor personale. Gazetarul combate, în rîndul activiştilor de partid, migraţia politică, ipocrizia, amnezia tendenţioasă, sterilitatea de acţiune şi, cu sporită vehemenţă, corupţia. Printr-o mare libertate de exprimare, folosind argumente precise şi exemple notorii, dar fără a insulta sau a jigni persoanele vizate, scriitorul îi trage la răspundere pe demnitari pentru politicile lor neinspirate, inconsecvente, nedemocrate. Plecînd de la realitatea cotidiană, el conceptualizează diferite situaţii, formulează judecăţi de principiu şi trage semnale de alarmă, referitoare la şubrezirea vieţii publice. O menţiune suplimentară trebuie adusă poziţiei sale neutre, neaservite politic, în concertul dezbaterilor furtunoase. Mihail Sebastian este intelectualul independent care, prin activitatea civică intensă, îşi pune inteligenţa şi iscusinţa profesională în slujba comunităţii.' (mai mult…)

Prin blogosfera literară (3 – 9 august 2015)

Iulia Verbancu a citit romanul 'Zgomotul lucrurilor în cădere' de Juan Gabriel Vasquez aparut la Polirom si scrie despre el pe blogul Carturesti: 'Frica de a ieși din casă. De a muri de moartea altuia. De a te afla în momentul nepotrivit în locul nepotrivit. De a-i vedea pentru ultima dată pe cei dragi. De a-ți trăi viața acolo unde totul a luat-o razna – dintr-o dată și fără vreun anunț prealabil. Frica profundă și constantă cu care înveți să supraviețuiești. Zgomotul lucrurilor în cădere* ilustrează acest sentiment, născut în Columbia în perioada cartelului drogurilor – al lui Pablo Escobar. Este timpul unui război disproporționat, aproape personal, în care un singur om a hotărât ce magistrat, politician sau om incomod trebuie să moară, când și cum. Un moment al regulilor încălcate unilateral, în care numărul victimelor colaterale nu a avut nicio importanță și care a marcat nu doar societatea, în ansamblu, ci și viețile indivizilor săi, luate separat.' (mai mult…)

Prin blogosfera literară (29 iunie – 5 iulie 2015)

Valentin Tismaneanu mentioneaza pe blogul sau dialogul - pe care l-am urmarit si eu - pe care l-a avut cu Catalin Stefanescu in emisiunea 'Garantat 100%' de la TVR: 'Se poate dialoga cu nostalgicii, sa spunem, ai Cenaclului “Flacara”? Poate am fost prea sever cand am vorbit despre spalarea creierului prin spectacolele paunesciene, dar nu vad cum un om onest poate ignora functiile acestui tip de circ politic cu vestminte poetice si muzicale. Cum putem ignora marile manipulari ale propagandei comuniste? Pledez pentru decriptarea mecanismelor de legitimare a dictaturii. Cenaclul “Flacara” traia prin atmosfera de ritual cultic. Paunescu a semanat cu un Evtusenko, dar a facut pactul cu sistemul, s-a lasat utilizat, cu aparenta sa non-conformista, pentru a servi scopurile tiraniei. Este, asadar, important sa exploram metamorfozele tiranofiliei in secolul XX. Urcusul lui Paunescu a fost enorm, la fel si degringolada sa. Sigur, periodizarea unor asemenea itinerarii, dar nu prin ignorarea rinocerizarii unor intelectuali influenti.' (mai mult…)

Prin blogosfera literară (22 – 28 iunie 2015)

Ruxandra de la SemneBune scrie despre romanul 'Viata financiara a poetilor' semnat de Jess Walter si a carui traducere a aparut la Polirom: 'Orice roman de succes poate trata subiecte facile, așa cum orice roman de duzină poate dezvolta filosofii căzute din sfere înalte. Deși pare clișeic să mai vorbim despre droguri în literatură, Viața financiară a poeților, de Jess Walter, este una dintre acele cărți care nu se-nvârte după clișee, chiar dacă aparent poate fi încă o carte despre ,,drogălăi”.' (mai mult…)

Prin blogosfera literară (15 – 21 iunie 2015)

Iulia Verbancu ne recomanda la blogul Carturesti cartea lui Robin Hobb 'Misiunea Bufonului', a patra carte tradusă în română din saga 'Tărâmul Străbunilor': 'Când recomanzi o carte dintr-o serie deja în desfășurare, e mai greu să-i convingi pe cei care aud de ea pentru prima dată. Cumva, nu te aștepți să funcționeze argumentul: “Nu o rata, e de-abia a șaptea dintr-o serie de 14 și vor mai apărea și altele”. Personajele și-au construit o parte din viață, au trăit aventuri, iar poveștile decurg unele din altele. Cu toate astea, chiar ar fi păcat să ratați lumea lui Robin Hobb. Mulți autori importanți consideră că ea a ridicat ștacheta în literatura fantasy. Cărțile sale sunt tablouri în care peisajul ți se dezvăluie de la nivelul individului, personajele sunt vii – bine conturate chiar și atunci când nu sunt principale. Hobb știe să creeze o intimitate între cititor și personaj, intrigile sale sunt puternice dar – în același timp – ritmurile poveștii alternează precum în viața reală, oferind momente de tihnă și introspecție.' (mai mult…)

Prin blogosfera literară (8 – 14 iunie 2015)

[caption id="attachment_46506" align="alignleft" width="300"] Cătălin Mihuleac[/caption] Mihaela Buruiana ii ia un interviu pentru 'Carti si calatorii' lui Catalin Mihuleac, despre a carui carte de exceptie 'America de peste pogrom' am scris si eu, si pe care l-am intervievat si noi pentru filme-carti: 'C.C.: Știu, din alte declarații, că munca la America de peste pogrom a fost istovitoare. În cât timp ne putem aștepta la un proiect nou? Poate câteva cuvinte despre el, dacă există deja? C.M. Scriu acum nuvele, toate cu miez evreiesc. Sunt savuroase, sunt dureroase, sunt terminatoare. Pe opt dintre ele le-am terminat deja. Volumul se va numi „Ultima ţigară a lui Fondane”, după titlul uneia dintre povestiri. Printre personaje, îi vom regăsi pe Benjamin Fondane, Marilyn Monroe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adolf Eichmann, Emil Cioran, Dr. Mengele, Stalin… Dar şi pe profesorul Ioan Gottlieb, supravieţuitor al lagărelor naziste, căruia i-am promis, înainte să-şi dea sufletul, că voi scrie cândva ceva frumos despre el. Cartea ar putea ieşi în toamnă, dar n-are niciun rost să-i dau zor.' (mai mult…)