Carti

Trei săptămâni în Himalaya, de Marius Chivu

”Trei săptămâni în Himalaya”, de Marius Chivu Editura Humanitas, Ediția a II-a, București, 2016 Moto: ”Dacă respingi mâncarea, ignori obiceiurile, te temi de religie și eviți localnicii, mai bine rămâi acasă” (James Michener, pag. 253) ”Trei săptămâni în Anzi”, cartea pe care Marius Chivu a publicat-o în 2016, m-a entuzismat și una dintre dorințele mele în următoarea perioadă a fost să îi caut și volumul prin care ”a debutat” în domeniul cărților de călătorie, respectiv ”Trei săptămâni în Himalaya”. Prietenii noștri de la Cartepedia.ro aveau la ofertă ediția a II-a a cărții (prima ediție fiind publicată în 2012) și pot spune, după ce am citit-o, că este la fel de savuroasă și de incitantă, fiind reconstituită la o scară mică o lume exotică, total diferită de cea a noastră, cea a Nepalului. (mai mult…)

Visul spulberat al armenilor. 1915, de Gaidz Minassian

”Visul spulberat al armenilor. 1915”, de Gaidz Minassian Editura Humanitas, Colecția Istorie, București, 2017 Traducere din franceză de Elena Bulai Am fost interesat mereu de istoria armenilor, plecând desigur de la istoria genocidului din 1915, nerecunoscut nici acum de cei care au produs această tragedie, una dintre cele mai mari ale secolului al XX-lea, turcii. De-a lungul timpului, am scris aici despre o carte fundamentală – ”Cartea șoaptelor”, de Varujan Vosganian, dar și despre alte cărți care povestesc aspecte ale acestei tragedii, precum ”Turcia și fantoma armeană”, de Laure Marchand și Guillaume Perrier sau ”Însemnările lui Aram”, de Maria Angels Anglada. Un subiect care nu se va epuiza niciodată, cel puțin în cărțile istoricilor și cel puțin până când visul Armeniei mari se va realiza (deși, în actuala geopolitică, pare irealizabil). (mai mult…)

Prin blogosfera literară (3 – 9 aprilie 2017)

Adriana Gionea scrie in PostModern despre 'La musique d'une vie' a lui Andrei Makine care inca nu a fost tradusa (dupa cate stiu) in romaneste: 'Chipurile anonimilor somnolenţi şi resemnaţi, uitaţi într-o gară din îndepărtata Siberie unde trenurile întârzie mai mereu şi unde se aud nişte sunete de pian ce par să vină de nicăieri, ultimele imagini ale oraşului natal înainte de fuga din calea sovieticilor şi chipul unei vânzătoare de plăceri zărit dincolo de fereastra ce dă spre un peron îngheţat ar putea completa suita instantaneelor dintr-un cotidian ireal, de la marginea lumii. Acestea iau forma unor flashback-uri suspendate în timp, ce ar fi putut deveni cadrele unui film cu personaje comtemplative. Romanul se derulează asemenea unui film scurs în ritmul unei lentori hibernale, în care izgonirea din paradis, teroarea, seducţia şi teama sunt captate într-o lumină melancolică, în timp ce motivele care alimentează naraţiunea sunt dizolvate în detalii vizuale evazive, ce lasă mai mult întrebări şi mirări în urma lor, acoperite de haloul unui straniu intraductibil, regăsit în lumea personajelor lui Andrei Makine.' (mai mult…)

Mâța Vinerii, de Doina Ruști

”Mâța Vinerii”, de Doina Ruști Editura Polirom, Colecția Fiction.LTD, Iași, 2017 Nu mai citisem de ceva timp Doina Ruști (au apărut însă recenzii la ultimele ei cărți pe blogul nostru, respectiv la ”Mămica la două albăstrele” și ”Manuscrisul fanariot”, semnate de Dan), dar m-a interesat mult subiectul ultimei cărți, considerată un roman istoric, având ca fundal perioada fanariotă, cu implicații importante în magia tradițională. ”Mâța Vinerii” are un subiect asemănător, de altfel, cu ”Manuscrisul fanariot”, fiind o carte puternic apropiată de București și de străzile actualului Centru Vechi, de Lipscani și de vechea Curte Domnească, de fanarioți și de soldații lor credincioși, dar și de magie și vrăjitoare, totul într-un amestec plin de încărcătură istorică. (mai mult…)

Ce se întâmplă în iubire, de Alain de Botton

”Ce se întâmplă în iubire”, de Alain de Botton Editura Humanitas Fiction, Colecția Raftul Denisei, București, 2017 Traducere de Radu Paraschivescu Nu îl mai citisem înainte pe Alain de Botton, așa că nu îi cunoșteam stilul și subiectele abordate în afară de ceea ce spune, de la distanță, titlurile romanelor sale (din care ”Sex, shopping și un roman” a fost deja recenzat pe blogul nostru). Mi-a plăcut însă titlul acestui roman – Ce se întâmplă în iubire –, dar și coperta foarte sugestivă, așa că i-am dat o șansă și am descoperit lucruri interesante, dar și câteva care m-au îndepărtat un pic de tipicul cărților sale. De altfel, am descoperit în cronica romanului său anterior, semnalat mai sus, următoarele cuvinte ale Andreei: ”Combinația de filosofie, poveste modernă, schițe și explicații parcă preluate dintr-o lucrare de cercetare dau cărții un aer senzual; lectura poartă cititorul în mintea fiecăruia dintre noi, în cadrul scenelor prin care fiecare dintre noi a trecut cel puțin o dată în viață.” (mai mult…)

O istorie a Cenaclului de Luni, de Daniel Puia-Dumitrescu

”O istorie a Cenaclului de Luni”, de Daniel Puia-Dumitrescu Editura Cartea Românească, Colecția „Critică și Istorie Literară”, București, 2015 Doctor în filologie (noiembrie 2013), Daniel Puia-Dumitrescu dorește prin lucrarea O istorie a Cenaclului de Luni să redea povestea cublului literar ce a reprezentat nucleul generației ’80, atât din perspectiva membrilor cenaclului, dar și din prisma analizei arhivelor Securității, respectiv a articolelor din presa vremii. Și chiar dacă nu este o lucrare exhaustivă, din cauza unor motive ce nu țin de autor, lucrarea reprezintă una dintre cele mai complete studii dedicate unei etape importante din istoria literaturii românești. În acest sens, Andrei Bodiu (1965-2014) afirmă: (mai mult…)

Revista presei culturale (martie 2017)

În această lună, am citit revistele Dilema veche, România literară, Suplimentul de cultură. -”Dilema veche”, nr. 679/23 februarie - 1 martie 2017. Cătălin Petre scrie despre ”Un nud în flăcări”, una dintre cele mai interesante statui descoperite în Creta, datând din anul 1450: ”Unghiile, care nici măcar nu sînt vizibile pentru privitor, au cuticule, iar axele lor sînt puțin diferite, cum și sînt în realitate, deși ispita e să le faci, mecanic, perfect paralele. La marginea încheieturii e marcat zimțul osului (procesul stiloid al cubitusului, cum ar veni). Lîngă cotul ascuțit se vede ușoara comprimare a mușchiului din cauza antebrațului în flexie completă. Nu vreau să zic că brațul e fără cusur, dar nici scopul sculptorului nu e educația anatomică, după cum nu e nici la Rembrandt, unde disecția mîinii făcută de doctorul Tulp are niște stîngăcii, și nici la Michelangelo, unde dreapta lui David are toate venele umflate (foto), în vreme ce pe stînga nu se văd decît oasele.” (mai mult…)

Solenoid sau autobiografia alternativă a lui Mircea Cărtărescu

”Solenoid”, de Mircea Cărtărescu Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 2017 Nu e uzual, dar mă simt îndemnat să-mi încep cronica cu un citat. Citat care, zic eu, clarifică întrucâtva opinia autorului despre viaţa şi opera sa. Iată-l: „Dacă poemul meu, Căderea, ar fi fost bine primit în şedinţa Cenaclului Lunii din acel noiembrie-ndepărtat, azi aş fi avut poate zece cărţi cu numele meu pe copertă, romane şi poeme şi eseuri şi scrieri academice, aş fi fost poate în manuale şi aş fi invitat la târguri de carte în îndepărtate ţări nordice. Aş fi fost furat de jocul cu lumini şi desavârşiri. Aş fi câştigat lumea, în singurul fel în care e posibil aşa ceva: prin pierderea pas cu pas a propriului suflet.” (mai mult…)

Prin blogosfera literară (27 martie – 2 aprilie 2017)

Perioada in care Madeea Axiniciuc a condus filiala din Tel Aviv a Institutului Cultural Roman a ramas in amintirea mea ca cea mai fertila si mai interesanta perioada a acestei institutii, punte intre cultura romana si iubitorii ei stabiliti in Israel. LaPunkt semnaleaza aparitia cartii ei 'Profetul si oglinda fermecata': 'Prin Calauza ratacitilor, Maimonide se afla la cumpana a trei culturi: iudaica, araba si greaca/europeana. De aceea, „specialistii in Maimonide” sint rari si reprezentati de cei ce, in moduri diferite, abordeaza (si) opera acestui autor, fara a putea sa cuprinda si sa stapineasca toate sursele si instrumentele la care face referire textul sau din care acesta isi trage seva. Putine sint lucrarile care, precum cea de fata, incearca sa intre in „carnea” tratatului fara a alege o tema singulara, relevanta strict pentru semnificatia ei, sau anumite fragmente pentru a lumina o anumita nuanta a textului. Madeea Axinciuc a gasit insa poarta prin care se paseste in interiorul tratatului: imaginatia si profetia. (Moshe Idel)' (mai mult…)

Cărți pentru copii: Sâmbăta când vine Sambo, de Paul Maar

”Sâmbăta când vine Sambo”, de Paul Maar Editura Humanitas Junior, București, 2017 Traducere de Alexandru Al. Șahighian O carte recomandată de Academia Germană de Literatură pentru Copii și Tineret, seria Sambo (aici avem doar o carte din serie) este scrisă de germanul Paul Maar, care a primit numeroase premii, citate în prezentarea sa din acest volum, toate destinate autorilor de cărți pentru copii. Pe lângă talentul acestuia, care își imaginează o întreagă lume de evenimente concrete, dar și un limbaj specific și amuzant, un merit mare în deliciul acestei cărți este adusă și de traducerea inventivă a lui Alexandru Al. Șahighian, care a adaptat perfect complicațiile lingvistice specifice limbii germane, poeziile cântate sau recitate de Sambo, introducând în plus și avertizări specifice non-ficțiunii (”Orice posibilă asemănare...”) și un ”mic dicționar român-român alcătuit de traducător pentru plăcerea vorbelor, pentru lămurirea copiilor și aducerea aminte a părinților”. (mai mult…)