Carti

Prin blogosfera literară (5 – 11 iunie 2017)

rim (Radu-Ilarion Munteanu) scrie pe blogul sau despre 'Comisarul şi blestemul sângelui' al lui Sergiu Somesan: 'Dar este romanul fantasy? Mai degrabă unul realist, cu elemente fantasy si elemente humorist-satirice. Dar este un roman? Da şi nu. Nu are structura romanului clasic, dar mai are romanul actual structura celui clasic? Nu discutăm lungimea, există texte narative de dimensiunea unei nuvele mai ample care sunt, totuşi, romane. Dar e importantă clasificarea naraţiunii din perspecivă taxonomică? Mai degrabă nu. Căci ce contează e vioiciunea textului. Pe coperta a IV-a, Horia Gârbea îl numeşte roman atipic, făra să-şi facă probleme din taxonomie. Girantul literar subliniză ilustrarea cu succes a prozatorului în mai multe specii, “de la romanul SF (nu ascund că prefer sigla SciFi) la povestirea fantasy până la epica realistă”, neuitând să observe că “depăşeşte limitele consecrate ale genului policer”. E exact, e pertinent, e sintetic. Tocmai de aceea mâ întreb dacă s-ar putea găsi o formulă înglobatoare, căci textul e simultan toate astea. Şi mai e ceva. Un sâmbure de fictiune politică. Mai exact elementul de ficţiune – pe care daca l-am dezvălui cititorilor cronicii înainte ca aceştia să fi citit cartea am rata, ratându-le lectura -, pe care se bazează partea de intrigă politistă are îndrăzneţe şi ascunse conotaţii politice. Să zicem brandul Someşan?' (mai mult…)

Ferigi și elefanți, de C.S. Lewis

”Ferigi și elefanți și alte eseuri despre creștinism”, de C.S. Lewis Editura Humanitas, București, 2017 Traducere din engleză și note de Emanuel Conțac Prefață de Walter Hooper ”De bună seamă, agnosticismul este, într-un anumit sens, ceea ce predic. Nu vreau să reduc elementul sceptic din mințile voastre. Doar sugerez că nu trebuie să-l rezervați exclusiv pentru Noul Testament și pentru Crezuri. Încercați să vă îndoiți de altceva.” (pag. 144) Câteva cuvinte despre această carte, pe care am citit-o acum câteva săptămâni, atras fiind mai mult de titlu și de citatul de pe coperta întâi – ”Unii oameni au pretenția că văd sporii de ferigă, dar nu zăresc un elefant la zece metri depărtare, ziua în amiaza mare” –, fără să fiu impresionat sau prea conștient de povestea vieții autorului, renumitul C.S. Lewis. Desigur, mulți dintre cititori îl cunosc din perspectiva faptului că a scris renumitele ”Cronici din Narnia” (materie obligatorie pentru preadolescenți, în aceste timpuri), dar el este faimos și pentru cele câteva cărți de filosofie religioasă și de eseuri, precum aceasta sau mai cunoscuta ”Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr”. (mai mult…)

Martha Bibescu și vocile Europei

”Martha Bibescu și vocile Europei. Corespondență și dosar CNSAS 1941-1945”, volum editat de Alina Pavelescu Editura Corint, Colecție Istorie cu blazon, București, 2017 Traducere din limbile franceză și engleză și note de Alina Pavelescu Traducere din limba germană de Corina Petrescu Prefață de Mihai Brâncoveanu  ”În mijlocul unei societăți războinice, dominată de ceea ce ea însăși denumise cândva ”dreptul salic”, Martha Bibescu e o femeie care nu se teme să lupte și să riște pentru convingerile sale: nu ezită să sară în ajutorul evreilor persecutați, al polonezilor refugiați, al soldaților anglo-americani căzuți prizonieri în teritoriul inamic, al diplomaților angajați în rezistența față de propriile guverne nedemocratice.” (pag. 23-Introducere) (mai mult…)

Istanbul Istanbul, de Burhan Sönmez

”Istanbul Istanbul”, de Burhan Sönmez Editura Polirom, Colecția Biblioteca Polirom. Actual, Iași, 2016 Traducere din limba turcă de Leila Ünal Un zguduitor poem de dragoste închinat Istanbulului, apreciază John Ralston Saul (scriitor și eseist canadian) cea de-a treia carte a scriitorului turc Burhan Sönmez, o carte dedicată orașului Istanbul și creată după modelul Decameronului, în fiecare zi unul dintre personajele cărții preluând rolul de narator. Studentul Demirtay, doctorul, frizerul Kamo și unchiul Küheylan devin povestitori în neîncăpătoarea celulă a închisorii, fiecare dintre ei reprezentând o suferință ascunsă, suferință universală în înțelesul ei, dar atât de singulară în durerea pe care o provoacă individului. Nu degeaba autorul conchide romanul folosindu-se de cuvintele lui Mansur al- Hallaj:  Iadul nu este locul unde suferim,  Ci locul unde nimeni nu știe că suferim.  Putem spune, prin urmare, că romanul este închinat suferinței adânc ascunsă în sufletele noastre, suferință ce nu transcede la suprafață, dar care își lasă amprenta asupra acțiunile noastre. (mai mult…)

Grăsane făcând baie cu ușile larg deschise, de Marian Ilea

”Grăsane făcând baie cu ușile larg deschise”, de Marian Ilea Editura Cartea Românească, București, 2017 Guest post de Monica D. Cândea Scriitorul Marian Ilea se dovedește încă o dată a fi preocupat de soarta propriei ficțiuni și a lumii din Medio Monte, a cărei istorie începe încă din anii ’90. După apariția romanului Herina, anul acesta scriitorul aduce în fața publicului o altă carte cu un titlu incitant - Grăsane făcând baie cu ușile larg deschise, ca să nu zicem din start scandalos, mai ales pentru acea categorie pudibondă sau pseudopudibondă a cititorilor rafinați. Într-un inteviu cu Călin Vlasie, autorul mărturisește că alegerea titlului este și de natură comercială, deci are intenția vădită de a provoca publicul, oarecum în stilul presei mondene, pentru a-l întoarce înapoi la lectură. (mai mult…)

Revista presei culturale (mai 2017)

În această lună, am citit revista România literară. -”România literară” nr. 16-17/14 aprilie 2017. Din fericire, mai există cronicari de la această revistă literară care apreciază eforturile unor editori mici, care mizează pe literatura românească. Unul dintre aceste cazuri este Un cristian, despre care scrie Răzvan Voncu, în legătură cu cartea ”Ca motorul unui Ford din 1931”, de Nora Iuga: ”E bună și intuiția lui un cristian de a relua, în discuțiile din 2010 și 2016, subiecte abordate în cel din 2007. În 2007, poeta miza, de exemplu, pe anumiți tineri (susținerea începătorilor fiind o convingere profundă), iar alegerile ei erau atât de anapoda, încât numai desăvârșita candoare le salva de ridicol. În 2016, însă, continuând să-și declare solidaritatea cu cei care acum pășesc în literatură, e mai degrabă rezervată cu privire la „tinerii” din urmă cu câțiva ani. Cu discreție, fără să încrimineze, Nora Iuga constată, in petto, că s-a înșelat, uman și literar... Eșecul nu o dezarmează, totuși, nici nu-i alterează umoarea: poeta rămâne senină, candidă, mai tânără spiritual decât „tinerii” care nu au confirmat.” Despre volumul ”Articole din Cuvântul lui Nae Ionescu”, de Mihail Sebastian, apărut la Editura Vremea, scris Sorin Lavric: ”Nae Ionescu, dîndu-i prilejul să se afirme, l-a molipsit totodată cu puterea modelului pe care îl întruchipa în ochii lui. Și dacă ziarul avea un pronunțat accent ortodox, promonarhic și antiliberal, nici Sebastian nu putea face notă discordantă, cîntînd separat o altă psalmodie. Cînd exaporitul îți dă șansa de a fi citit săptămînal de protipendada intelectuală, lași la o parte ifosele atavice și îți intri în rol, iar Sebastian chiar asta a făcut, scriind o gazetărie de dreapta, al cărei miez stă în pînza personală a tabloului, nu în rama lui. Însuși detaliul că Nae i-a dat sarcina ca, în numărul aniversînd zece ani de existență a „Cuvântului“, să facă o istorie detaliată a ziarului, dovedește spiritul de echipă pe care Sebastian și-l însușise.” Mircea V. Ciobanu alege să se ocupe despre ultimii câștigători ai Premiului Nobel pentru literatură, cu referire directă la poetul/cântărețul Bob Dylan: ”După criteriile poeziei antice, Bob Dylan este chiar poetul autentic. Rapsodul. Aedul. Menestrelul de mai târziu. Or, dacă textul e alcătuit din versuri ritmate și rimate, nu avem deja un prim indiciu, fie și formal, al poeziei? De ce se mai scriu azi versuri (și) cu rimă, de vreme ce poeziile nu-s nici cântate, nici declamate, ci sunt pentru lecturi intime?” -”România literară” nr. 18/21 aprilie 2017. Recenzia la o carte care mi-a atras atenția de mai mult timp - ”Doamna Ataturk”, de Ipek Calislar, Editura Univers - este semnată de Simona Drăgan: ”În urmă cu vreo zece ani, o ziaristă a cercetat mai îndeaproape rolul unei femei insuficient cunoscute turcilor moderni, pe care istoria oficială a denigrat-o, a exclus-o sau a marginalizat-o. A studiat toate biografiile, mărturiile, i-a cercetat și interogat pe urmași, pe puținii martori istorici rămași și a recurs la o critică internă a surselor, care au scos la iveală un destin trist, confiscat și nedrept. Prima Doamnă a…

Cu și despre Wolinski și Charlie Hebdo: desene și mărturii

Moto: ”Au reușit să omoare omul, dar nu și ideile” (Elsa Wolinski, fiica desenatorului) ”Dragoste cu năbădăi”, de Wolinski Editura All, București, 2017 Prefață de Maryse Wolinski Traducere și adaptare în limba română de Tudorel Urian Despre desenatorul George Wolinski (1934-2015), unul dintre cei care au murit în atacul de la Charlie Hebdo, s-a scris și s-a spus mult. Așa cum spune un bun prieten de-al meu, atunci când un om de cultură moare, cel mai bine îl celebrăm citindu-l, ascultându-l, privind opera sa. Așa că zilele astea am pornit la a afla câte ceva despre Wolinski, iar primul prilej a fost această carte de desene, apărută recent la Editura All, ce cuprinde o parte însemnată dintre ultimele sale lucrări, lăsate în manuscris, reașezate într-o formă mai unitară de soția sa, Maryse Wolinski. (mai mult…)

Hanul lui Manuc, de Simona Antonescu

”Hanul lui Manuc”, de Simona Antonescu Editura Polirom, Colecția Fiction Ltd, Iași, 2017 Lectura acestui cel de-al treilea roman al Simonei Antonescu a fost pentru mine plina de incantare si de emotii. Folosindu-se de biografii reale ale unor personaje istorice, care  au modelat soarta Europei si si-au pus amprenta asupra mersului timpului, construind si impletindu-le psihologia si devenirea in ritmul naratiunii, cu personaje fictive incarcate de semnificatiile si simbolistica aceluiasi timp, autoarea  aduce  in atentia cititorului  lumea complexa a inceputului de secol XIX, Finalul cartii, limpezeste intentia autoarei, momindu-l o data in plus pe cititor, sa se intelega pe sine si sarcina sa in contextul vietii traite, orisicare ar fi acel timp istoric. (mai mult…)

Noua “nobilime”. Renașterea statului securist rus și trainica moștenire a KGB, de Andrei Soldatov si Irina Borogan

Noua “nobilime”. Renașterea statului securist rus și trainica moștenire a KGB, de Andrei Soldatov si Irina Borogan Editura Meteor Publishing, București, 2016 Traducere din limba engleză de Dan Criste Cartea scrisă de Andrei Soldatov și Irina Borogan constituie o disecție deopotrivă curajoasă și captivantă a FSB, urmașul KGB. Volumul se bazează pe ample investigații jurnalistice efectuate cu mult profesionalism în condiții cât se poate de vitrege, căci, după cum afirmă chiar autorii, “an de an, sursele dispar, iar oamenii din interior sunt tot mai puțin dispuși să vorbească.” (mai mult…)

Sexualitate şi societate, de Andrei Oișteanu

”Sexualitate şi societate”, de Andrei Oișteanu Editura Polirom, Seria de autor Andrei Oișteanu, Iași, 2016 Andrei Oisteanu nu evita subiectele controversate. In 2001, a publicat 'Imaginea evreului in cultura romana' - o carte care s-ar fi putut numi si 'O istorie a antisemitismului romanesc' - cea mai completa si mai bine alcatuita lucrare pe aceasta tema. Cartea s-a bucurat de inca doua editii succesive, de succes de public, si a devenit o lucrare de referinta. In 2011, a publicat prima editie a cartii 'Narcotice in cultura romana' - si ea bine primita de cititori si republicata de inca doua ori de atunci. Acum am avut placerea lecturii cartii sale despre 'Sexualitate si societate' al carei subtitlu - 'Istorie, religie si literatura' - indica ambitia lui Andrei Oisteanu de a incadra si in acest caz zemosul subiect in contextul sau cultural si istoric. Cartea a aparut in 2016 in seria de autor dedicata lui Oisteanu de Editura Polirom. (mai mult…)