Carti

Prin blogosfera literară (11 – 17 aprilie 2016)

Urmează să citesc și eu ”Noapte de sărbătoare și alte povestiri”, de Cesare Pavese, o carte recomandată de Filme-cărți.ro, dar până atunci am citit recenzia lui Cristian Teodorescu de pe Catavencii.ro: ”Cum am zice azi, Pavese scria în povestirile lui despre Italia profundă, cea pentru care toate ziarele spun aceleași lucruri și care nu face politică fiindcă are altele pe cap. Dacă-i citești povestirile fără să știi nimic despre el, ți-ar fi foarte greu să te prinzi că Pavese era băgat pînă peste cap în politica de stînga și că lucra la ziarul comuniștilor italieni. La fel cum ți-ar fi foarte greu să bănuiești că era obsedat de sinucidere, ca soluție a dilemei sale existențiale. Personajele sale feminine sînt cele prin care Pavese dă de înțeles cîte ceva despre sine însuși. Ele se revoltă, ele se sinucid din dragoste și tot ele riscă la o adică totul, cu un curaj care bărbaților le lipsește. Femeile țin minte totul și tot ele încearcă să-i scoată pe bărbați din comodul lor provizorat.” (mai mult…)

Deschisul. Omul și animalul, de Giorgio Agamben

”Deschisul. Omul și animalul”, de Giorgio Agamben Editura Humanitas, Colecția Filozofie, București, 2016 Traducere din italiană de Vlad Russo Moto: ”Poate că și lagărele de concentrare și de exterminare sunt un experiment de acest gen, o tentativă extremă și monstruoasă de a tranșa între uman și inuman, care a sfârșit prin a atrage în prăbușirea ei însăși posibilitatea distincției.” (pag. 32) Lectura volumului ”Deschisul. Omul și animalul” mi-a reconfirmat ceea ce credeam despre filosofie și anume că atinge cele mai importante probleme ale umanității, dar într-o manieră atât de abstractă, încât cu greu poate fi înțeleasă de către neinițiați. Italianul Giorgio Agamben, considerat unul dintre cei mai importanți filosofi italieni contemporani (și căruia i-am ratat cartea ”Nuditatea”, apărută tot la Humanitas), tratează aici relația dintre om și animal, nu din perspectivă biologică, ci mai degrabă din perspectivă evolutivă, încercând să explice dacă am pornit la drum, ca ființe umane, din animale, unde am ajuns și când suntem din nou în apropiere de acest stadiu și ce se întâmpla mai departe. (mai mult…)

Dicționarul explicativ al limbii române – DEX

”Dicționarul explicativ al limbii române” Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2012 Ediție revăzută și adăugită, Academia Română și Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan - Al. Rosetti” Dacă am simțit că mi-a lipsit ceva în privința culturii personale, acesta a fost DEX-ul. Dacă pentru unii ”Biblia” o constituia Istoria literaturii române a lui G. Călinescu, pentru majoritatea celor din generația mea, era esențial să ai în casă și să răsfoiești, ori de câte ori era nevoie, DEX-ul. Cum altfel puteai să te descurci în complicatele probleme de limbă sau de gramatică, date de profesori sau posibile subiecte la bac, decât cu studierea acestei cărți de peste 1200 de pagini? Și, mai ales, într-o eră în care nu exista Internetul, nu sunai decât rareori prietenii pentru o idee sau două și calea sigură era o carte din propria bibliotecă. (mai mult…)

Animalul inimii, de Herta Müller

“Animalul inimii”, de Herta Müller Editura Humanitas Fiction, Seria de autor Herta Müller, București, 2016 Traducere de Nora Iuga Am scris acest articol la scurt timp dupa ce Herta Müller primise Premiul Nobel. 'Animalul inimii' a fost prima carte a ei pe care am citit-o. A aparut acum o noua editie si cele scrise atunci raman perfect valabile. Surprinzatorul sezon al premiilor Nobel m-a prins cu o singura carte a Hertei Müller in biblioteca personala si aceea necitita. Am decis sa ii dedic una dintre zilele de sfarsit de saptamana si sfarsit de perioada a sarbatorilor – nu de alta, dar in zgomotul dezbaterilor din ultimele zile nu se vorbeste aproape deloc in presa sau in diversele forumuri despre carti, ci prea mult despre politica si despre genealogie. Este vorba totusi despre premiul Nobel pentru literatura. (mai mult…)

Ocolul Pământului în șapte luni și o zi. Jurnalul de călătorie al Principelui Carol (vol. 1), de General C. Găvănescul

”Ocolul Pământului în șapte luni și o zi. Jurnalul de călătorie al Principelui Carol. Volumul 1. Egiptul”, de General C. Găvănescul Editura Corint, Colecția Istorie cu blazon, ediția a doua revizuită, București, 2016 Prefață de Col. (r) Eugen Pelin, Note de Filip-Lucian Iorga Suntem în 1920. Viitorul rege Carol al II-lea tocmai ieșea cât de cât onorabil dintr-o situație foarte delicată atât pe plan personal, cât și dinastic: după căsătoria cu Zizi Lambrino și nașterea unui copil, actul este anulat, ea pleacă mulțumită și cu un cont burdușit, sigur pentru viitor, iar el se reîntoarce în calitate de Prinț Moștenitor, după prima, din lunga serie, renunțare la domnie. Înțeleptul Ferdinand își dă seama că este greu să ții aproape un asemenea vlăstar, astfel că decide să îl trimită în lumea largă, însoțit de ofițeri destoinici și înțelepți, o călătorie care trebuie să se considere a fi ”de uitare”, de reașezare pe niște principii temeinice și serioase, de adevărat monarh, chiar de relaxare departe de femeile care sunt prima lui pasiune. (mai mult…)

”Firida rușinii”, de Ismail Kadare

”Firida rușinii”, de Ismail Kadare Editura Humanitas Fiction, Colecția Raftul Denisei, București, 2016 Traducere din albaneză de Marius Dobrescu Moto: ”Așa cum se spune că din pulberea străveche a universului se naște un nou corp ceresc, tot astfel din amalgamul otoman, din amestecul acela de frică, de crime, de otrăvuri picurate în pahar, de gâtlejuri tăiate în somn, de călugări cu felinare în ploaie, de bârfe șoptite în barbă și derviși cu junghere, din amestecul de guvernatori rebeli, de birouri cu mii de dosare, de spioni, viziri scoși în afara legii, demnitari ”negri”, cărora li se cere capul și care orbecăie, vii sau morți, precum fantomele, deci din toată pulberea străveche a împărăției trebuia să scoată capul în lume Albania.” (pag. 118-119) Ismail Kadare a devenit, de mai mult timp, unul dintre autorii mei preferați. Nu am ratat nicio carte apărută în ultimii ani în România (probabil spre sfârșitul acestei luni vă voi prezenta o altă recenzie) și le-am prezentat pe larg aici. ”Firida rușinii”, romanul apărut inițial în 1976, este cea mai recentă apariție de la Humanitas Fiction, în traducerea neobositului traducător din albaneză Marius Dobrescu. Și aici Albania este unul dintre locurile care determină structura romanului, deși romanul pare că se îndepărtează un pic de această țară, pentru a pătrunde în starea de fapt a Imperiului Otoman, de undeva de la începutul secolului al XIX-lea. (mai mult…)

Prin blogosfera literară (4 – 10 aprilie 2016)

Am citit de curând și am scris despre ”Porumbelul” lui Patrick Süskind, o carte care mi-a mers la suflet tocmai pentru că m-am regăsit, alături de toți cei din jur, în ea. Despre carte a scris și Ana-Maria Anghelescu pe Societatesicultura.ro: ”Citind cartea lui Patrick Süskind am retrăit o stare similară cu sufocarea şi neputinţa provocate de lectura Procesului de Franz Kafka. Absurdul devine asurzitor în scurta poveste a lui Jonathan, iar angoasa e puternică şi m-a făcut să mă întreb constant dacă nu cumva porumbelul nu reprezintă creativitatea, imaginaţia, acel cum ar fi fost dacă…? ce încearcă să îl scoată şi pe Jonathan din cercul vicios al rutinei sale zilnice. Mizeria condiţiei umane, în aparenţa ei de predictibilitate şi puritate, devine un laitmotiv al acestei nuvele, care captează atenţia tocmai prin banalul situaţiilor şi pune sub lupă exact lipsa de spectaculozitate a rutinei.” (mai mult…)

Cu sânge rece, de Truman Capote

”Cu sânge rece”, de Truman Capote Editura Art, Colecția Cărți Cult, București, 2015 Traducere din limba engleză de Constantin Popescu Nu o să scriu o recenzie propriu-zisă pentru această capodoperă, s-au spus atât de multe lucruri frumoase încât ceea ce aș spune eu ar fi ori repetitiv, ori insignifiant. Nu prea l-am citit pe Capote la viața mea și mereu îmi spun că trebuie să rectific cumva această eroare, cu fiecare carte pe care i-o citesc. Poate, în timp, tot încercând să rectific erorile făcute în lecturile de tinerețe, le voi îndrepta inconștient. ”Cu sânge rece”, subintitulată ”O relatare fidelă a unei crime multiple și a urmărilor ei”, este considerată pe drept cuvânt cea mai bună carte a lui Capote, una dintre cele mai bune cărți scrise vreodată, cartea care a fost locomotiva scrierilor non-fiction etc. Toate aceste categorisiri sunt reale și realiste, am simțit-o până și eu, la o lectură așa de târzie. (mai mult…)

Moscova, 1941. Sfarsitul blitzkriegului, de Rodric Braithwaite

”Moscova, 1941. Sfarsitul blitzkriegului”, de Rodric Braithwaite Editura Corint, Colecția Istorie, Bucuresti, 2015 Traducere din limba engleza de Gabriel Stoian, prefata de Stejarel Olaru Rodric Braithwaite este un sovietolog tipic britanic, care amestecă funcţia publică, în serviciul diplomaţiei britanice, cu interesul privat pentru afacerile ruseşti. Cunoscând limba rusă pe care a învătat-o la Cambridge şi Oxford, a petrecut mai mulţi ani la Moscova, devenind şi ambasador al Regatului Unit (1988-92). Inevitabil, Braithwaite a ajuns să cunoască bine şi să îndrăgeasca Moscova şi lumea rusă (şi nu sistemul sovietic pe care nu-l are deloc la inima), scriind două volume, unul despre perioada mandatului său ca ambasador, care a coincis cu o perioadă foarte tulbure în URSS şi cu destrămarea colosului sovietic, iar cel de al doilea, despre rezistenţa şi sacrificiile făcute de moscoviţi şi Armata Roşie pentru a împiedica cucerirea oraşului de către trupele germane în anul 1941. [1] (mai mult…)

Cărți pentru copii: Cartea care îți explică în sfârșit totul despre părinți

”Cartea care îți explică în sfârșit totul despre părinți (Sfaturi strict secrete pentru a-ți înțelege părinții” Text și ilustrație de Françoise Boucher (ajutată de Lou Boucher) Editura Didactica Publishing House (Creative Publishing), București, 2014 Copiii care au citit deja ”Jurnalul unui puști” sau ”Jurnalul meu haios” sunt deja familiarizați cu acest gen de lectură ușoară, dar simpatică și interesantă, și vor găsi o plăcere deosebită în a răsfoi această carte, care îți spune totul despre părinți. Dacă precedentele cărți pe care le-am citit de același gen erau cumva rebele și făceau o terapie inversă (”Cum să faci să NU citești” este cel mai bun exemplu), aici informația este extrem de pozitivă și se diseminează mai ușor în mintea copiilor. Și, în plus, sunt sigur că și părinții sunt mai încântați de acest gen de cărți decât de cele de genurile menționate mai sus, se consideră că nu întotdeauna copiii înțeleg terapia inversă, așa cum sunt încântați că citesc în loc să stea pe telefon sau tablete sau la Cartoon Network. (mai mult…)