Memorii jurnale

Jurnal rusesc, de John Steinbeck (II)

Jurnal rusesc, de John Steinbeck Editura RAO, Bucureşti, 2010 Traducere de Petru Iamandi Puteţi cumpăra cartea acum, de pe Buybooks.ro. Prima parte a articolului, aici. 2. Jurnalul rusesc al lui Steinbeck John Steinbeck a fost acceptat de autorităţile sovietice pentru a vizita URSS pentru că până în anul 1948 Steinbeck scrisese destule romane care îi putea îndreptăţi pe sovietici să-l considere un scriitor progresist căci Steinbeck s-a aplecat cu precădere asupra problemelor sociale din America, cea mai cunoscută cartea a sa, The Grapes of Wrath -1939 (Fructele mâniei) dezvoltând un subiect delicat americanilor dar plăcut comuniştilor: exodul fermierilor săraci din Oklahoma în timpul marii crize financiare din perioada 1928-33 către pământurile fertile dar şi bine protejate din California în căutarea unor ipotetice locuri de muncă. „Steinbeck combină realismul cu un romantism primitiv care pune pe primul loc fermierul sărac ce trăieşte în comuniune cu pământul său.” [1] (mai mult…)

Jurnal rusesc, de John Steinbeck (I)

Jurnal rusesc, de John Steinbeck Editura RAO, Bucureşti, 2010 Traducere de Petru Iamandi Puteţi cumpăra cartea acum, de pe Buybooks.ro. 1. Introducere în materia scriitorilor aflaţi în vizită prin URSS John Steinbeck nu a fost nici primul şi nici ultimul scriitor occidental aflat în vizită prin patria muncitorilor. Atunci când el a trecut prin URSS, în anul 1948 în urma sa se aflau o mulţime de alţi vizitatori mai mult sau mai puţin celebri care si-au consemnat experienţele, unele cu adevărat remarcabile şi, uneori, scandaloase. La scurt timp dupa victoria Revoluţiei din noiembrie 1917 şi după sfârşitul lungului război civil (1922) mirajul noii societăţi a atras iar autorităţile sovietice, viclene şi dându-şi seama de potenţialul de îmbunătăţire a unei imagini şifonate prin intermediul himerelor autoinduse a organizat în 1925 Societatea Panunionistă pentru Relaţii cu Străinătatea (VOKS) urmată începând cu 1929 de Inturist “două structuri controlate în permanenţă de poliţia politică. Procedeele destinate să orienteze opinia vizitatorului sunt diverse: controlul corespondenţei, translatori furnizaţi de GPU, admiratoare tinere si drăguţe care agrementează nopţile bărbaţilor solitari.”[1] (mai mult…)

Noi reflecţii despre jurnal

Sunt un fervent cititor de jurnale poate şi pentru că ţin unul încă de la 16 ani (care mă face să roşesc acum însă ce adolescent nu a avut încercarea sa de a ţine un jurnal, în care să-ţi defuleze iubirile împlinite sau dimpotrivă, furia pe notele proaste sau neînţelegerea fundamentală a ambiţiilor sale de către nişte părinţi mereu obtuzi si conservatori? E drept, probabil că adolescenţii ultimului deceniu şi-au schimbat obiceiurile şi au trecut la alte jurnale deschise, accesibile tuturor, on-line, pe Facebook sau blogspot). Ce diferenţă între felul nostru anacronic de a ţine jurnalul, rândurile scrise de mână cu cerneală albastră care se îngrămădeau disciplinate în diverse agende sau caiete studenţeşti, făcând tot posibilul pentru a le ţine secrete, clasificate pe vecie, eventual, cât de rău ne supăram când altcineva ne viola intimitatea jurnalului şi adolescenţii dezinhibaţi de acum care-şi scriu jurnalele on-line, spre o cât mai vastă consultare publică ! Să nu mă văicăresc inutil căci “Tinerii îşi formează criterii din întâmplările schimbate ale lumii de astăzi. Ei nu judecă ziua de astăzi cu ochii celor de ieri; ei socotesc lumea de altădată, a părinţilor lor, ca pe o excepţie, ca pe o anormalitate.”(Mircea Vulcănescu în Tânăra generaţie Editura Compania, Bucureşti, 2004) (mai mult…)

Peştele în apă, de Mario Vargas Llosa

Peştele în apă, de Mario Vargas Llosa Editura Humanitas, Bucureşti, 2005 Traducere de Luminita Voina-Raut Peştele în apă a apărut în versiunea originală în anul 1993 şi a fost curând tradus în limba româna, în 1995, când prima ediţie a apărut la editura Universal Dalsi, în traducerea doamnei Luminiţa Voina-Răut. Editura Humanitas a decis să readucă în atenţia cititorilor români volumul în colecţia de autor (Seria Mario Vargas Llosa). Memoriile lui Mario Vargas Llosa sunt construite pe două planuri: cel dintâi este format din rememorarea întregii sale vieţi până în momentul părăsirii definitive a ţării natale, Peru (1958). Cel de al doilea prezintă detaliat încercarea sa politică, laborioasa aventură în viaţa politică peruană, care a constat în participarea la alegerile prezidenţiale din anul 1990. Acest plan al naraţiunii începe în anul 1987, când scriitorul, deja celebru în lumea întreagă, s-a alăturat mişcării de opoziţie îndreptată împotriva intenţiei preşedintelui Alan Garcia de a naţionaliza băncile peruane. (mai mult…)

Coborârea în iad, de Neculai Popa

“Coborârea în iad. Amintiri din închisorile României comuniste”, de Neculai Popa Editura Vremea, Bucureşti, 2009 Puteti cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Vremea. Am fost impresionat mereu de ceea ce s-a petrecut în timpul comunismul, de atrocităţile ce s-au săvârşit în închisorile acelor ani, mai cu seamă în anii de început ai prigoanei comuniste împotriva celor care, înainte de ajungerea lor la putere, au avut o ideologie diferită, au avut funcţii de conducere în stat sau pur şi simplu au căzut în mâna comuniştilor fără a avea efectiv nicio vină. Din acest punct am plecat şi la lecturarea cărţii de memorii a lui Neculai Popa, ajunsă la ediţia a doua, „Coborârea în iad. Amintiri din închisorile României comuniste”. Cartea este interesantă doar din punct de vedere memorialistic, aducând noi detalii despre infernul de Gherla, Piteşti sau Aiud, despre perioadele de domiciliu obligatoriu de după anii de închisoare, din Bărăgan sau din coloniile din Insula Mare a Brăilei sau din Delta Dunării. Aceste fapte şi detalii trebuie privite cu atenţie şi pot fi folosite sub aspect documentar în orice istorie a comunismului şi a anilor de închisoare. (mai mult…)

Fals jurnal de căpşunar, de Mirel Bănică

“Fals jurnal de căpşunar”, de Mirel Bănică Editura Institutul European, Iaşi, 2010 Am citit cartea lui Mirel Bănică având drept „circumstanţe atenuante” două lucruri: în primul rând, l-am cunoscut personal, l-am apreciat drept coautor al cărţii „Enervări sau Despre bucuria de a trăi în România”, iar în al doilea rând, aflasem unele amănunte ale periplului său prin Elveţia de la prietenul nostru comun, Codruţ Constantinescu (editor ale acestui site, printre altele). Plecam astfel la lecturarea unei cărţi despre care ştiam câteva amănunte, lucru care poate cauza şi poate determina o lectură şi o recenzie mai subiective decât altele. Jurnalul lui Mirel Bănică are o amploare deosebită, prin faptul că, deşi autorul este încă tânăr, are în vedere o perioadă destul de lungă, de aproape zece ani (1998-2007), şi experienţe destul de profunde: viaţa unui student/masterand/doctorand român prin Occident, o perioadă în care Mirel Bănică trece prin Elveţia, Bucureşti (chiar şi un periplu de câteva luni ca militar cu termen redus), din nou în Elveţia şi, în sfârşit, în Canada. (mai mult…)

Răcani, pifani şi veterani. Cum ne-am petrecut armata

“Răcani, pifani şi veterani. Cum ne-am petrecut armata” Volum coordonat de Radu Paraschivescu Editura Humanitas, Colecţia Râsul Lumii, Bucureşti, 2008 Mărturisesc faptul că nu am făcut armata şi nu am avut decât prea puţine momente în care mi-am dorit acest lucru. Motivele le-am găsit şi în volumul coordonat de Radu Paraschivescu (un om cerebral, calculat şi excelent analist sportiv, pe care îl ascult de fiecare dată cu multă admiraţie) şi, pe lângă umorul aferent distanţei în timp, pe lângă unele nostalgii ale perioadei de tinereţe, mulţi dintre cei care semnează textele din această carte nu au găsit nimic demn de admiraţie în cariera lor (scurtă) militară, iar oamenii de acolo sunt cel mai adesea satirizaţi, ironizaţi, blasfemiaţi sau chiar urâţi pentru lipsa de omenie, de inteligenţă sau de toleranţă. (mai mult…)

Mananca, roaga-te, iubeste, de Elizabeth Gilbert

Mananca, roaga-te, iubeste, de Elizabeth Gilbert Editura Humanitas, Bucuresti, 2008 Traducere de Alexandra Ghita O fosta colega de munca spunea ca viata e ceea ce se intampla in timp ce noi stam la birou. Elizabeth Gilbert i-ar fi dat cu siguranta dreptate. Ar fi sustinut-o argumentand ca mancarea la caserola, comandata de la diverse restaurante, nu e mancare adevarata, ca tastatul la calculator nu prea te ajuta sa fii in contact cu divinitatea din interiorul tau si ca cele mai pretioase clipe din viata ta ar merita mai mult traite alaturi de persoana iubita. Mananca, roaga-te, iubeste reprezinta memoriile unei new-yorkeze, iesita dintr-un divort urat, trecuta printr-o relatie cu sad end, in stare de depresie, care decida sa isi ia lumea in cap, mai exact Italia, India si Indonezie, pentru a se (re)descoperi pe sine. Intalneste extazul gastronomic in peninsula europeana, pe cel spiritual intr-un ashram indian si pe cel sentimental in mica insula Bali. (mai mult…)

Viaţa unui om singur, de Adrian Marino

“Viaţa unui om singur”, de Adrian Marino Editura Polirom, Iaşi, 2010 Moto: „Vous avez toutes les qualités de l’homme de lettres: vous êtes vaniteux, hypocrite, ambitieux, versatile, égoïste...” (André Gide) Puteti cumpăra cartea acum, de pe Tamada.ro. Adrian Marino nu este un necunoscut pentru oamenii de cultură din România, iar pentru specialiştii în filologie este apreciat şi recunoscut drept un specialist în materie. Opera sa de critică literară, de literatură comparată, de teorie literară, de eseistică, publicată între 1965 şi 2005, este de mare valoare şi multe dintre lucrările sale sunt obligatorii în sălile de filologie sau la facultăţile de litere din România şi nu numai. (mai mult…)

Jurnal, de Pierre Drieu la Rochelle

Jurnal, de Pierre Drieu la Rochelle Grupul editorial Corint, Editura Runa, 2006 Traducere de Marina Vazaca, Sanda Oprescu Jurnalul scriitorului francez Pierre Drieu la Rochelle (1893-1945) a fost tradus recent în limba română după ce el fusese editat cu multă întârziere de către Editura Gallimard în anul 1992. Jurnalul acoperă perioada celui de al Doilea Război Mondial (1939-45). În ajunul izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial, Drieu la Rochelle era un scriitor cunoscut în spaţiul francofon, cu o operă importantă din care se detaşează romane autobiografice, ca L’homme couvert de femmes, Blèche, Une femme à sa fenêtre, Le feu follet, Drôle de voyage, ca şi eseuri în care îşi exprimǎ preocuparea pentru destinul Franţei, într-o Europǎ şi o lume în care aceasta nu mai poate avea supremaţia, ca altǎdatǎ. Europa ar fi trebuit sǎ se federalizeze, pentru a concura cu Statele-Unite şi Uniunea Sovietică. In acest sens scrie volumele Mesure de la France, La suite dans les idées, Le Jeune Européen, Genève ou Moscou, L’Europe contre les patries. Sfârşitul anilor ’30 l-a gǎsit lucrând la romanul lui emblematic, Gilles, apǎrut dar cenzurat în 1939 , reeditat in versiunea integrală în 1942. (mai mult…)