Literatura romaneasca

Muzici și faze, de Ovidiu Verdeș

”Muzici și faze”, de Ovidiu Verdeș Editura Polirom, Colecția Fiction.Ltd, Iași, 2016, Ediția a III-a revăzută Ovidiu Verdeș ne introduce prin „Muzici și faze” în atmosfera vieții unui adolescent din Bucureștiul anilor ’70,  pe nume Tinuț, în ultima săptămână de școală, înainte de vacanța de vară. Tinuț este deopotrivă protagonist și narator, fiind un personaj extrem de veridic în sensul că autorul reușește să creeze prin intermediul lui un ambient plin de umor, „curat” adolescentin, în care domină două direcții majore: un puternic entuziasm pentru muzică, respectiv iubirea. Aceste două direcții majore își au câte un reprezentant din apropiații protagonistului și anume: Bodi, un băiat mai mare pe care Tinuț îl admiră și îl respectă pentru pasiunea sa pentru muzică și pentru impresionanta lui colecție de înregistrări muzicale, lucru deloc ușor în perioada în care se desfășoară acțiunea romanului, respectiv Hari, colega lui de liceu, o puștoaică imprevizibilă de care acesta este îndrăgostit și care, ulterior, ajunge să-i fie iubită. (mai mult…)

Herina, de Marian Ilea

”Herina”, de Marian Ilea Editura Cartea Românească, București, 2016 Mi-am tot spus în ultimul timp că mă voi reapuca de citit literatură română, mai ales contemporană, iar prima carte din această nouă încercare a fost ”Herina”, de Marian Ilea, o carte care mă interesa în primul rând datorită amănuntelor de ordin istoric pe care le ascundea, deși pe coperta a patra se scrie clar că Herina este un oraș ”plăsmuit”. Câteva, puține, cuvinte despre autor, pe care nu îl cunoșteam: Marian Ilea  s-a nascut in Ieud (Maramures) la 25 august 1959, de unde și dorința de a scrie, în Herina, despre Maramureșul istoric. A debutat cu proza „Circul” în revista Familia (1985), iar prima carte – volumul Desiștea – a apărut în 1990. În prezent, este director general la Maramureș TV și Informația zilei. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. (mai mult…)

Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta, de Ciprian Măceșaru

”Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta”, de Ciprian Măceșaru Editura Cartea Românească, București, 2016 Moto: „E frumos aici, da’ degeaba.” (pag. 126) Nu există sat în România asta a zilelor noastre în care să nu există cel puțin unul dintre personajele imaginate de către Ciprian Măceșaru în ”Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta”. Problema principală însă este că aproape toate satele noastre sunt populate de toată încrengătura de personaje de aici și asta face ca lumea rurală de la noi (ca și romanul pe care vi-l prezint astăzi) să fie dominată mai degrabă de oameni ciudați, fără șanse de evoluție, amuzanți în acțiunile lor, dar care luați ca ansamblu aduc un gust amar și destul de realist. Și atunci ne mai mirăm că nu putem evolua, că lumea de la țară a stagnat și nu are prea multe șanse de supraviețuire. (mai mult…)

Sărbătoarea corturilor, de Ioan T. Morar

”Sărbătoarea corturilor”, de Ioan T. Morar Editura Polirom, Colecția Fiction.Ltd, Iași, 2016 'Pe atunci credeam ca exista doua entitati care sunt vesnice: Dumnezeu si Comunismul. Am colaborat cu amandoua - mi-am impartit viata intre credinta in biserica si delatiunea la Securitate. De a doua as fi vrut sa scap la un moment dat. Dar nu s-a mai putut.' (pag. 11) Mi-a fost imposibil de-a lungul lecturii sa ma identific cu personajul povestitor al romanului 'Sarbatoarea corturilor' semnat de Ioan T. Morar si aparut in acest an la Editura POLIROM in colectia Fiction Ltd. Elementele principale ale cazului sau sunt exprimate din primele pagini ale cartii, dupa cum puteti vedea mai sus. Ambele coordonate imi sunt insa straine. Imi repugna colaborarea cu Securitatea si nu am nicio intelegere pentru cei care au acceptat-o. Nu vibrez cu nimic la ideea credintei, mai ales in cadrul unei biserici (sau sinagogi). Voi incerca sa evaluez totusi in mod obiectiv aceasta carte (care are multe calitati literare) si sa nu las ca aceasta antipatie fata de eroul-povestitor si unghiul sau de vedere sa-mi influenteze aprecierea. (mai mult…)

În gaură, de Arthur Suciu

”În gaură”, de Arthur Suciu Editura Adenium, Colecția Punct.ro Proză, Iași, 2016 ”Mă întrebam din nou: de ce mă voi fi apucat de scris chiar acum, când nu mi se întâmplă mai nimic? Ce să relatezi despre tine, dacă nu faci altceva decât să zaci? Am nevoie de o intrigă. OK, numai că eu tocmai m-am autoexclus din orice intrigă. Sunt o depresie suspendată în vid – acesta nu-i un subiect pentru un roman. (Dar vreau eu să scriu, de fapt, un roman?)” (pag. 73) După ce am citit această carte, chiar la această concluzie am ajuns: de ce s-a apucat acest autor de o asemenea carte, de vreme ce în ea nu se întâmplă aproape nimic. Eroul imaginat de Arthur Suciu pare a avea toate caracteristicele hipsterului român, în general, bucureștean în special: lucrează la o agenție de publicitate, este necăsătorit și se plimbă des pe la barurile și crâșmele din Centrul Vechi, este degustat de lumea politică dâmbovițeană și merge chiar și la protestele din timpurile recente, nu își găsește liniștea, este nefericit și depresiv. Este adevărat, nu este bucureștean get-beget, ci vine undeva din provincie, dar cine mai este bucureștean 100% în aceste timpuri? (mai mult…)

Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrelă…, de Matei Vișniec

”Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrelă...”, de Matei Vișniec Editura Cartea Românească, București, 2016 Deși activ în special în spațiul francez, scriitorul Matei Vișniec nu este deloc ignorat nici în spațiul cultural românesc, unde există un proiect dedicat operelor sale, anume zilele „Matei Vișniec”, și unde piesele sale sunt jucate de actori de seamă, în 2016, punându-se în scenă, la București, piese precum „Recviem” și „Buzunarul cu pâine”. Recent, autorul a publicat  romanul „Iubirile de tip pantof Iubirile de tip umbrelă...” care reprezintă una dintre cele mai stufoase scrieri ale sale, înglobând reflecții pe diverse teme, de la moarte, la alimentație chiar, la teatru și literatură, la dragoste, la comunismul românesc, la capitalismul european, ș.a. (mai mult…)

Sfârșitul a fost aproape, de Bogdan Costin

”Sfârșitul a fost aproape”, de Bogdan Costin Editura Cartea Românească, București, 2016 Dacă ești cumva corporatist sau dacă ai impresia că știi totul despre această lume, dacă ești bucureștean sau măcar în trecere prin marele oraș, dacă încerci să îți educi cumva copiii în această lume modernă sau doar observi cum îi cresc cei din jur, dacă te simți invadat de toate reclamele sau știrile, adevărate sau nu, despre mâncarea sănătoasă sau chiar ești un vegetarian sau raw-vegan convins, dacă simți că explozia de religie și politică din media te scandalizează, dacă ai măcar una dintre aceste caracteristici, atunci ”Sfârșitul a fost aproape”, romanul lui Bogdan Costin, este cartea pe care o căutai, un roman despre lumea pe care o trăiești, pe care o înfățișează aproape perfect, realist și plauzibil, cu toate defectele și calitățile ei. (mai mult…)

Baligă de mânz, de Jean Velicy

”Baligă de mânz”, de Jean Velicy Editura Vremea, București, 2016 Probabil ca trebuie sa incep prin ceea ce in limba engleza se cheama un 'disclaimer'. Doctorul Jean Velicy imi este prieten, unul dintre acei prieteni care a stiut sa se dovedeasca - la nevoie - prieten adevarat. Cartea despre care scriu aici - 'Baligă de mânz' - aparuta la editura Vremea in 2016, am primit-o de la el, cu dedicatie. Aceasta nu este deci o recenzie obisnuita, ci sunt mai degraba note la lectura cartii unui prieten. Ardelean la origine, doctorul Velicy s-a stabilit in Franta in anii 80. Exceptional profesionist, si-a cladit o reputatie solida in randul specialistilor din domeniul sau. Locuind in Normandie, profesand si traind in limba franceza, a pastrat si legatura cu limba romana si exercitiul acesteia. Unul dintre rezultate sunt cartile sale, 'Baligă de mânz' fiind a doua carte a sa publicata in romaneste si in Romania. (mai mult…)

Darul lui Serafim, de Simona Antonescu

”Darul lui Serafim”, de Simona Antonescu Editura Cartea Românească, București, 2016 Nu citisem ”Fotograful Curții Regale”, așa că această carte m-a luat cumva pe nepregătite, iar decizia de a o citi a venit după simpatica prezentare de pe coperta a patra. Sunt mereu pasionat de parfumul lumii interbelice, iar biografia unui personaj a epocii, Nicolae Malaxa, chiar romanțată cum este aici, nu poate decât să te îmbie la lectură. Această biografie, completată cu încă două povești aparent reale, din aceeași epocă, este unită în jurul unui cerșetor, Serafim, de unde pleacă fiecare viață și unde se întoarce, fără posibilitatea de a i se împotrivi. (mai mult…)

La capătul nopții, de Vartan Arachelian

”La capătul nopții”, de Vartan Arachelian Editura Polirom, Colecția Fiction Ltd., Iași, 2015 Din postfata cu 'Multumiri' a cartii lui Vartan Arachelian, 'La capatul noptii', aparuta in 2015 in seria 'fiction Ltd.' a Editurii Polirom aflam amanunte interesante despre scrierea ei. Este de fapt recuperarea unui produs de 'literatura de sertar' scris in doua etape, in anii 1986 si 1988. Cine a trait epoca stie ca multi scriitori practicau metoda in acei ultimi ani ai regimului comunist din Romania, ani in care nu numai ca prabusirea sistemului nu parea evidenta celor care il traiau din interior, dar in care si riscurile exprimarii de opinii opuse ideologiei oficiale erau imense. Un text ca acesta - si ma refer deocamdata doar la continutul 'subversiv' nu numai ca nu avea vreo sansa sa fie publicat, dar daca ar fi fost descoperit de Securitate il expunea pe autor unor riscuri reale - incepand cu hartuiri permanente, urmate de pierderea locului de munca, si ajungand pana la pierderea libertatii. Existenta scrierilor literare si a jurnalelor de sertar a avut cel putin o victima in persoana si destinul lui Gheorghe Ursu si a rezultat in cel putin o scriere majora, pentru care unii folosesc (si nu cred ca exagereaza) termenul de capodopera, in 'Adio, Europa!' a lui Ion D. Sirbu. (mai mult…)