Eseuri

Cu ochii larg deschiși, de Julian Barnes

”Cu ochii larg deschiși. Eseuri despre artă”, de Julian Barnes Editura Nemira, București, 2016 Traducere de Radu Paraschivescu Pe Julian Barnes l-am descoperit în anul 2014, când Radu Paraschivescu  a vorbit despre un roman al  său, „Anglia, Anglia”, în cadrul emisiunii „Dă-te la o carte”. Până în acel moment, autorul britanic primise deja un număr considerabil de distincții literare, printre care și un Man Booker, în 2011, pentru romanul „The Sense of an Ending“/ „Sentimentul sfârşitului” și își câștigase și un oarecare renume pe piața de carte din țara noastră . De atunci au trecut aproape doi ani, iar Julian Barnes este un autor din ce în ce mai prizat în România, fapt pentru care i-au mai fost traduse cateva cărți, cea mai recentă fiind o colecție de eseuri despre artă intitulată „Cu ochii larg deschisi”, apărută la editura Nemira, în traducerea lui Radu Paraschivescu. (mai mult…)

Spovedanie. Căutând sensul vieții, de Lev Nicolaevici Tolstoi

”Spovedanie. Căutând sensul vieții”, de Lev Nicolaevici Tolstoi Editura Herald, Colecția ”Autobiografia”, București, 2016 Traducere din limba rusă și îngrijire ediție: Anca Irina Ionescu Sunt sigur că fiecare om care dorește să înțeleagă fenomenul religios, fie că vorbim aici de creștini sau de cei de altă confesiune, de atei sau de agnostici, va găsi câteva pagini potrivite cu conștiința lor sau cu principiile pe care le urmează. Lev Tolstoi a avut mai mereu o relație încurcată cu religia sau, mai bine zis, cu instituțiile care o guvernează, în speță cu Biserica Ortodoxă Rusă, lucru cauzat de opiniile sale directe, exprimate atât în romanele cu care s-a făcut cunoscut sau în eseurile scrise și publicate, cât și în viața de zi cu zi. Ca să dau un exemplu cu iz de picanterie, în tabelul cronologic din această carte, ni se spune că, în anul 1888, renunțând la vânătoare, carne, tutun și băutură, Tolstoi a devenit obsedat de castitate, susținând public abstinența sexuală, deși el însuși nu o practica. Păi să nu superi astfel Biserica? (mai mult…)

Einstein pentru debusolați, de Allan Percy

”Einstein pentru debusolați. Soluții atomice pentru probleme relativ grave”, de Allan Percy Editura Herald, București, 2015 Traducere de Anca Irina Ionescu Moto: ”Nu ai înțeles cu adevărat un anumit lucru decât dacă ești în stare să-l explici și bunicii tale.” (Albert Einstein) Nu sunt un adept al cărților de și pentru dezvoltare personală, nici de psihologie, mai mult sau mai puțin ieftină, așa că am privit această carte mai mult din perspectiva lui Albert Einstein, pe care îl apreciez și caut orice carte cu și despre el. Allan Percy a făcut aici o colecție din zicerile lui Einstein, culese din lucrările sau interviurile sale, ajungând la un număr de 85, unele dintre ele memorabile, care sunt parafrazate și explicate de către autor în limbaj psihologic, chiar filosofic, dar arid de cele mai multe ori. Cel puțin pentru mine, care, așa cum spuneam, sunt complet reticent la acest stil de lucrare, care mă dezamăgește și mă îndepărtează. (mai mult…)

Arta conversației cu Ileana & Romulus Vulpescu. Dialoguri peste timp, de Ion Jianu

”Arta conversației cu Ileana & Romulus Vulpescu. Dialoguri peste timp”, de Ion Jianu Editura Vremea, Colecția Fapte. Idei. Documente, București, 2016 Cuvânt-înainte de Nicolae Iliescu Sunt unul dintre puținii care nu au citit ”Arta conversației”, romanul scris de Ileana Vulpescu ce a făcut furori la finalul epocii comuniste din România, ba chiar și ulterior, în anii ’90. Nici cu Romulus Vulpescu, soțul acesteia, nu am avut prea multe tangențe, singurele amintiri pe care le-am găsit în legătură cu persoana sa fiind câteva apariții televizate, de demult, în calitate de membru al Partidului România Mare. Așadar, am citit această cărticică fără să am nici simpatii, nici antipatii, doar pentru a afla mai multe despre aceste ”personaje”, binecunoscute publicului cititor. (mai mult…)

Frumusețea va mântui lumea și alte eseuri, de Ion Vianu

”Frumusețea va mântui lumea și alte eseuri”, de Ion Vianu Editura Polirom, Colecția Ego-grafii, Iași, 2015 'Frumusetea va mantui lumea si alte eseuri', publicata de Polirom in 2015 in colectia 'Ego-grafii', este probabil cea mai importanta si mai valoroasa carte de eseistica aparuta in anul 2015, an in care multe dintre cartile cele mai interesante, care vor ramane peste ani, apartin acestui gen. Ion Vianu a mai publicat, de altfel, in aceasta colectie si 'Apropieri' despre care am scris acum cativa ani. Volumul acesta m-a insotit vreme de cateva saptamani in calatorii si in cugetari, l-am citit incet si cu delectare, am incercat sa-i urmaresc referintele in arta si trimiterile la alte lecturi, i-am savurat valoarea si consistenta gandirii si limba aleasa in care este scris. Majoritatea eseurilor care il compun reprezinta piese de rezistenta intelectuala cum putine mi-a fost dat sa citesc in literatura romana sau cea scrisa in alte limbi. Acum, la terminarea lecturii, senzatia este nu cea de a fi terminat o carte, ci de a fi parcurs o intreaga biblioteca. (mai mult…)

Articole din „Cuvântul” lui Nae Ionescu, de Mihail Sebastian

Articole din „Cuvântul” lui Nae Ionescu, de Mihail Sebastian Editura Vremea, Colecția ”Fapte. Idei. Documente”, București, 2016 Ediție îngrijită și prefață de Miruna Lepuș Ziarul „Cuvântul” a fost, încă de la apariție, o revelație pentru presa vremii, impresionând atât prin înfățișarea paginilor, cât și prin spiritul în care erau scrise articolele sale. Fondat de către Titus Enacovici la 4 noiembrie 1924, „Cuvântul” a încercat, încă din primul său număr, să își impună o anumită ținută intelectuală printre publicațiile momentului, desființând „anonimatul metodic” practicat în gazetăria vremii prin introducerea, ca element principal în structura ziarului, a articolului semnat, care, pe lângă funcția sa obișnuită de exprimare a unei judecăți critice, se afla acum sub patronajul unei răspunderi intelectuale. La apariție, „Cuvântul” se recomanda simplu: „un ziar politic independent scris de intelectuali”[1]. (mai mult…)

Deschisul. Omul și animalul, de Giorgio Agamben

”Deschisul. Omul și animalul”, de Giorgio Agamben Editura Humanitas, Colecția Filozofie, București, 2016 Traducere din italiană de Vlad Russo Moto: ”Poate că și lagărele de concentrare și de exterminare sunt un experiment de acest gen, o tentativă extremă și monstruoasă de a tranșa între uman și inuman, care a sfârșit prin a atrage în prăbușirea ei însăși posibilitatea distincției.” (pag. 32) Lectura volumului ”Deschisul. Omul și animalul” mi-a reconfirmat ceea ce credeam despre filosofie și anume că atinge cele mai importante probleme ale umanității, dar într-o manieră atât de abstractă, încât cu greu poate fi înțeleasă de către neinițiați. Italianul Giorgio Agamben, considerat unul dintre cei mai importanți filosofi italieni contemporani (și căruia i-am ratat cartea ”Nuditatea”, apărută tot la Humanitas), tratează aici relația dintre om și animal, nu din perspectivă biologică, ci mai degrabă din perspectivă evolutivă, încercând să explice dacă am pornit la drum, ca ființe umane, din animale, unde am ajuns și când suntem din nou în apropiere de acest stadiu și ce se întâmpla mai departe. (mai mult…)

Tsurezuregusa. Însemnări din ceasuri de zăbavă. Eseuri budiste, de Kenkō

”Tsurezuregusa. Însemnări din ceasuri de zăbavă. Eseuri budiste” de Kenkō Editura Humanitas, Colecția Nipponica, București, 2016 Prefață de Donald Keene, cuvânt înainte de W.M. Theodore de Bary Traducere de Dana Ligia Ilin Fascinația culturii japoneze se resimte tot mai pregnant în ultimii ani și în spațiul românesc. Spun asta pentru că, deși Japonia pare a fi cunoscută pe meleagurile noastre doar la nivel superficial, prin trenurile extrem de rapide, minunații cireși înfloriți și legendarii samurai, interesul tot mai mare al cititorilor români pentru literatura japoneză, oglindit în frecvența traducerilor apărute în ultimii ani, relevă un demers mai profund de cunoaștere și înțelegere a culturii acestei țări. O carte extrem de importantă în acest sens este, „Tsurezuregusa. Însemnări din ceasuri de zăbavă”, apărută la Editura Humanitas, în colecția „Nipponica”. (mai mult…)

Oameni iluştri. Convorbiri şi rememorari, de Valeriu Râpeanu

”Oameni iluştri. Convorbiri şi rememorari”, de Valeriu Râpeanu Editura NICULESCU, București, 2009 Valeriu Râpeanu este, prin activitatea sa neobosită în multiple domenii ale artei, un reper al culturii române. Exegezele adunate în cărțile sale ating o arie largă, din care nu lipsesc, alături de literatură, muzica, artele plastice, istoria. Pe lângă ocupația sa de critic și istoric literar, acesta a avut și o intensă activitate editorială. Sub patronajul său, editura Eminescu a urmat un amplu program de tipărire și retipărire a operelor clasice ale culturii române, fiind editate ample ediții dedicate unor personalități precum N. Iorga, Gh. I. Brătianu sau Tudor Vianu. (mai mult…)

Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica poetica, de Răzvan Țupa

”Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica poetica”, de Răzvan Țupa Editura Casa de Pariuri Literare, București, 2015, 164 p. + foto p. 165-172 Subtitlul: „București – Praga – Berlin – Chișinău, 2005-2010” ascunde de fapt 140 de întâlniri în Club A cu cea mai nouă literatură (în special poezie) românească, scrisă de autori în general neconsacrați: volumul conține prezentările celor 140 de seri de joi, desfășurate în diferite locații, dar preponderent în legendarul Club A. Sunt scurte declarații sau fragmente din cărți ale unor autori de diferite generații. Din cei mai tineri, atunci, pot fi numiți Mitoș Micleușanu, Adrian Schiop, Dan Sociu, Miruna Vlada, Călin Torsan, Cosmin Manolache, Vasile Leac, George Vasilievici, Mihai Ignat, Diana Geacăr, Adela Greceanu, Dan Coman, Cosmin Perța, Cezar Paul-Bădescu, Sorin Gherguț, Ion Manolescu, Andrei Ruse, Svetlana Cârstean, proiectul Rubik (coordonat de Simona Popescu), Radu Vancu, Teodor Dună, Daniel D. Marin. (mai mult…)