Carti de poezii

Rezistăm și prin poezie: #Rezist! Poezia

”#Rezist! Poezia”, selecție realizată de Cosmin Perța Editura Paralela 45, Pitești, 2017 Am fost, ca atâția alții, în stradă la protestele din ianuarie-februarie 2017, ca urmare a atacului asupra instituțiilor din justiție venit din partea actualei coaliții de guvernare. Am regăsit acolo mulți dintre prietenii mei, inclusiv de pe Facebook, pentru că oamenii cu adevărat inteligenți și-au dat seama că este o măsură de onoare să fii în stradă, să protestezi împotriva unor aberații Dragnea/Grindeanu/Iordache și ceilalți. (mai mult…)

Poezii din ”Obiectele din oglindă sunt mai aproape decât par”, de Florin Hălălău

”Obiectele din oglindă sunt mai aproape decât par”, de Florin Hălălău Editura Casa de Pariuri Literare, București, 2016 Am descoperit câteva poezii foarte frumoase în această carte a lui Florin Hălălău, apărută în acest an la Editura Casa de Pariuri Literare. Unele de dragoste, altele doar despre viață și felul în care ne-o trăim fiecare dintre noi. Poeziile nu sunt simple, așa cum citeam în copilărie, ci sunt răzbătute de gânduri și sentimente. Cu alte cuvinte, mi-au plăcut pentru că poeziile citite fac cititorul să gândească și să își închipuie felul în care aceste gânduri i-au influențat viața. (mai mult…)

Lovecraftism poetic: obiecte umane, de Teodor Dună

”obiecte umane”, de Teodor Dună Editura Cartea Românească, București, 2015, 104 p. O lume apocaliptică și elemente din utopii postapocaliptice alcătuiesc cel puțin începutul acestui nou volum al lui Teodor Dună, părțile I și II („trupuri lipsă” și „viața de sub unghii”) din cele cinci ale obiectelor umane (în stil avangardist, titlurile sunt cu minusculă); nu există niciun dubiu, locul este Bucureștiul de azi, cu blocuri, metrouri, Victoriei și Unirii. Lumea se schimbă însă din partea a III-a, „spațiile amneziei”, care aduc într-un București internaționalizat o societate a viitorului, a cyborgilor, cu unele defecte, repede corectate (de pildă, dacă se folosește prea mult magnet, unii „oameni” pot rămâne lipiți de diferite obiecte metalice din peisajul urban; a doua zi se mai găsește acolo cel mult puțină carne sau sânge). De la Gheorghe Săsărman la David Mitchell, motivul este îndelung lucrat în literatura SF. (mai mult…)

Exigențe poetice: Puțin sub linie, de Robert Șerban

”Puțin sub linie”, de Robert Șerban Editura Cartea Românească, București, 2015, 72 p. Robert Șerban este un poet care scrie rar (un volum la 4 sau 5 ani), dar are, paradoxal, o activitate publicistică și editorială deosebită. Gustul pentru poezie este cultivat prin cărțile publicate de-a lungul timpului la Editura Brumar, pe care a înființat-o, una dintre puținele edituri „de poezie” de la noi, pusă în pagină în ediții vizuale, cu ample corelații iconografice cu textul, tinzând spre cartea-obiect. Pe de altă parte, autorul este și un cunoscut jurnalist (în presa scrisă și audio-video din Timișoara), specializat pe articole de atitudine și emisiuni de tip dialog cultural, de unde au rezultat volume precum Ochiul cu streașină (2007) sau cel de convorbiri cu Șerban Foarță (2013). (mai mult…)

Noaptea de gardă, de Ionelia Cristea

”Noaptea de gardă”, de Ionelia Cristea Editura Cartea Românească, București, 2015 O recenzie semnată de Viorica Răduță După debutul convingător al Simonei Antonescu din 2015 de la Cartea Romînească, iată că la aceeași editură Ionelia Cristea are cu Noaptea de gardă tot o bună întâmpinare critică (Marius Chivu, Laurei Câlțea). Compus din 4 cicluri (Sinapse, Noaptea de gardă, Tot ce a fost, Fișiere), volumul conține tot atâtea etape poematice. Pare o mică antologie, construită de autor, cu poeme care conduc la ființarea unui spațiu destul de puțin bătătorit liric, spitalul, dar nu din perspective exterioară, ci dintr-una destul de acută, a medicului neurolog. Acesta dispune atât de un limbaj specializat cât și de o vedere internă, dinăuntrul locului și timpului, emblematic alese, spitalul și noaptea de gardă. Primele două cicluri au destulă forță de sugestie în conturarea durerii aproapelui, pacientul pe moarte, vizat în trup, dar se pune în oglindă și drama medicului ”de gardă”, situat nu altfel decât în fața și înăuntrul stărilor ultime. (mai mult…)

Tradiționalism vs modernitate: Opere I. Poezii 1908-1920, de Ezra Pound (II)

”Opere I. Poezii 1908-1920”, de Ezra Pound Editura Humanitas Fiction, București, 2014, 680 p. Traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, selecție, îngrijire de ediție, cronologie, introducere și comentarii de Horia-Roman Patapievici Prima parte aici. II. Peisajul modernității Definind modernitatea prin raportare strictă la curentele extremiste, enunțând fără îndoială idei originale, Patapievici creează modernismul său. Studiul acesta, cu destule imprecizii (de pildă, Whitman lipsește din peisaj – deși Pound îl privea cu admirație: Un pact îi este adresată, pentru că „a tăiat lemn nou în pădure”; poetul crede că „acum e vremea să-l cioplim”; acestei imprecizii i se adaugă ignorarea modernismului spaniol de la începutul secolului XX, precum și atitudinea condescendentă față de Baudelaire) este o nouă piesă din opoziția tradițional / modern care structurează cultura noastră. Noutatea este că de această dată tradiționaliștii se autodenumesc moderni, tind se ocupe acest spațiu, așa cum politologul de tv Goldberg descoperea fascismul tocmai în programele politice de tip liberal. O mișcare inspiratoare, fără îndoială. (mai mult…)

Tradiționalism vs modernitate: Opere I. Poezii 1908-1920, de Ezra Pound (I)

”Opere I. Poezii 1908-1920”, de Ezra Pound Editura Humanitas Fiction, București, 2014, 680 p. Traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, selecție, îngrijire de ediție, cronologie, introducere și comentarii de Horia-Roman Patapievici Excelenta inițiativă a Editurii Humanitas de a publica opera lui Ezra Pound se înscrie într-un proiect de 4 volume, din care avem acum în față volumul de Poezii dintre 1908-1920. Restituirea în limba română a acestei opere este un eveniment și un elogiu adus modernismului literar, elogiu care a început cu editarea lui T.S. Eliot, marele prieten al lui Pound și cumva numele emblematic pentru modernismul poetic, în detrimentul autorului Cantos-urilor. (mai mult…)

Infernala comedie, de Emil Brumaru

”Infernala comedie”, de Emil Brumaru Editura Adenium, Iași, 2015, 120 p. Ediția a doua revăzută și adăugită, prefață de Radu Vancu, ilustrații de Felix Aftene A doua ediție a Infernalei comedii (după cea din 2005) renunță la cuvintele de prezentare ale lui Șerban Foarță și la „scanografiile” acestuia (în număr de 15), pentru a găzdui un alt poet, Radu Vancu, în locul epistolei închinătoare, și un artist vizual care a lucrat, de pildă, și pentru operele complete ale lui Dan Sociu – e vorba de Felix Aftene. (mai mult…)

Valea rea, de Andrei Doboș

”Valea rea”, de Andrei Doboș Editura Cartea Românească, București, 2015, 72 p. După mănăștur story (2007) și Inevitabil (2007, descris aici, pe Filme-cărți.ro), Andrei Doboș este acum un poet de la țară, mizând în mod sofistificat pe cartea ruralismului, o carte repudiată în mod tradițional de poeții mai noi; în spirit frondeur, poezia se alcătuiește astfel cu o excelentă acuitate lexicală (se pot da exemple de regionalisme pentru care poetul are o adevărată predilecție: vinderel / șoim de talie mică; hoaspe / coji ale cerealelor, reziduuri; mursă / vin sau must; târnaț / prispă, cerdac). Valea rea întruchipează personaje rurale sau ruralizate, precum indiferentul („N-am pățit nimica”), ratatul („Autoportret”), pedantul sau snobul (ce scrie „youtoube” și e ahtiat după subiecte de paraștiință: „S-au inversat polii pământului”), în fine, omul fără însușiri, definit prin generalități (el mănâncă brioșe și sandvișuri cu șnițel de pui, se amețește cu ceva bere și înjură), ce locuiește într-o localitate ce ar putea fi oriunde: un etern Florești, de mai multe ori pomenit în aceste poeme, o comună oarecum urbanizată, periferie transferată în lumea satului. Poemele devin astfel adevărate studii sociologice, compuse cu atenția pe care cercetătorul o acordă unui tratat sau unui articol științific, ceea ce îl face pe Andrei Doboș un echivalent în poezie pentru subiecte în stilul lui Sorin Stoica. (mai mult…)

Prietenie și curaj: Poezia, de Mircea Cărtărescu (III)

”Poezia”, de Mircea Cărtărescu Editura Humanitas, București, 2015, 784 p. Prima parte aici, a doua parte aici. III. Din anii 1980 până astăzi lumea s-a schimbat; cei cunoscuți în primul rând ca poeți sau prozatori și-au descoperit alte vocații; alții au rămas ce au fost. Mulți au dispărut: Traian T. Coșovei, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Ioan Lăcustă, Ion Dumitriu, Dan Goanță. Alții, s-au schimbat, rămând aceeași: poetul și criticul Ion Bogdan Lefter a devenit criticul, eseistul și comentatorul politic de astăzi; poetul Emil Hurezeanu a devenit un cunoscut jurnalist și, iată, ambasador; Adina Kenereș, editoare și galeristă; Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog și profesor; Bogdan Ghiu, traductolog, eseist; Romulus Bucur, profesor de literatură; Cristian Teodorescu, comentator politic. Alte nume din poezia lui Cărtărescu au avut traiectorii diferite, de la Nicolae Manolescu („dom’ Nichi”) la Vladimir Tismăneanu sau chiar Gabriela Adameșteanu, enumerându-i și pe Magda Cârneci, Ioan Buduca, Liviu Ioan Stoiciu, George Cușnarencu. (mai mult…)