Carti de istorie

Diavolul din Orașul Alb, de Erik Larson

”Diavolul din Orașul Alb”, de Erik Larson Editura Publica, Colecția Narator, București, 2016 Traducere din engleză de Alex Moldovan și Mariana Buruiană Moto: ”Era atât de ușor să dispari, atât de ușor să negi orice implicare, era atât de ușor, în tot fumul și gălăgia, să ascunzi că răul a prins rădăcini. Acesta era orașul Chicago în ajunul celei mai mari expoziții din istorie.” (pag. 27) Suntem în anul 1890, în Chicago, Statele Unite ale Americii. După succesul Expoziției Universale de la Paris din anul precedent, mai multe orașe americane și-au depus candidatura pentru onoarea de a găzdui următoarea expoziție mondială, pe care acestea doreau să o facă mai mare, mai magnifică, mai populară, mai apreciată și mai vizitată decât cea franceză. Plus că sarcina de a depăși celebrul turn al lui Eiffel era cu atât mai fascinantă și mai antrenantă. Însă în memoria contemporanilor noștri, parcă nebunia ce a făcut ca Chicago să devină cea mai de succes expoziție universală a tuturor timpurilor nu a avut niciun ecou. (more…)

Lupta în jurul unui rug. Castellio împotriva lui Calvin, de Stefan Zweig

”Lupta în jurul unui rug. Castellio împotriva lui Calvin”, de Stefan Zweig Editura Humanitas, Colecția Istorie, București, 2016 Traducere de E. Marghita Ediție îngrijită și revizuită de Dan Flonta Moto: ”Dacă chibzuiesc la ce este de fapt un eretic, sunt nevoit să ajung la concluzia că îi numim eretici pe toți cei care nu sunt de acord cu opinia noastră.” (pag. 149) În această perioadă, în care ne lovim şi avem parte de toate genurile de violenţă, mai ales împotriva ideilor, cuvintelor şi religiei unei persoane, o carte precum ”Lupta în jurul unui rug. Castellio împotriva lui Calvin” a lui Stefan Zweig este cu atât mai actuală. La fel a fost şi în epoca primei publicări, pentru că, deşi aparent se vorbeşte despre o istorie din Elveţia secolului al XVI-lea, autorul german a ştiut să aducă suficiente argumente prin care să atace inclusiv contemporanii şi mai ales naziştii, care tocmai ajunseseră la putere în Germania și începuseră epurările etnice și religioase. Din pagină în pagină, pe lângă amănuntele de ordin istoric și religios, el militează pentru trezirea națiunii, a intelectualilor, pentru revolta deschisă împotriva oricărei forme de discriminare: (more…)

Poate Estera, de Katja Petrowskaja

”Poate Estera”, de Katja Petrowskaja Editura Humanitas Fiction, Colecția ”Raftul Denisei”, București, 2016 Traducere din germană și note de Alexandru Al. Șahighian Într-una dintre etapele periplului ei odiseic în căutarea rămăşiţelor şi umbrelor familiei pierite în fumurile Holocaustului, Katja Petrowskaja, autoarea cărţii 'Poate Estera' apărută în colecţia 'Raftul Denisei' a Editurii Humanitas Fiction în traducerea impecabilă a lui Alexandru Al. Şahighian, ajunge într-o localitate poloneză numită Kalisz, unde trăiseră o parte din membrii unei ramuri a familiei sale. Călăuză sa locală este o persoană pe nume Pani Ania. (more…)

O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice, de Jonathan Haslam

”O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice”, de Jonathan Haslam Editura Polirom, Colecția Historia, Iași, 2016 Traducere din limba engleză de Ioana Aneci Volumul scris de Jonathan Haslam, profesor de istorie la Princeton, abordează pe larg istoria spionajului sovietic, aducând cititorului numeroase informații noi și interesante. Tocmai multitudinea de personaje și operațiuni prezentate în carte se dovedește a constitui și un neajuns al acesteia, întrucât tinde să îngreuneze lectura. (more…)

Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane, de Constantin Gane

”Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane  - Boieroaice din Moldova și Țara Românească în veacurile XVI – XIX”,  de Constantin Gane Editura Corint, Colecția Istorie cu blazon, București, 2016 Ediție îngrijită de Viorel Gh. Speteanu Pe Moș Costică nu l-am mai cunoscut. Așa îl numeam în familie pe Constantin Gane, scriitorul fratele bunicului meu Gheorghe [...]. Despre Moș Costică am aflat mai multe de la mama și de la unchii mei, cu trecerea anilor, în special după plecarea noastră definitivă din România comunistă, la începutul anilor 1970. Avea o gândire precisă, ordonată. Studiile în Germania și contactul cu educația germană, potrivite caracterului său, au avut darul să accentueze aceste calități. Era parolist și punctual, ceea ce aștepta și de la cei din jurul său. Avea mult haz, umorul lui regăsindu-se de altfel și în paginile operei sale. (Dan Ciudin, strănepot al lui Constantin Gane). (more…)

Românce văzute de străini, de Vasile Panopol

”Românce văzute de străini”, de Vasile Panopol Editura Corint, Colecția Istorie cu blazon, București, 2016 Ediția a II-a, revizuită, prefață de Mihai Dim. Sturdza Moto: ”Femeile au talia elegantă, ochii mari, sprâncene lungi, sânul bine dezvoltat, mâinile grăsulii, pielea albă, tenul palid, părul negru, au mai multă langoare decât veselie; mai multă cochetărie decât amor și acesta de obicei nu este decât un dulce laisser-aller, care nu se ridică niciodată până la violență, precum nu se pogoară până la obscenitate, după cum s-a spus adeseori pe nedrept.” (Stanislas Bellanger, pag. 103) În 1943, Vasile Panopol publică la Editura Cartea Românească acest volum, în care preia din cele mai importante documente și memorii ale străinilor care au trecut prin țările române (Moldova și Țara Românească) informațiile referitoare la românce. Desigur, de cele mai multe ori, sursele sunt la mâna a doua, dar Vasile Panopol citează, folosește ghilimelele, iar locul citării este de cele mai multe ori credibil (cum ar fi Nicolae Iorga). După multe decenii, apare acum ediția a doua, în frumoasa Colecție Istorie cu blazon a Editurii Corint. (more…)

Strania istorie a comunismului românesc (şi nefericitele ei consecinţe), de Lucian Boia

”Strania istorie a comunismului românesc (şi nefericitele ei consecinţe)”, de Lucian Boia Editura Humanitas, Bucureşti, 2016 Ultima apariţie editorială[1] ce poartă marca (deja) istoricului Lucian Boia se doreşte o explicaţie complexă, completă, în stilul sau inconfundabil, accesibilă, dar şi foarte clar a comunismului românesc cu ample referiri atât la ideologia bolşevică (o utopie, până la urmă care „funcţionează perfect în registru imaginar, dar se încăpăţânează să nu mai funcţioneze atunci când se forţează transpunerea ei în realitate”), cât şi la regimul originar din Uniunea Sovietică, ţară care s-au autodistrus prima, exportând mai apoi modelul de sinucidere socială şi economică. Pentru un cititor fidel al istoricului bucureştean multe idei şi pasaje au mai fost enunţate (şi ele sunt marcate prin note de subsol), astfel încât volumul nu produce mari surprize. Disecţia comunismului românesc, concisă şi clară, este lăudabilă pentru că renumele lui Lucian Boia ar putea trezi anumite spirite încă adormite care îl regretă. (more…)

În umbra Europei. Două războaie reci și trei decenii de călătorie prin România, de Robert D. Kaplan

”În umbra Europei. Două războaie reci și trei decenii de călătorie prin România”, de Robert D. Kaplan Editura Humanitas, București, 2016 Traducere din engleză de Constantin Ardeleanu și Oana Celia Gheorghiu Inclus de două ori de celebra revistă Foreign Policy în TOP 100 GLOBAL THINKERS, Robert Kaplan consideră că o mare problemă a jurnaliștilor este că aceștia sunt „copiii momentului” sau „empiriștii supremi”. Această formulare mi-a amintit de precizarea pe care Emil Hurezeanu o face în recentul său volum intitulat „Pe trecerea timpului”: junalistul este “primul și definitivul ostatic al clipei”. Ambii autori reușesc însă performanța de a se sustrage efemerului și superficialului și de a oferi publicului analize pline de adâncime, luciditate și rafinament, scrise dintr-o perspectivă pe termen lung. (more…)

Poate Estera, de Katja Petrowskaja

”Poate Estera”, de Katja Petrowskaja Editura Humanitas Fiction, Colecția ”Raftul Denisei”, București, 2016 Traducere din germană și note de Alexandru Al. Șahighian Moto: ”Istorie e atunci când, deodată, nu mai există oameni pe care să-i întrebi, ci numai surse. Nu mai aveam pe nimeni pe care să-l fi putut întreba, care să-și amintească ceva despre acele vremuri. Tot ce-mi rămânea erau frânturi de amintiri, însemnări și documente îndoielnice din arhive îndepărtate. În loc să fi pus întrebări din timp, m-am înecat înghițind cuvântul istorie. Oare eram acum matură fiindcă Lida murise? Eram la cheremul istoriei.” (pag. 23) Katja Petrowskaja este în sine un personaj fie dacă ne uităm la amestecătura de nații din genealogia sa, dar și din prezentul pe care și l-a făurit singură, și a ales să își recondiționeze menirea pentru a se descoperi pe sine însăși, căutând cumva să își exploreze propria istorie pas cu pas, lucru aproape imposibil. S-a născut în 1970 la Kiev, într-o familie evreiască din Ucraina, dar care a ajuns aici în urmă cu mai multe decenii din Varșovia, înainte și după cel de-al doilea război mondial, trăind perioade importante atât în regimul nazist, cât și în cel sovietic. Peste ani, Katja a emigrat în Germania, unde s-a căsătorit și trăiește în prezent, iar ”Poate Estera” este prilejul de a-și descoperi adevăratul trecut, de a pendula printre evreii, polonezii, rușii, ucrainenii, nemții pe care i-a avut în componență familia sa. (more…)

Stalinismul de fiecare zi. Viaţa cotidiană în Rusia Sovietică a anilor 1930, de Shelia Fitzpatrick

”Stalinismul de fiecare zi. Viaţa cotidiană în Rusia Sovietică a anilor 1930”, de Shelia Fitzpatrick Editura Corint, Colecția Istorie, Bucureşti, 2016 Traducere din limba engleză de Alina Popescu, prefaţă de Sorin Antohi Impactul acestei oglinzi în care se reflectă societatea stalinistă[1] a fost puternic în părţile din lume care nu au cunoscut comunismul, pentru că cititorul român avizat, care a trăit ceva timp în stalinismul ceauşist, din nefericire, nu va fi surpins de această lucrare cuprinzătoare, bine documentată, muncită. Foarte puţine elemente societale staliniste din anii `30 nu au fost aplicate cu mare stricteţe şi în România după ocuparea ţării şi bolşevizarea ei. Denunţurile? Cozile la alimente? Propaganda? Cultul personalităţii? Interzicerea avorturilor şi anticoncepţionalelor? Şopârlele? Cartelele ? Pe toate le-am experimentat pe propria piele. Evident, românii au fost puţin mai ghinionişti decât alte popoare din lagăr care din anii 1970 au migrat uşor către o formă de regim comunist soft (precum Ungaria sau Bulgaria), în timp ce Nicolae Ceauşescu  a imprimat o direcţie dura şi pur stalinistă, foarte asemănătoare cu cea care a funcţionat în Uniunea Sovietică stalinistă a anilor 30. (more…)