Carti de istorie

ISlamISm. Planul secret de creare a califatului, de Glenn Beck

”ISlamISm. Planul secret de creare a califatului”, de Glenn Beck Editura Corint, București, 2016 Traducere din limba engleză de Sorin Șerb, Prefață de Teodor Baconschi Privilegiată cu o traducere în forță a titlului în limba română, cu un joc de litere ce aduce în prim plan temutul ISIS, cartea lui Glenn Beck este un adevărat galop prin lumea islamică, din punct de vedere istoric, religios, politic. Într-o societate parcă prea calmă ținând cont de ultimele evenimente teroriste, vocea lui Beck răsună precum o goarnă ce prevestește un sfârșit al lumii. Viziunea lui, deloc tolerantă, vis-a-vis de islamism (a nu se încurca cu islamul), își regăsește explicația în pregătirea și experiența lui profesională: om de radio și de televiziune, a realizat mai multe emisiuni și a scris diverse cărți, toate având titluri provocatoare. Renașterea lui a avut loc după convertirea la Universal Life Cucrch Monastery, când a schimbat viața lipsită de acțiune cu una energică, plină de inițiative care i-au adus statutul de salvator al Americii. (mai mult…)

Torționarele lui Hitler. Femei germane pe câmpurile naziste ale morții, de Wendy Lower

”Torționarele lui Hitler. Femei germane pe câmpurile naziste ale morții”, de Wendy Lower Hitler’s Furies. German Women in the Nazi Killing Fields Editura Meteor Publishing, București, 2016 Traducere din limba engleza de Eugene Damian Iata din nou o carte editata de Meteor Publishing, care si-a facut o profesiune de credinta, din relatarea multor capitole intunecate din istoria celui de-al Doilea Razboi Mondial, unele dintre aceste capitole abia cunoscute chiar si dupa trecerea a mai bine de saptezeci de ani. Faptul ca inca din adolescenta sunt preocupata de literatura dedicata dezvalurilor legate de anii cei mai intunecati si rusinosi ai istoriei moderne europene, nu ma transforma intr-un soi de persoana masochista. Nici vorba. Eu inca incerc sa inteleg cata prabusire poate exista in fiinta umana, in coexistenta cu maretia aceleasi fiinte. (mai mult…)

O clasă neobișnuită: La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine, de Tudor Vișan-Miu

”La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine”, de Tudor Vișan-Miu Editura Corint, Colecția Istorie cu blazon, București, 2016 Prefață de Filip-Lucian Iorga Una dintre realizările importante ale lui Carol al II-lea poate fi considerată și asigurarea unei educații bune pentru fiul său, lucru care a fost însă moștenit de la predecesorii săi, dar și prin exemplele fiecărei case regale din Europa. El a avut ideea ca Mihai I, atunci Principe al României și Mare Voievod de Alba Iulia, să urmeze cursurile claselor a V-a – a XII-a într-o ”Clasă Palatină”, departe de dificultățile școlii românești, cu profesori renumiți din liceele bucureștene și nu numai, dar după o programă adaptată și foarte strictă, menită să îi îmbunătățească aptitudinile necesare pentru a deveni, în cele din urmă, rege. E drept, ceva tot i-a lipsit, și anume educația politică, Carol al II-lea ținându-l la distanță de ceea ce reprezenta politica românească și europeană a perioadei interbelice. (mai mult…)

Regina deşertului. O femeie în Arabia, de Georgina Howell

”Regina deşertului. O femeie în Arabia”, de Georgina Howell (Gertrude Bell) Editura Corint, Colecția Istorie, București, 2016 Traducere din engleză realizată de către Carmen Ion Scrisă sub forma unui comentariu la scrisorile ce aparțin eroinei lucrării, Gertrude Bell, cartea Regina deşertului. O femeie în Arabia ne poartă pe urmele unei mari aventuriere a secolului XX.  În același timp scriitoare, exploratoare, ofițer politic, spion și arheolog, Gertrude rămâne cunoscută pentru rolul pe care l-a jucat în lumea arabă, de la care primește și titlul de regina deșertului, împreună cu un mare respect pe care l-a câștigat datorită cunoștințelor extinse pe care le deținea despre lumea arabă, despre obiceiurile lor, triburile și locațiile acestora, dar mai ales pentru că a reușit să înțeleagă omul arab așa cum poate prea puțini au realizat. Acesta este și motivul pentru care lui Gertrude i s-a permis de mai marii șeici să intervină în politica locală și, prin urmare, să aibă un cuvânt de spus în ordinea internațională de după primul război mondial. (mai mult…)

Cărți pentru copii: Historium, expoziție de Richard Wilkinson și Jon Nelson

”Historium” Editura Humanitas, București, 2016 Ilustrații de Richard Wilkinson Text de Jo Nelson Traducere din engleză de Marieva Ionescu De curând, la Editura Humanitas, au apărut trei cărți-album, trei atlase, ”trei cărți minunate pentru copii și părinți deopotrivă”: Historium, Animalium și Hărți. Le-am răsfoit pe toate trei, dar am citit-o integral doar pe prima dintre acestea, Historium, despre care pot spune că este o splendoare, mai ales pentru pasionații de istorie. (mai mult…)

Secolul roșu. De la revoluția bolșevică la Putin, de Vladimir Fédorovski și Alexandre Adler

”Secolul roșu. De la revoluția bolșevică la Putin”, de Vladimir Fédorovski și Alexandre Adler Dialoguri reunite de Patrice de Méritens Editura Corint, Colecția Istorie, București, 2016 Traducere din limba franceză de Irina Achim Prefață de Armand Goșu ”Secolul roșu nu este nici operă literară, nici carte de istorie, ci este o discuție, strânsă între coperțile unei cărți, între doi intelectuali, un rus și un francez, despre Rusia și Uniunea Sovietică.” (Armand Goșu, pag. 5) Cu aceste cuvinte, începe cartea celor doi intelectuali și cu aceste cuvinte în minte o parcurgem: de altfel, acesta este marele avantaj al volumului, acela că participăm la un dialog foarte interesant și pe înțelesul tuturor, chiar dacă nu sunt specialiști în Rusia sau, în general, în istorie. Câteva cuvinte despre participanții la această discuție, ”construiți” parcă invers decât tiparele normale: primul dintre ei, Vladimir Fédorovski, a fost diplomat rus până în 1990, absolventul Institutului de Relații Internaționale de la Moscova, mai apoi atașat cultural la Paris și un partizan al deschiderii URSS prin perestroika și glasnost, iar în prezent scriitor francez. Al doilea, Alexandre Adler, este istoric și jurnalist (văr cu Petre Roman!), promotor timp de decenii a stângii socialiste, oarecum atras de comunism și de Rusia sovietică (deși în text spune că doar de cultura și civilizația rusească). Diferențele dintre ei se văd și mai bine din următoarele cuvinte ale lui Fédorovski: (mai mult…)

Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest, de Ian Buruma și Avishai Margalit

”Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest”, de Ian Buruma și Avishai Margalit Editura Humanitas, Colecția Istorie, București, 2016 Traducere de Anca Bărbulescu  Occidentalismul este un termen care a fost ales si in parte definit ca antiteza a Orientalismului in interpretarea descrisa de profesorul palestinian-american Edward Said in cartea cu acest nume publicata in 1978. Desi termenul insusi de Orientalism este cunoscut in arta inca din secolul al XIX-lea, definind picturile academice (in special franceze) inspirate din contactul cu Orientul si lumea araba, Said il preia si restrange pentru a defini modul de abordare si atitudinea patronizatoare a Vestului (presupus dezvoltat si liberal) fata de societatile si culturile (presupuse inapoiate si stagnante) din Orientul Mijlociu si folosirea acestei ideoogii ca o justificare a politicii imperialiste a Occidentului in zona. In oglinda, Occidentatalismul se defineste ca perceptia (de multe ori incarcata de deformari si stereotipuri) a culturii si a modului de viata occidental in societatile orientale, care includ Orientul Mijlociu si lumea musulmana, dar nu sunt reduse doar la acestea. Este vorba deci despre doi termeni care definesc reprezentarea reciproca a unei lumi in ochii celeilalte, cu partile lor de adevar, dar si cu elementele subiective negative si lipsite de substanta. (mai mult…)

Anul regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României

”Anul regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României”, editori Daniel Șandru și Alexandru Muraru Editura Adenium, Iași, 2016 Prefață de ASR Principele Radu al României ”În 2016 se împlinesc 150 de ani de la sosirea lui Carol de Hohenzollern și înscăunarea sa ca principe al României și 135 de când acesta a fost încoronat ca rege, România fiind ridicată la rangul de Monarhie, statut pe care îl va avea timp de 66 de ani. Ar putea părea puțin, la scara istoriei; înseamnă mult la scara istoriei României moderne, pentru că sunt anii în care România a optat pentru apartenența la marea familie a Europei Occidentale, traversând, la fel ca aceasta, atât democratizarea, cât și derapajul totalitar al anilor ’30. Sub conducerea lui Carol I, România a obținut independența și a ajuns Monarhie (1881). Ca Monarhie, și-a adunat românii între aceleași granițe (1918), a pierdut o parte dintre teritorii (1940), le-a recâștigat (1941), a trecut de partea învingătorilor (1944), a pierdut iar teritoriile în favoarea unuia dintre noii aliați (URSS), care îi va afecta grav traiectul timp de aproape jumătate de secol. În umbra Imperiului roșu, Monarhia din România a devenit o realitate falsificată și maculată de istoriografia comunistă.” (Sorin Bocancea, pag. 213) (mai mult…)

Marele atlas ilustrat al explorărilor

”Marele atlas ilustrat al explorărilor” Editura Litera, București, 2011 Unul din meritele remarcabilului Mare atlas ilustrat al explorărilor[1] este faptul că aduce în atenţia publicului interesat a exploratorilor mai puţin cunoscuţi, dar care au avut o contribuţie importantă la descoperirea şi cunoaşterea globului pământesc. Sven Hedin a fost un explorator de origine suedeză care s-a aventurat în Asia Centrală unde a cartografiat o mare parte din această uriaşa zonă în perioada 1890-1900, supravieţuind o săptămână în deşert fără apă şi mâncare. Din păcate, a sfârşit necunoscut şi blamat de restul lumii pentru că a susţinut regimul nazist, murind în 1952. (mai mult…)

Diavolul din Orașul Alb, de Erik Larson

”Diavolul din Orașul Alb”, de Erik Larson Editura Publica, Colecția Narator, București, 2016 Traducere din engleză de Alex Moldovan și Mariana Buruiană Moto: ”Era atât de ușor să dispari, atât de ușor să negi orice implicare, era atât de ușor, în tot fumul și gălăgia, să ascunzi că răul a prins rădăcini. Acesta era orașul Chicago în ajunul celei mai mari expoziții din istorie.” (pag. 27) Suntem în anul 1890, în Chicago, Statele Unite ale Americii. După succesul Expoziției Universale de la Paris din anul precedent, mai multe orașe americane și-au depus candidatura pentru onoarea de a găzdui următoarea expoziție mondială, pe care acestea doreau să o facă mai mare, mai magnifică, mai populară, mai apreciată și mai vizitată decât cea franceză. Plus că sarcina de a depăși celebrul turn al lui Eiffel era cu atât mai fascinantă și mai antrenantă. Însă în memoria contemporanilor noștri, parcă nebunia ce a făcut ca Chicago să devină cea mai de succes expoziție universală a tuturor timpurilor nu a avut niciun ecou. (mai mult…)