Carti de istorie

Secolul roșu. De la revoluția bolșevică la Putin, de Vladimir Fédorovski și Alexandre Adler

”Secolul roșu. De la revoluția bolșevică la Putin”, de Vladimir Fédorovski și Alexandre Adler Dialoguri reunite de Patrice de Méritens Editura Corint, Colecția Istorie, București, 2016 Traducere din limba franceză de Irina Achim Prefață de Armand Goșu ”Secolul roșu nu este nici operă literară, nici carte de istorie, ci este o discuție, strânsă între coperțile unei cărți, între doi intelectuali, un rus și un francez, despre Rusia și Uniunea Sovietică.” (Armand Goșu, pag. 5) Cu aceste cuvinte, începe cartea celor doi intelectuali și cu aceste cuvinte în minte o parcurgem: de altfel, acesta este marele avantaj al volumului, acela că participăm la un dialog foarte interesant și pe înțelesul tuturor, chiar dacă nu sunt specialiști în Rusia sau, în general, în istorie. Câteva cuvinte despre participanții la această discuție, ”construiți” parcă invers decât tiparele normale: primul dintre ei, Vladimir Fédorovski, a fost diplomat rus până în 1990, absolventul Institutului de Relații Internaționale de la Moscova, mai apoi atașat cultural la Paris și un partizan al deschiderii URSS prin perestroika și glasnost, iar în prezent scriitor francez. Al doilea, Alexandre Adler, este istoric și jurnalist (văr cu Petre Roman!), promotor timp de decenii a stângii socialiste, oarecum atras de comunism și de Rusia sovietică (deși în text spune că doar de cultura și civilizația rusească). Diferențele dintre ei se văd și mai bine din următoarele cuvinte ale lui Fédorovski: (mai mult…)

Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest, de Ian Buruma și Avishai Margalit

”Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest”, de Ian Buruma și Avishai Margalit Editura Humanitas, Colecția Istorie, București, 2016 Traducere de Anca Bărbulescu  Occidentalismul este un termen care a fost ales si in parte definit ca antiteza a Orientalismului in interpretarea descrisa de profesorul palestinian-american Edward Said in cartea cu acest nume publicata in 1978. Desi termenul insusi de Orientalism este cunoscut in arta inca din secolul al XIX-lea, definind picturile academice (in special franceze) inspirate din contactul cu Orientul si lumea araba, Said il preia si restrange pentru a defini modul de abordare si atitudinea patronizatoare a Vestului (presupus dezvoltat si liberal) fata de societatile si culturile (presupuse inapoiate si stagnante) din Orientul Mijlociu si folosirea acestei ideoogii ca o justificare a politicii imperialiste a Occidentului in zona. In oglinda, Occidentatalismul se defineste ca perceptia (de multe ori incarcata de deformari si stereotipuri) a culturii si a modului de viata occidental in societatile orientale, care includ Orientul Mijlociu si lumea musulmana, dar nu sunt reduse doar la acestea. Este vorba deci despre doi termeni care definesc reprezentarea reciproca a unei lumi in ochii celeilalte, cu partile lor de adevar, dar si cu elementele subiective negative si lipsite de substanta. (mai mult…)

Anul regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României

”Anul regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României”, editori Daniel Șandru și Alexandru Muraru Editura Adenium, Iași, 2016 Prefață de ASR Principele Radu al României ”În 2016 se împlinesc 150 de ani de la sosirea lui Carol de Hohenzollern și înscăunarea sa ca principe al României și 135 de când acesta a fost încoronat ca rege, România fiind ridicată la rangul de Monarhie, statut pe care îl va avea timp de 66 de ani. Ar putea părea puțin, la scara istoriei; înseamnă mult la scara istoriei României moderne, pentru că sunt anii în care România a optat pentru apartenența la marea familie a Europei Occidentale, traversând, la fel ca aceasta, atât democratizarea, cât și derapajul totalitar al anilor ’30. Sub conducerea lui Carol I, România a obținut independența și a ajuns Monarhie (1881). Ca Monarhie, și-a adunat românii între aceleași granițe (1918), a pierdut o parte dintre teritorii (1940), le-a recâștigat (1941), a trecut de partea învingătorilor (1944), a pierdut iar teritoriile în favoarea unuia dintre noii aliați (URSS), care îi va afecta grav traiectul timp de aproape jumătate de secol. În umbra Imperiului roșu, Monarhia din România a devenit o realitate falsificată și maculată de istoriografia comunistă.” (Sorin Bocancea, pag. 213) (mai mult…)

Marele atlas ilustrat al explorărilor

”Marele atlas ilustrat al explorărilor” Editura Litera, București, 2011 Unul din meritele remarcabilului Mare atlas ilustrat al explorărilor[1] este faptul că aduce în atenţia publicului interesat a exploratorilor mai puţin cunoscuţi, dar care au avut o contribuţie importantă la descoperirea şi cunoaşterea globului pământesc. Sven Hedin a fost un explorator de origine suedeză care s-a aventurat în Asia Centrală unde a cartografiat o mare parte din această uriaşa zonă în perioada 1890-1900, supravieţuind o săptămână în deşert fără apă şi mâncare. Din păcate, a sfârşit necunoscut şi blamat de restul lumii pentru că a susţinut regimul nazist, murind în 1952. (mai mult…)

Diavolul din Orașul Alb, de Erik Larson

”Diavolul din Orașul Alb”, de Erik Larson Editura Publica, Colecția Narator, București, 2016 Traducere din engleză de Alex Moldovan și Mariana Buruiană Moto: ”Era atât de ușor să dispari, atât de ușor să negi orice implicare, era atât de ușor, în tot fumul și gălăgia, să ascunzi că răul a prins rădăcini. Acesta era orașul Chicago în ajunul celei mai mari expoziții din istorie.” (pag. 27) Suntem în anul 1890, în Chicago, Statele Unite ale Americii. După succesul Expoziției Universale de la Paris din anul precedent, mai multe orașe americane și-au depus candidatura pentru onoarea de a găzdui următoarea expoziție mondială, pe care acestea doreau să o facă mai mare, mai magnifică, mai populară, mai apreciată și mai vizitată decât cea franceză. Plus că sarcina de a depăși celebrul turn al lui Eiffel era cu atât mai fascinantă și mai antrenantă. Însă în memoria contemporanilor noștri, parcă nebunia ce a făcut ca Chicago să devină cea mai de succes expoziție universală a tuturor timpurilor nu a avut niciun ecou. (mai mult…)

Lupta în jurul unui rug. Castellio împotriva lui Calvin, de Stefan Zweig

”Lupta în jurul unui rug. Castellio împotriva lui Calvin”, de Stefan Zweig Editura Humanitas, Colecția Istorie, București, 2016 Traducere de E. Marghita Ediție îngrijită și revizuită de Dan Flonta Moto: ”Dacă chibzuiesc la ce este de fapt un eretic, sunt nevoit să ajung la concluzia că îi numim eretici pe toți cei care nu sunt de acord cu opinia noastră.” (pag. 149) În această perioadă, în care ne lovim şi avem parte de toate genurile de violenţă, mai ales împotriva ideilor, cuvintelor şi religiei unei persoane, o carte precum ”Lupta în jurul unui rug. Castellio împotriva lui Calvin” a lui Stefan Zweig este cu atât mai actuală. La fel a fost şi în epoca primei publicări, pentru că, deşi aparent se vorbeşte despre o istorie din Elveţia secolului al XVI-lea, autorul german a ştiut să aducă suficiente argumente prin care să atace inclusiv contemporanii şi mai ales naziştii, care tocmai ajunseseră la putere în Germania și începuseră epurările etnice și religioase. Din pagină în pagină, pe lângă amănuntele de ordin istoric și religios, el militează pentru trezirea națiunii, a intelectualilor, pentru revolta deschisă împotriva oricărei forme de discriminare: (mai mult…)

Poate Estera, de Katja Petrowskaja

”Poate Estera”, de Katja Petrowskaja Editura Humanitas Fiction, Colecția ”Raftul Denisei”, București, 2016 Traducere din germană și note de Alexandru Al. Șahighian Într-una dintre etapele periplului ei odiseic în căutarea rămăşiţelor şi umbrelor familiei pierite în fumurile Holocaustului, Katja Petrowskaja, autoarea cărţii 'Poate Estera' apărută în colecţia 'Raftul Denisei' a Editurii Humanitas Fiction în traducerea impecabilă a lui Alexandru Al. Şahighian, ajunge într-o localitate poloneză numită Kalisz, unde trăiseră o parte din membrii unei ramuri a familiei sale. Călăuză sa locală este o persoană pe nume Pani Ania. (mai mult…)

O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice, de Jonathan Haslam

”O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice”, de Jonathan Haslam Editura Polirom, Colecția Historia, Iași, 2016 Traducere din limba engleză de Ioana Aneci Volumul scris de Jonathan Haslam, profesor de istorie la Princeton, abordează pe larg istoria spionajului sovietic, aducând cititorului numeroase informații noi și interesante. Tocmai multitudinea de personaje și operațiuni prezentate în carte se dovedește a constitui și un neajuns al acesteia, întrucât tinde să îngreuneze lectura. (mai mult…)

Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane, de Constantin Gane

”Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane  - Boieroaice din Moldova și Țara Românească în veacurile XVI – XIX”,  de Constantin Gane Editura Corint, Colecția Istorie cu blazon, București, 2016 Ediție îngrijită de Viorel Gh. Speteanu Pe Moș Costică nu l-am mai cunoscut. Așa îl numeam în familie pe Constantin Gane, scriitorul fratele bunicului meu Gheorghe [...]. Despre Moș Costică am aflat mai multe de la mama și de la unchii mei, cu trecerea anilor, în special după plecarea noastră definitivă din România comunistă, la începutul anilor 1970. Avea o gândire precisă, ordonată. Studiile în Germania și contactul cu educația germană, potrivite caracterului său, au avut darul să accentueze aceste calități. Era parolist și punctual, ceea ce aștepta și de la cei din jurul său. Avea mult haz, umorul lui regăsindu-se de altfel și în paginile operei sale. (Dan Ciudin, strănepot al lui Constantin Gane). (mai mult…)

Românce văzute de străini, de Vasile Panopol

”Românce văzute de străini”, de Vasile Panopol Editura Corint, Colecția Istorie cu blazon, București, 2016 Ediția a II-a, revizuită, prefață de Mihai Dim. Sturdza Moto: ”Femeile au talia elegantă, ochii mari, sprâncene lungi, sânul bine dezvoltat, mâinile grăsulii, pielea albă, tenul palid, părul negru, au mai multă langoare decât veselie; mai multă cochetărie decât amor și acesta de obicei nu este decât un dulce laisser-aller, care nu se ridică niciodată până la violență, precum nu se pogoară până la obscenitate, după cum s-a spus adeseori pe nedrept.” (Stanislas Bellanger, pag. 103) În 1943, Vasile Panopol publică la Editura Cartea Românească acest volum, în care preia din cele mai importante documente și memorii ale străinilor care au trecut prin țările române (Moldova și Țara Românească) informațiile referitoare la românce. Desigur, de cele mai multe ori, sursele sunt la mâna a doua, dar Vasile Panopol citează, folosește ghilimelele, iar locul citării este de cele mai multe ori credibil (cum ar fi Nicolae Iorga). După multe decenii, apare acum ediția a doua, în frumoasa Colecție Istorie cu blazon a Editurii Corint. (mai mult…)