Știrile săptămânii: Filmări aeriene fără precedent pentru o serie de biserici de lemn, monumente din Ardeal și Oltenia; BIEFF 2015 se deschide cu o proiecție dedicată celui mai sensibil subiect al momentului: criza refugiaților.
Filmări aeriene fără precedent pentru o serie de biserici de lemn, monumente din Ardeal și Oltenia, într-un documentar de mediu-metraj
„Biserici de lemn din România”, cel mai recent proiect al Casei de Producție „East Movies”, este gata de lansare, cu o avanpremieră programată la Timișoara, în luna decembrie. Muzeul Țăranului Român din București urmează să difuzeze filmul, din februarie 2016. Documentarul este o incursiune aparte într-un teritoriu al țării noastre cu un peisaj natural spectaculos, dar mai ales cu monumente excepționale, tipice României: bisericile de lemn construite în secolul XIX. Filmările aeriene realizate cu drone sunt fără precedent pentru aceste obiective. Proiectul este o producție East Movies, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Muzeul Țăranului Român, Fundația Pro Patrimonio și Ordinul Arhitecților din România. Obiectivul producătorilor este să pună pe harta turistică a țării aceste construcții unice, monumente foarte valoroase din punct de vedere arhitectural și istoric, dar necunoscute publicului.
Documentarul, în regia lui Kiki Vasilescu, cu un scenariu semnat de Cristina Iordache, prezintă monumentele, dar și cadrul natural și micile comunități în care continuă să funcționeze aceste biserici. Pentru cadrele aeriene s-a filmat cu drona de la o înălțime de peste 500 m. Ritmul documentarului este dinamic, peisajele mirifice alternând cu testimonialele. Interviurile au fost realizate cu persoane care au legătură directă cu bisericile de lemn: Ion Blajan (șeful secției „Patrimoniu” al Muzeului Țăranului Român), preoți care slujesc încă în bisericile de lemn, arhitecți, dar și localnici, buni cunoscători ai istoriei satului lor.
„Documentarul Biserici de lemn din România este un film de prezentare a unor construcții cu valoare pentru specificul național arhitectural. Filmul se concentrează mai puțin asupra ritualurilor religioase și mai mult asupra istoriei clădirilor, a meșteșugurilor implicate în realizarea lor, a tehnicilor de construcție cu lemn, a decorațiunilor interioare și exterioare. Pentru a face legătura cu prezentul a acestor monumente căzute în uitare, filmul insistă și asupra prezentării cadrului natural și a micilor comunități în care continuă să funcționeze aceste biserici”, explică regizorul Kiki Vasilescu.
În multe dintre aceste biserici de lemn se slujește încă, în special în comunitățile mai mici și mai îndepărtate de drumurile mari, asfaltate. Fiecare biserică are povestea ei, pe care spectatorul este invitat să o descopere.
Printre bisericile prezentate în documentar se numără și cea din Curechiu (jud. Hunedoara). Este biserica din care a pornit răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, în 1784. Biserica este construită în anul 1785 și este socotită ca fiind cea mai mare biserică de lemn din zonă. Biserica poartă hramul „Sf. Nicolae”, are dimensiuni ample, iar deasupra pronaosului se ridică o clopotnită impresionantă, cu dublu foișor.
Biserica de lemn „Trei Ierarhi”, din Troaș, comuna Săvârșin (județul Arad), Biserica de lemn din Lunca Moților (comuna Baia de Criș, județul Hunedoara), Biserica de lemn din Deleni, Hunedoara, Biserica de lemn din Urși, jud Vâlcea, alături de Biserica din Leleasca, județul Olt, Biserica din Igoiu, Vâlcea, Biserica din Mlăceni și Biserica din Copaceni, ambele din Vâlcea, prezentate în documentar, așteaptă să fie descoperite de către publicul larg.
Cristian (Kiki) Vasilescu
Cu peste 10 ani de experientă în lumea TV și cinema, Kiki Vasilescu și-a lansat primul film independent de lungmetraj în anul 2014. Acesta i-a adus premiul pentru Cel mai bun regizor străin la „Festival of Globe” din San Francisco, SUA, precum și o nominalizare pentru film străin la Burbank International Film Festival, SUA. În prezent, Kiki Vasilescu lucrează în California, SUA și în România, îmbinând creativitatea cu tehnica filmărilor complexe.
BIEFF 2015 se deschide cu o proiecție dedicată celui mai sensibil subiect al momentului: criza refugiaților
Criza refugiaților văzută prin ochii artiștilor – aceasta este tema proiecției cu care BIEFF 2015 se va deschide duminică, pe 29 noiembrie, la Cinema Muzeul Țăranului, de la ora 19:00, și prin care festivalul își invită publicul la reflecție. Exodul din Orientul Mijlociu și conflictele asociate lui marchează un moment istoric căruia îi suntem martori, dar tensiunile care au escaladat în ultimele luni sunt rezultatul unor acumulari de mulți ani, pe care cineaștii le-au observat și consemnat în filmele lor. Proiecția de deschidere BIEFF reunește șase scurtmetraje cu tematică dedicată drepturilor omului, ce pun în discuție granița atât de fragilă între statutul de imigrant și cel de refugiat, precum și situațiile în care anumite categorii devin refugiați în propria țară, și va fi urmată de o dezbatere organizată în colaborare cu PoliticALL.
În linia succesului vizionărilor BIEFF 2014 desfășurate în spații neconvenționale, festivalul revine în acest an în format inedit: filmele merg la publicul lor, într-o ediție itinerantă care va debuta pe 29 noiembrie și va dura toată luna decembrie.
Selecția BIEFF este organizată și în acest an în jurul a cinci teme de interes: Migrants, Refugees & Inner Conflicts, Body Expressivity, Love as the Sweetest Experiment, Youth Rituals și Experimente Cinematografice Românești, în cadrul cărora BIEFF menține parteneriatele sale cu: Quinzaine des Réalisateurs – Cannes, Rotterdam IFF, Oberhausen ISFF. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului, Institutul Cultural Român, UNA Galeria, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” si alte spatii (ne)cinematografice care vor fi dezvăluite curând.
Duminică, 29 noiembrie, ora 19:00, Cinema Muzeul Țăranului
O interesantă investigație pe tema păstrării identității culturale, pornind de la o practică încă populară in China. La granița dintre ficțiune și documentar, filmul urmărește o ședință foto, în care un bărbat fotografiază familii de tibetani nomazi, cu locații celebre în fundal: Marele Zid Chinezesc, Disneyland, Stadionul Olimpic din Beijing, o plajă hawaiiană etc. Explorând cu inteligență relația vizuală dintre cele două planuri, Butter Lamp capătă o semnificativă încărcătură socio-politică, punând în discuție cu subtilitate fenomenul asimilării abuzive de către China și Occident a culturii tibetane, aceasta din urmă fiind nevoită să lupte de pe o poziție periferică pentru a-și păstra identitatea.
Einspruch VI, Elveția, 2012, 17′, de Rolando Colla – Câştigătorul Premiului Special al Juriului la Clermond-Ferrarnd 2012 şi nominalizat la Premiile EFA ale Academiei Europene de Film
Un film ce explorează problema violării drepturilor imigranţilor, bazat pe un eveniment real: respingerea cererii de azil politic a unui refugiat de origine africană conduce la deportarea lui din Elveţia şi la moartea lui tragică. Îndrăzneaţa opţiune regizorală de a filma întreaga poveste din unghiul subiectiv al protagonistului are un puternic efect de identificare, făcând privitorul să rezoneze profund emoţional cu drama personajului principal.
Impossible Exchange, Liban, 2011, 10′, de Mahmoud Hojeij – Berlinale 2012
O mostră de video-art documentar, care explorează modul în care dilatarea timpului prin slow-motion, împreună cu intervenţiile textuale, pot spori semnificația profundă a unei imagini. Utilizând mijloace minime cu un efect maxim, regizorul se adresează direct spectatorului, pe care îl implică într-un episod aparent banal, dar cu o puternică încărcătură politică şi emoţională. La bordul unui vapor, nişte turiști francezi vorbesc cu comercianții de pe mal. Oricât de aproape ar fi, fizic, una de cealalta, diferenţa evidentă dintre statuturile celor doua părți le plasează în lumi diferite.
Connection Lost, România / Turcia, 2012, 11′, de Paula Oneț & Manuela Borza
La granița dintre documentar și ficțiune, scurtmetrajul celor două regizoare este un comentariu inteligent despre relația dintre ele – tinere adulte care studiază temporar în străinătate – și părinții rămași acasă, în România. Cele două au înregistrat conversatiile pe Skype purtate cu rudele, fără ca acestea să știe, ceea ce aduce în prim-plan un tip de autenticitate specific documentarului. Subiectul principal este șederea lor în Turcia, ce declanșează dezvăluirea prejudecatilor și atitudinilor celor aflați la celălalt capăt al firului.
Démontable, Olanda, 2014, 12′, de Douwe Dijkstra
Un film amuzant şi ludic ce analizează relația absurdă dintre viața de zi cu zi și știrile mondiale. Informaţiile mass-media cu care suntem bombardaţi creează o distorsiune absurdă și o distanță între rutina noastră zilnică și problemele actuale reale. Démontable explorează acest melanj bizar de realități, aducând cele două lumi împreună: elicoptere de atac sfâșie un ziar, în timp ce o farfurie devine vicitma unui atac aerian. Sunt o serie de încercări de a întelege mai bine lumea, jucându-ne cu protagoniștii săi violenți.
New Year’s Eve 2014, România, 2014, 4′, de Artur Boruzs
Pe 1 ianuarie 2014, restricțiile de viză pentru Marea Britanie ale muncitorilor români au fost ridicate, declanșând temeri legate de o invazie iminentă. Evitând știrile despre reacția britanicilor, NEW YEAR’S EVE 2014 privește, mai degrabă, către rezultatele ipotetice din România. Fragmente de știri TV locale fermentează isteria în timp ce străzile își clipocesc luminile de neon într-un oraș pustiu. Utopia se transformă în distopie, iar România abandonată este lăsată să reflecteze asupra viitorului. Calculată și premonitorie, satira lui Boruzs se transformă în SF, oferind o alternativă oportună la problema de mondială a suprapopulației.
