Câteva știri din lumea culturală românească (2 – 8 noiembrie 2015)

Știrile săptămânii: „Aviatoarele Romaniei. Din inaltul cerului in beciurile Securitatii” de Sorin Turturica, la Editura Vremea; Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu, publicate integral la Editura Polirom; „Doua Apocalipse ale lui Ioan”, traduse si prezentate de Cristian Badilita, la Editura Vremea; Nou la Editura Publica: Cialdini si despre fonduri de hedging; Debutul literar al celebrului regizor de film David Cronenberg: Mistuiți, la Polirom; „Sculptând în timp“ de Andrei Tarkovski se lansează la Cinemateca Română în cadrul Întâlnirilor Yorick; Anunt spectacole teatru in stagiunea UNATC 2015-2016; Teatru brazilian în România.

„Aviatoarele Romaniei. Din inaltul cerului in beciurile Securitatii” de Sorin Turturica

Avem plăcerea de a vă prezenta volumul care deschide cea mai recentă colecţie a editurii, Vremea Aviaţie:

Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securităţii, de Sorin Turturică.

„Aviatoarele României… se constituie într-un exerciţiu scrupulos de recuperare a istoriei primelor aviatoare ale ţării, documentând avântul, luptele, victoriile, dar şi căderea, prăbuşirea, aripile frânte; căci Securitatea comunistă le-a urmărit şi hăituit cu obstinaţie pe curajoase – curajul lor nu era compatibil cu regimul. Hotărât lucru: scrisă cu emoţie, cu înţelegere, este una dintre cele mai frumoase cărţi ale începutului de an”. (Revista HISTORIA)

„Am citit manuscrisul acestei cărţi cu sufletul la gură. Am rămas uimit să constat că în arhivele fostei Securităţi se află atât de multe informaţii despre primele aviatoare ale României. Autorul a făcut o cercetare aprofundată şi a reuşit să pună în pagină o poveste care va trezi în orice cititor cititor o emoţie puternică. Recomand această cate tuturor! (Prof. univ. dr. Valeriu Avram)

„O carte, o scriere atentă, aspru gândită, dar delicat scrisă: ca o povestire, ca o înşiruire cuminte, când s-a putut, blândă, când nu-nu!”. (Cornel Marandiuc)

„Cartea Aviatoarele României este o lucrare excepţională şi pentru că reuşeşte să îmbine perfect rigurozitatea ştiinţifică cu popularizarea istoriei. Sunteţi preocupaţi de istoria aviaţiei? De istoria României postbelice? De metodele Securităţii de anchetă şi de racolare a informatorilor? De istoria feminismului în România? De rezistenţa anticomunistă din primii ani postbelici? Poate sunteţi pasionaţi de biografiile extraordinare ale unor oameni senzaţionali. Poate sunteţi un mare iubitor de roman poliţist sau de război. Sunteţi poate un student la chimie sau un elev de liceu care vrea să-şi omoare plictiseala văratică. Indiferent în care categorie aţi fi, veţi găsi, cred, în Aviatoarele României o lectura pasionantă şi incitantă”. (Dr. Elena Dragomir)

Sorin Turturică (n. 11 septembrie 1976) este muzeograf în cadrul Muzeului Naţional al Aviaţiei Române. Este autor sau coautor a opt cărţi şi a peste 50 de studii şi articole de istorie (în special despre istoria Forţelor Aeriene Române).

Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: http://edituravremea.ro/aviatoarele-rom–niei.-din-inaltul-cerului–in-beciurile-securitatii

Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu, publicate integral la Editura Polirom

Un nou volum al prestigioasei colecţii „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri”, Amintirile colonelului Lăcusteanu, cu o prefaţă semnată de Mircea Anghelescu, este disponibil în toate librăriile din ţară, dar şi pe www.polirom.ro.

Publicate pentru prima dată integral, în forma în care apar în manuscrisul original, cu note şi indici de Rodica Pandele Peligrad, amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu constituie o mărturie preţioasă cu privire la oamenii, obiceiurile şi evenimentele din Ţara Românească, din primele decenii ale secolului al XIX-lea pînă în 1874.

„Între textele memorialistice lăsate posterităţii de epoca revoluţiei de la 1848, pe care se bazează în mare parte reconstituirile ulterioare ale evenimentelor şi mai ales ale atmosferei care le-a produs sau favorizat, amintirile colonelului Lăcusteanu ocupă o poziţie specială. Memoriile sau scrierile politice ale celor care au participat la revoluţia din Ţara Românească au apărut foarte curînd, înainte de unirea Principatelor. Memoriile şi publicaţiile adversarilor, ale antirevoluţionarilor şi ale celor care s-au bucurat de restaurarea – pentru puţin timp – a domniilor impuse din afară au fost mult mai puţine şi aproape că n-au contat. Aşa se face că apariţia în 1934 a «amintirilor» colonelului Lăcusteanu a produs o veritabilă surpriză, pentru că acestea au prezentat depoziţia părţii absente în proces, depoziţie care s-a dovedit un text extrem de interesant sub raport psihologic, cu incursiuni într-o zonă a vieţii familiale mai degrabă rare pentru acel timp.” (Mircea Anghelescu)

„Amintirile lui Lăcusteanu reconstituie halucinant momente (din acel principiu al autenticului care conţine în fiecare element energia şi structura întregului, aşa cum picătura de apă e una cu felul fluviului) colorate şi cruciale ale acestui veac de renaştere naţională cu iz de senzualitate grecească, război endemic, chef arhieresc şi molime de tot soiul.” (Camil Petrescu)

Din cuprins:

Biografia mea în etatea nevîrstniciei şi a juneţii • O fatalitate în cariera mea • Prima înfăţişare a oştirii române în capitala Rumâniei în veacul al XIX-lea • „Cholera morbus” în ţară • Mrejile Rusiei • Insurecţia Brăilei • Căderea sau scoaterea domnului Ţării Rumâneşti Alexandru Ghica • Domnia prinţului Gheorghe Bibescu • Revoluţia de la 1848 • Arestarea

Grigore Lăcusteanu se naşte în martie 1813, într-o familie boierească de rangul al doilea. Văr cu poetul Vasile Cârlova, la 17 ani intră, la fel ca acesta, în oştirea română nou înfiinţată. Avansează destul de repede de la gradul de praporcic la cel de maior, iar apoi, mai greu, la cel de colonel. Ia parte la arestarea guvernului provizoriu în 1848. În timpul domniei lui Al.I. Cuza devine preşedinte al Consiliului Ostăşesc, după care va fi ales senator în mai multe rînduri. Încetează din viaţă în 1883.

„Doua Apocalipse ale lui Ioan”, traduse si prezentate de Cristian Badilita

Avem plăcerea de a vă prezenta cel mai nou volum din seria Mari Texte ale Crestinismului:

Două Apocalipse ale lui Ioan, traduse şi prezentate de Cristian Bădiliţă, ilustrate de Marian Zidaru

Apocalipsa lui Ioan va fi fost redactată în Asia Mică (cel mai solid argument pentru această ipoteză fiind prezenţa scrisorilor către şapte comunităţi creştine din regiune), în ul­timul deceniu al secolului I, în timpul împăratului Domiţian (domnie: 81-96).

A doua Apocalipsă a lui Ioan, numită, în lumea specialiştilor, Prima Apocalipsă apocrifă a lui Ioan, datează din secolul al V-lea (sau al VI-lea). Ea pare influenţată de omiliile lui Efrem Sirianul despre Judecata de Apoi. Nu se ştie nimic precis despre ea (autor, locul de origine, scopul redactării). Este menţionată, alături de Apocalipsa lui Pavel, într-un comentariu la Gramatica lui Dionisie Tracul (secolul al IX-lea).

Cele două texte sunt prezentate alăturat, însoţite de studii care evidenţiază istoria şi impactul lor asupra evoluţiei vieţii religioase de-a lungul secolelor.

Studiile, traducerile şi notele semnate de Cristian Bădiliţă sunt completate de ilustraţiile marelui artist contemporan Marian Zidaru.

Cristian Bădiliţă este istoric al creştinismului timpuriu, doctor al Universităţii Paris IV – Sorbona, autor a numeroase studii despre tradiţia creştină a primelor veacuri, coordonator al traducerii Septuagintei, traducător al Noului Testament.

Marian Zidaru, unul dintre cei mai importanți artiști români contemporani, este sculptor, desenator, pictor.

Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: http://edituravremea.ro/doua-apocalipse-ale-lui-ioan

Lansarea va avea loc la Gaudeamus, pe 22 noiembrie, ora 12.00, la standul editurii.

Nou la Publica: Cialdini si despre fonduri de hedging

În prezent, ai nevoie în fiecare zi să convingi pe cineva de ceva – pe șeful tău, un coleg, un client, partenerul sau partenera, chiar și pe copiii tăi. În lumea noastră modernă în care timpul este o resursă importantă, se naște o întrebare crucială: care este cea mai mică schimbare pe care o poți face pentru a crește șansele tale de succes?

Cercetările recente în domeniile psihologiei sociale, economiei comportamentale și neuroștiinței au oferit o mai bună înțelegere în ceea ce privește modul în care se petrec schimbările ce au la bază persuasiunea. Din ce în ce mai mult, nu puterea argumentelor tale sau cât de multe informații oferi vor fi factorii care influențează cel mai mult, ci cadrul psihologic în care aceste informații sunt prezentate.

Trei renumiți cercetători din domeniul științei și practicii persuasiunii, Martin, Goldstein și Cialdini, descriu un set de schimbări minore despre care cercetările au dovedit că pot crește semnificativ puterea de influențare. Scrisă sub forma unei serii acaparante de peste 50 de observații din domeniul științei persuasiunii, Marile DETALII este un ghid indispensabil pentru oricine dorește să influențeze comportamentul altora într-un mod eficient și etic.

„Martin, Goldstein și Cialdini – echipa de șoc a științei persuasiunii – au scris o carte pe deplin convingătoare și eminamente utilă. Într-o serie de capitole scurte și dinamice, aceștia explică ultimele cercetări realizate în întreaga lume și apoi folosesc cercetările respective pentru a oferi un arsenal de tehnici practice, care pot fi puse în aplicare pentru a influența comportamentul altora. Această carte este un adevărat tur de forță.” Daniel Pink, autorul bestsellerurilor New York Times A vinde e omenește și Drive

Debutul literar al celebrului regizor de film David Cronenberg: Mistuiți

Mistuiţi, fulminantul debut literar al celebrului regizor de film David Cronenberg, a apărut în această săptămînă în colecția „Biblioteca Polirom”, traducere din limba engleză şi note de Iulia Gorzo, şi în ediţie digitală.

Romanul va fi lansat la Tîrgul de Carte Gaudeamus 2015, vineri, 20 noiembrie, ora 17.00, la standul Editurii Polirom (parter, Romexpo). Invitați: Iulia Popovici, Mihai Fulger, Bogdan-Alexandru Stănescu. Programul nostru complet de evenimente, aici.

Mistuiţi îi aduce în prim-plan pe Nathan şi Naomi, un cuplu modern de jurnalişti, a căror viaţă este atît de haotică, încît se întîlnesc doar în hoteluri, cînd drumurile li se intersectează. Ea scrie despre crime, el – despre intervenţii medicale speciale. Viaţa de cuplu le este mediată de internet, smartphone-uri, laptopuri şi camere video. Cei doi au, de asemenea, în comun gustul pentru aventuri sexuale, în special cu subiecţii articolelor la care lucrează. În timp ce Naomi intervievează un celebru filosof francez suspectat că şi-ar fi ucis soţia şi ar fi mîncat părţi din trupul ei, Nathan face un reportaj despre un tratament medical obscur pentru cancerul de sîn, aplicat unei paciente superbe într-o clinică din Budapesta. Acolo descoperă îngrozit că a contractat o boală venerică numită boala lui Roiphe şi gîndul că trebuie să-i explice totul lui Naomi îl terorizează. Căutînd un tratament, în minte i se iveşte neîncetat întrebarea „Ce s-o fi întîmplat cu Roiphe?”, care deschide, aidoma unei chei, poarta spre o lume halucinantă, impregnată de erotism, în care virtualul pare să submineze constant realitatea, o lume extrem de plastică, amintind de filmele regizorului Cronenberg.

„Odată cu apariţia romanului Mistuiţi, Cronenberg intră în compania selectă a cineaştilor care au scris şi opere literare: cartea sa poate fi comparată cu memoriile luminoase ale lui Luis Buñuel, Ultimul meu suspin, cu confabulaţia hilară a lui Werner Herzog din Conquest of the Useless sau cu romanul burlesc al lui Bruce Robinson, The Peculiar Memories of Thomas Penman.” (Will Self)

„Această carte, originală pînă în cel mai mic amănunt, avînd anvergura şi acurateţea poetică ale capodoperelor lui Nabokov, are puterea să-l tulbure şi să-l dezarmeze pe cititor, dar şi să facă din el, în cele din urmă, un complice absolut.” (Viggo Mortensen)

„Proza densă, aristocratică a lui Cronenberg este plină de detalii hi-tech, erotice, medicale… fiecare bit de informaţie e încărcat de indecenţă şi ridicat la rangul de frumuseţe pervertită.” (Booklist)

Carte recomandată de Radio România Cultural

David Cronenberg (n. 1943, Toronto) este unul dintre cei mai cunoscuţi regizori contemporani, mai ales pentru inventarea unui gen aparte, horrorul visceral, ce explorează temerile şi obsesiile legate de transformarea propriului corp. În filmele sale, psihologicul se împleteşte strîns cu fiziologicul. La începutul carierei, regizorul a explorat aceste teme mai ales prin filme horror şi SF, deşi opera lui s-a dezvoltat dincolo de aceste subiecte. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Videodrome, The Fly, Naked Lunch, ecranizarea romanului omonim al lui William Burroughs, Crash, care a obţinut premiul special al juriului la Festivalul de la Cannes în 1996, eXistenZ, pentru care i-a fost decernat Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin în 1999, Spider, A History of Violence, Cosmopolis, ecranizarea romanului omonim al lui Don DeLillo, Maps to the Stars.

„Sculptând în timp“ de Andrei Tarkovski se lansează la Cinemateca Română în cadrul Întâlnirilor Yorick!

Joi, 12 noiembrie, la ora 18.00, la Sala Eforie de la Cinemateca Română va avea loc lansarea volumului „Sculptând în timp“ de Andrei Tarkovski, publicat în premieră în România în Colecția Yorick a Editurii Nemira. Evenimentul va fi urmat de proiecția unuia dintre cele mai importante filme ale celebrului regizor rus.

Invitații speciali ai serii sunt: Cristian Tudor Popescu, jurnalist, scriitor, critic de film, Laurențiu Damian, regizor, președintele Uniunii Cineaștilor din România; Mihai Fulger, critic de film, redactor-șef al Cinematecii Române; Raluca Rădulescu, jurnalist și traducătoarea volumului și Monica Andronescu, coordonatorul Colecției Yorick a editurii Nemira.

Evenimentul deschide seria Întâlnirilor Yorick organizate de revista Yorick și de editura Nemira, ce vor avea loc lunar și care vor aduce în fața publicului bucureștean regizori, actori, scriitori, critici de teatru și de film pentru a discuta despre pasionantele arte ale spectacolului.

Volumul „Sculptând în timp“ de Andrei Tarkovski, în traducerea semnată de Raluca Rădulescu, apare pentru prima dată în România. Cartea, un jurnal de creație la care artistul a scris până în ultimele zile de viață, se constituie într-o mărturie directă a căutării. Andrei Tarkovski (își) pune întrebări despre film și artă în general, despre creator și public, despre valori și nonvalori. Lumea unuia dintre cei mai importanți cineaști din secolul XX se dezvăluie astfel într-o lucrare fundamentală pentru orice artist.

Cartea a fost publicată în coproducție cu Centrul Cultural Casa Artelor, Primăria Sectorului 3.

„Artistul nu este niciodată liber. Nu există oameni mai lipsiți de libertate decât artiștii. Ei sunt încătușați de talentul lor, sunt predestinați să fie în slujba talentului lor și tocmai prin asta în slujba oamenilor.(…) Artistul adevărat, întotdeauna în slujba nemuririi, încearcă să facă lumea nemuritoare și pe om să existe în această lume. Artistul care nu încearcă să descopere adevărul absolut și neglijează scopurile globale în favoarea detaliului nu este decât un caz trecător.“ Andrei Tarkovski

„Filmul este singura artă în care autorul se poate simți creator al unei realități absolute, al unei lumi proprii, în sensul literal al cuvântului. Înclinația spre autoafirmare, proprie omului, se realizează direct și în totalitate numai în film. Filmul este o realitate perceptibilă și așa și este perceput de către spectator, ca o realitate paralelă.“ Andrei Tarkovski

Andrei Arsenievici Tarkovski s-a născut pe 4 aprilie 1932 la Zavrajie, în regiunea Ivanovo, Rusia. Fiul poetului Arseni Tarkovski, a studiat muzica, pictura, sculptura, limba arabă și a lucrat in Siberia, în geologie. În 1956 a fost admis la VGIK (Institutul Central de Cinematografie al URSS) de la Moscova, unde a studiat la clasa lui Mihail Romm. Atunci, sub influența neorealismului italian, a realizat primele scurtmetraje. După filmul de licență „Compresorul și vioara”, primul său lungmetraj, „Copilăria lui Ivan” din 1962, l-a impus în atenția publicului și a criticii, câștigând Leul de Aur la festivalul de la Veneția. După multe șicane cu cenzura, „Andrei Rubliov” (1966) a ajuns la Festivalul Internațional de Film de la Cannes în ultima zi, autoritățile sovietice dorind ca prin această întârziere să se evite posibilitatea unei nominalizări. Filmul a fost interzis în URSS până în 1971. „Solaris” (1972) a fost aclamat în țările comuniste și considerat replica sovietică a filmului american „2001: Odiseea Spațială”, regizat de Stanley Kubrick, cu toate că Tarkovski susținea că nu văzuse filmul. Din cauza următoarei creații, „Oglinda”, care prezintă episoade cu nuanțe autobiografice, regizorul a intrat din nou în vizorul autorităților societice. Au urmat „Călăuza” și „Nostalgia” (1983), cel din urmă filmat in Italia, sub ochiul vigilent al cenzurii. În anul următor artistul a plecat în Suedia, unde, cu ajutorul colaboratorilor regizorului Ingmar Bergman, a făcut „Sacrificiul”, ultimul său film, recompensat cu patru premii la Cannes, unde Andrei Tarkovski, devenit unul dintre cei mai importanți creatori de film din secolul XX, nu a putut fi prezent din motive medicale.

Regizorul, pe care Ingmar Bergman îl consideră cel mai mare regizor, inventator al unui nou limbaj cinematografic, ce surprinde „viața ca vis“, s-a stins din viață la 54 ani, departe de țara natala, la câteva luni de la terminarea filmului Sacrificiul. A fost înmormântat într-un cimitir pentru emigranții ruși în Sainte-Geneviève-des-Bois, Paris.

Anunt spectacole teatru in stagiunea UNATC 2015-2016